acces mai rapid decât browser-ul!
130 relaţii: Aachen, Alpii Iulieni, Andechs, Aquileia, Austro-Ungaria, Avari, Balderic de Friuli, Bavaria, Berengar al II-lea de Italia, Berthold al IV-lea de Merania, Berthold I de Istria, Bizanț, Burchard de Istria, Carol cel Mare, Casa de Habsburg, Comitatul Burgundia, Congresul de la Viena, Croați, Dalmația, Dinastia Carolingiană, Ducatul Carintia, Ducatul de Friuli, Ducatul de Merania, Ducatul de Spoleto, Engelbert al III-lea de Istria, Engelbert de Carintia, Eric de Friuli, Familia Unruochingilor, Filip de Suabia, Franci, Francia de Mijloc, Frederic I al Sfântului Imperiu Roman, Friuli-Veneția Giulia, Hașurare, Henric al II-lea de Bavaria, Henric al III-lea de Bavaria, Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman, Henric I de Bavaria, Hohenstaufen, Hunfrid de Istria, Imperiul Austriac, Imperiul Carolingian, Imperiul Roman de Răsărit, Ioan de Istria, Istria, Italia de Nord, Lombardia, Ludovic al II-lea, împărat carolingian, Ludovic cel Pios, Maghiari, ..., Marca de Carintia, Marca de Carniola, Marca de Toscana, Marca de Verona, Marca friulană, Marcă (teritoriu), Margraf, Napoleon I, Orlamünde, Otto al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Otto al III-lea de Burgundia, Otto I al Sfântului Imperiu Roman, Otto I de Merania, Pacea de la Campo Formio, Pacea de la Pressburg, Panonia, Patriarhatul de Aquileia, Pax Nicephori, Pazin, Pepin de Italia, Poppo al II-lea de Carniola, Poppo I de Carniola, Regatul Italiei (napoleonian), Regatul Italiei medievale, Republica Venețiană, Secolul al IX-lea, Secolul al X-lea, Secolul al XI-lea, Secolul al XIII-lea, Sfântul Imperiu Roman, Slavi, Sponheim, Tratatul de la Verdun, Tratatul de pace de la Schönbrunn, Triest, Turingia, Ulric al II-lea de Carniola, Ulric I de Carniola, Weimar, Worms, 1012, 1040, 1044, 1060, 1070, 1077, 1090, 1093, 1096, 1098, 1101, 1107, 1124, 1173, 1188, 1204, 1209, 1228, 1234, 1248, 1335, 1364, 1374, 1382, 1420, 1797, 1805, 1809, 1815, 1918, 789, 799, 804, 812, 829, 843, 855, 952, 972, 976. Extinde indicele (80 Mai Mult) »
Aachen
Aachen (franceză Aix-la-Chapelle, neerlandeză Aken, valonă Åxhe, ripuară Ochen, spaniolă Aquisgrán, latină Aquisgranum), este cel mai vestic oraș al Germaniei, situat în landul Renania de Nord-Westfalia, la granița cu Belgia și Țările de Jos, și la 65 de km vest de Köln.
Nou!!: Marca de Istria și Aachen · Vezi mai mult »
Alpii Iulieni
Alpii Iulieni fac parte din Alpii Calcaroși din Sud și se întind pe teritoriul Sloveniei și Italiei.
Nou!!: Marca de Istria și Alpii Iulieni · Vezi mai mult »
Andechs
Andechs este o comună din landul Bavaria, Germania.
Nou!!: Marca de Istria și Andechs · Vezi mai mult »
Aquileia
Aquileia este o localitate din provincia Udine, în regiunea Friuli-Veneția Giulia, în Italia.
Nou!!: Marca de Istria și Aquileia · Vezi mai mult »
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Nou!!: Marca de Istria și Austro-Ungaria · Vezi mai mult »
Avari
Imperiul Avar Avarii au fost un popor migrator provenit din Asia Centrală a cărui limbă era probabil din grupul limbilor turcice.
Nou!!: Marca de Istria și Avari · Vezi mai mult »
Balderic de Friuli
Balderic sau Baldric a fost duce franc de Friuli (dux Foroiuliensis) de la anul 819 la 828.
