acces mai rapid decât browser-ul!
41 relaţii: Adormirea Maicii Domnului, Al Doilea Război Mondial, Alexandru Beldiman, Alexandru Ioan Cuza, București, Carol I al României, Ciorogârla, Ilfov, Clucer, Comuna Ciorogârla, Ilfov, Constantinopol, Curtea de Argeș, Cutremurul din 1940 (România), Cutremurul din 1977 (România), Cuvioasa Parascheva, Țara Românească, Frescă, Frosa Sarandy, Gheorghe Tattarescu, Grivița, Icoană, Iconostas, Ioan Gură de Aur, Județul Ilfov, Județul Ilfov (interbelic), Justinian Marina, Mătase, Moaște, Nicolae Valter Mărăcineanu, Panduri, Primul Război Mondial, Râul Ciorogârla, Războiul de Independență al României, Revoluția de la 1821, România, Ruginoasa (dezambiguizare), Rusalii, Sfânta Treime, Stilul brâncovenesc, Tudor Vladimirescu, Vornic, 1808.
Adormirea Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare ortodoxă și catolică celebrată pe 15 august, în care se comemorează trecerea Fecioarei Maria din această lume.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Adormirea Maicii Domnului · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Alexandru Beldiman
mănăstirii Samurcășești Alexandru V. Beldiman a fost un ziarist și publicist român, partizan al lui Alexandru Ioan Cuza.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Alexandru Beldiman · Vezi mai mult »
Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania, Radio Chișinău, 20 martie 2021) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Alexandru Ioan Cuza · Vezi mai mult »
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și București · Vezi mai mult »
Carol I al României
Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza în urma unei lovituri de stat.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Carol I al României · Vezi mai mult »
Ciorogârla, Ilfov
Ciorogârla (în trecut, și Samurcășești sau Ciorogârla lui Varlam) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Ilfov, Muntenia, România.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Ciorogârla, Ilfov · Vezi mai mult »
Clucer
Clucerul este un termen care desemna în Evul Mediu românesc o dregătorie boierescă, situată ca rang între cele de medelnicer și serdar.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Clucer · Vezi mai mult »
Comuna Ciorogârla, Ilfov
Fără descriere.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Comuna Ciorogârla, Ilfov · Vezi mai mult »
Constantinopol
Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Constantinopol · Vezi mai mult »
Curtea de Argeș
Curtea de Argeș este un municipiu în județul Argeș, Muntenia, România, format din localitățile componente Curtea de Argeș (reședința) și Noapteș.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Curtea de Argeș · Vezi mai mult »
Cutremurul din 1940 (România)
Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter (7,7 Mw), produs la ora 3:39 dimineața, pe data de 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de circa 133 km.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Cutremurul din 1940 (România) · Vezi mai mult »
Cutremurul din 1977 (România)
Biserica Enei - 1977, fotografie făcută din Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un cutremur puternic care s-a produs la ora 21:22:22 4 martie 1977, ziua în care România a fost zguduită - jurnalul.ro în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Cutremurul din 1977 (România) · Vezi mai mult »
Cuvioasa Parascheva
Cuvioasa Parascheva (n. secolul al X-lea, Epivat, Silivri, Imperiul Roman de Răsărit – d. secolul al XI-lea, Epivat, Silivri, Imperiul Roman de Răsărit), în, Sfânta Vineri, este o sfântă cinstită în Biserica Ortodoxă Română și în alte biserici de rit oriental, ocrotitoare a Moldovei.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Cuvioasa Parascheva · Vezi mai mult »
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Țara Românească · Vezi mai mult »
Frescă
''Facerea lui Adam'', frescă de Michelangelo (1475-1574) Cupola bisericii Wieskirche, de Johann Baptist Zimmermann (1745–1754) Frescă (în italiană "Affresco", plur. "Affreschi", derivat din cuvântul fresco.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Frescă · Vezi mai mult »
Frosa Sarandy
Frosa Sarandy (n. 1840 – d. 1904) a fost o actriță română.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Frosa Sarandy · Vezi mai mult »
Gheorghe Tattarescu
Gheorghe Tattarescu a fost un pictor român, clasic, „cel mai tipic academist”,Drăguț, p. 129 un pionier al neoclasicismului în pictura românească.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Gheorghe Tattarescu · Vezi mai mult »
Grivița
Grivița se poate referi la.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Grivița · Vezi mai mult »
Icoană
Icoană rusească, anul 1100, Școala din Kiev. Icoană bizantină din sec. XII (fildeș și metal, Muzeul Luvru, Paris). Icoană pe sticlă transilvăneană din sec. XIX (Muzeul icoanelor din Sibiel). Sfinții Trei Ierarhi, autor anonim, Muzeul din Sighet Icoana este o imagine plastică, artistică sau artizanală a unor ipostaze sau acțiuni ale divinității sau a unor sfinți sau zeități de rang secundar, fiind deci considerată sacră (în special în cadrul religiei creștine ortodoxe).