Nou!!: Marca de Istria și Balderic de Friuli · Vezi mai mult »
Bavaria
Bavaria (în, oficial Freistaat Bayern) este landul federal care se situează în partea de sud-est a Germaniei, cu capitala la München.
Nou!!: Marca de Istria și Bavaria · Vezi mai mult »
Berengar al II-lea de Italia
Berengar de Ivrea (n. cca. 900 – 4 august 966) a fost markgraf de Ivrea și uzurpator al Regatului Italiei de la 950 până la depunerea sa din 961, fiind ultimul rege înainte de încorporarea Italiei în Imperiul romano-german.
Nou!!: Marca de Istria și Berengar al II-lea de Italia · Vezi mai mult »
Berthold al IV-lea de Merania
Berthold al IV-lea (cca. 1159 - d. 12 august 1204) a fost conte de Andechs (din 1172) și primul duce de Merania din Casa de Andechs.
Nou!!: Marca de Istria și Berthold al IV-lea de Merania · Vezi mai mult »
Berthold I de Istria
Berthold al III-lea (n.c. 1110/1122http://genealogy.euweb.cz/german/diessen1.html – d. 4 sau 14 decembrie 1188) a fost conte de Andechs din 1151 ca succesor al tatălui său și margraf de Istria și de Craina sub numele Berthold I din 1173 până la moarte.
Nou!!: Marca de Istria și Berthold I de Istria · Vezi mai mult »
Bizanț
Bizanț sau Bizanțiu (în greacă: Βυζάντιον, Byzantion) a fost un oraș grecesc antic din antichitatea clasică care a devenit cunoscut sub numele de Constantinopol în antichitatea târzie, după 1929 Istanbul.
Nou!!: Marca de Istria și Bizanț · Vezi mai mult »
Burchard de Istria
Burchard (de asemenea, Burkhard sau Purcard) (d. între 1106 și 13 februarie 1107) a fost numit markgraf de Istria cândva înainte de anul 1093.
Nou!!: Marca de Istria și Burchard de Istria · Vezi mai mult »
Carol cel Mare
Carol cel Mare (în germană Karl I, der Große, latină Carolus Magnus, franceză/engleză Charlemagne), a fost rege al francilor din 768 până la moarte, și fondator al Imperiului Carolingian.
Nou!!: Marca de Istria și Carol cel Mare · Vezi mai mult »
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Nou!!: Marca de Istria și Casa de Habsburg · Vezi mai mult »
Comitatul Burgundia
Comitatul Burgundia (în) a fost un comitat medieval din cadrul Sfântului Imperiu Roman.
Nou!!: Marca de Istria și Comitatul Burgundia · Vezi mai mult »
Congresul de la Viena
Congresul de la Viena (Wiener Kongress) a fost o conferință a ambasadorilor statelor europene prezidată de omul de strat austriac Klemens von Metternich, care și-a desfășurat lucrările în Viena în mod oficial din noiembrie 1814 până în 1815.
Nou!!: Marca de Istria și Congresul de la Viena · Vezi mai mult »
Croați
regelui Tomislav (pictură modernă de Oton Iveković) Croații (în) sunt grup etnic din ramura slavilor de sud majoritatea locuind în Croația, Bosnia și Herțegovina și țările vecine.
Nou!!: Marca de Istria și Croați · Vezi mai mult »
Dalmația
Harta Dalmației în Croația Dalmația (în croată Dalmacija, în italiană Dalmazia, in maghiară Dalmácia) este o regiune de pe coasta estică a Mării Adriatice, în Croația de astăzi și o mică parte în Muntenegru, de la insula Rab în nord-vest până la Golful Kotor în sud-est.
Nou!!: Marca de Istria și Dalmația · Vezi mai mult »
Dinastia Carolingiană
Dinastia Carolingiană (cunoscută și sub numele de Carlovingieni sau Karlingi) a fost o dinastie de conducători, care au pornit de la stadiul de prefecți și au ajuns în cele din urmă regi ai francilor (751).
Nou!!: Marca de Istria și Dinastia Carolingiană · Vezi mai mult »
Ducatul Carintia
Ducatul Carintia (în) a fost un ducat care a aparținut câteva secole de Austria.