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Icoană · Vezi mai mult »
Iconostas
bisericii Stavropoleos din București Aşezarea icoanelor pe catapeteasmă bisericii Bob din Cluj (începutul secolului al XIX-lea) Iconostasul (denumit și catapeteasmă sau tâmplă) este, în lăcașul creștin de cult, un perete care desparte naosul de altar.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Iconostas · Vezi mai mult »
Ioan Gură de Aur
Ioan Gură de Aur, cunoscut și ca Ioan Hrisostom sau Ioan Crisostom (în, n. circa 347, Antiohia – d. 14 septembrie 407), a fost arhiepiscop de Constantinopol, una din cele mai importante figuri ale patrologiei creștine, considerat sfânt deopotrivă în Biserica Răsăriteană și în Biserica Apuseană, care îl venerează cu titlul de doctor al Bisericii.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Ioan Gură de Aur · Vezi mai mult »
Județul Ilfov
Județul Ilfov (Sectorul agricol Ilfov între 1981 și 1997) este un județ în Muntenia, România, ce înconjoară municipiul București.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Județul Ilfov · Vezi mai mult »
Județul Ilfov (interbelic)
Județul Ilfov a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Muntenia.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Județul Ilfov (interbelic) · Vezi mai mult »
Justinian Marina
Justinian Marina, pe numele de mirean Ioan Marina,***, „După trei ani”, în Glasul Bisericii, foaie religioasă pentru popor, organ al Arhiepiscopiei Bucureștilor și al Episcopiilor Buzăului și Dunării de Jos, nr.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Justinian Marina · Vezi mai mult »
Mătase
Femei care „bat” mătase (sec. XVI) Mătasea este o țesătură textilă fină.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Mătase · Vezi mai mult »
Moaște
Biserica ortodoxă Sfântul Dumitru'' din Salonic, Grecia Moaște (sau relicve) sunt oseminte, rămășițe din trupul unui sfânt sau al unui fericit, veșminte sau alte obiecte ale sfinților sau strămoșilor unui popor, sau obiecte care au servit la martirizarea celor care au fost proclamați sfinți sau fericiți.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Moaște · Vezi mai mult »
Nicolae Valter Mărăcineanu
Inscripţia: Ridicat acest monument in memoria capitanului Nicolae Valter Măracineanu dupa dorinţa mamei lui. Mort în resboiul cu turci pentru independenţa ţarei la 30 august 1877- Remăşiţele sale sunt inmormintate pe cămpiile din jurul Plevnei Nicolae Valter Mărăcineanu (n. 30 mai 1840, Craiova – d. 30 august 1877, Grivița, Bulgaria) a fost un ofițer român, căzut eroic la reduta Grivița, în luptele din cadrul Războiului de Independență al României purtat contra turcilor.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Nicolae Valter Mărăcineanu · Vezi mai mult »
Panduri
Mariei Theresia (1742)Panduri croați al Franz Trenck de Požega, Croația, prezent Pandurii (din) au fost inițial trupe neregulate, al căror prim obiectiv era purtarea unui război de gherilă și lupta în formații desfășurate.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Panduri · Vezi mai mult »
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Râul Ciorogârla
Râul Ciorogârla este un curs de apă, afluent al râului Sabar.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Râul Ciorogârla · Vezi mai mult »
Războiul de Independență al României
280x280px Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Pe, România și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul țării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României. Inițial, până târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna. În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, traversând pe nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel. Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la 100 milioane lei aur. În perioada aprilie - august 1877 sediul Marelui Cartier General al Armatei Române a fost în comuna Poiana Mare din județul Dolj. Acesta a fost în casa familiilor Marincu —Magereanu.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »
Revoluția de la 1821
Revoluția de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Revoluția de la 1821 · Vezi mai mult »
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și România · Vezi mai mult »
Ruginoasa (dezambiguizare)
Ruginoasa se poate referi la.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Ruginoasa (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Rusalii
Coborârea Sfântului Duh - manuscris din secolul XV. Rusaliile (din latina vulgară - în napolitană se folosește "Pasca rusata" (Paștele trandafirilor) iar în aromână "Arusaľi"), cunoscute și drept Pogorârea Sfântului Duh / Coborârea Sfântului Spirit, sunt un praznic creștin, sărbătorit în a cincizecea zi de după Paști, care este întotdeauna o zi de duminică.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Rusalii · Vezi mai mult »
Sfânta Treime
''Icoana Sfintei Treimi'' realizată de pictorul rus Andrei Rubliov Sfânta Treime este în învățătura creștină uniunea care îl constituie pe Dumnezeu.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Sfânta Treime · Vezi mai mult »
Stilul brâncovenesc
Termenii stil brâncovenesc sau artă brâncovenească caracterizează în istoriografia română de artă, arhitectura și artele plastice în Țara Românească din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Stilul brâncovenesc · Vezi mai mult »
Tudor Vladimirescu
Tudor Vladimirescu a fost o figură emblematică pentru istoria Țării Românești, de la începutul secolului al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluției de la 1821, al pandurilor și domn al Țării Românești.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Tudor Vladimirescu · Vezi mai mult »
Vornic
Vornic (din slavonă dvorĭnikŭ) reprezenta statutul de mare dregător, însărcinat cu supravegherea Curții Domnești.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și Vornic · Vezi mai mult »
1808
----1808 (MDCCCVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Mănăstirea Samurcășești și 1808 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Manastirea Samurcasesti, Mănăstirea Ciorogârla, Mănăstirea Ciorogârla-Samurcășești, Mănăstirea Samurcăşeşti, Mănăstirea samurcăşeşti, Mănăstirea samurcășești.