Nou!!: Marca de Istria și Ducatul Carintia · Vezi mai mult »
Ducatul de Friuli
Ducatul de Friuli a fost unul dintre marile ducate teritoriale ale longobarzilor stabiliți în Italia, fiind totodată și primul întemeiat.
Nou!!: Marca de Istria și Ducatul de Friuli · Vezi mai mult »
Ducatul de Merania
Ducatul de Merania (de asemenea, Meran, Merano sau Meranie; în limba germană: Herzogtum Meranien) a fost o formațiune statală din cadrul Imperiului romano-german, cu o existență de scurtă durată, de la 1153 la 1248.
Nou!!: Marca de Istria și Ducatul de Merania · Vezi mai mult »
Ducatul de Spoleto
Ducatul de Spoleto a fost un teritoriu independent al longobarzilor, întemeiat în jurul anului 570 în Italia centrală de către un dux longobard, Faroald I.
Nou!!: Marca de Istria și Ducatul de Spoleto · Vezi mai mult »
Engelbert al III-lea de Istria
Engelbert al III-lea (d. 6 octombrie 1173) a fost margraf de Istria și de Carniola (Craina) din 1124 până la moarte și margraf de Toscana între 1135 și 1137.
Nou!!: Marca de Istria și Engelbert al III-lea de Istria · Vezi mai mult »
Engelbert de Carintia
Engelbert al II-lea (d. 12 sau 13 aprilie 1141) aparținând Casei de Sponheim, a fost margraf de Istria (și de Carniola?) din 1103/1107 până în 1124/1134. În 1123 el a fost devenit duce de Carintia și margraf de Verona, până în 1135 când a abdicat.
Nou!!: Marca de Istria și Engelbert de Carintia · Vezi mai mult »
Eric de Friuli
Eric (de asemenea, Heirichus sau Ehericus) (d. 799) a fost duce de Friuli (dux Foroiulensis) de la anul 789 până la moarte.
Nou!!: Marca de Istria și Eric de Friuli · Vezi mai mult »
Familia Unruochingilor
Familia Unruochingilor (în limba franceză Unrochides; în limba germană Unruochinger) a fost o familie de nobili franci stabiliți pe teritoriul Italiei.
Nou!!: Marca de Istria și Familia Unruochingilor · Vezi mai mult »
Filip de Suabia
Filip de Suabia (n. 1177, Pavia – d. 21 iunie 1208, Bamberg), membru al dinastiei Hohenstaufen, a fost duce de Suabia din anul 1196 și rege romano-german din 1198 până la moarte, ca rival al împăratului Otto al IV-lea.
Nou!!: Marca de Istria și Filip de Suabia · Vezi mai mult »
Franci
Harta Europei, Migrarea popoarelor fiind indicate cu săgeți, se pot vedea și așezarea germanilor în cadrul Imperiului Roman Francii erau un popor germanic din vest (în traducere cei liberi sau cei curajoși).
Nou!!: Marca de Istria și Franci · Vezi mai mult »
Francia de Mijloc
Francia de Mijloc este numele regatului creat pentru împăratul Lothair I, aflată între Francia Răsăriteană și Francia Occidentală.
Nou!!: Marca de Istria și Francia de Mijloc · Vezi mai mult »
Frederic I al Sfântului Imperiu Roman
Frederic I, numit Barbarossa, a fost ales la Frankfurt și încoronat la Aachen ca rege al romanilor (Rex Romanorum) în 1152, a fost încoronat rege al Italiei la Pavia în 1154 și a fost încoronat împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1155.
Nou!!: Marca de Istria și Frederic I al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Friuli-Veneția Giulia
Friuli-Veneția Giulia este o regiune autonomă din nord-estul Italiei, cu o suprafață de 7844 km² și 1,18 milioane de locuitori.
Nou!!: Marca de Istria și Friuli-Veneția Giulia · Vezi mai mult »
Hașurare
Hașurarea este o tehnică artistică utilizată în desen (sau pictură, sau scriere) pentru a crea efecte tonale sau de umbrire prin linii paralele strâns distanțate.
Nou!!: Marca de Istria și Hașurare · Vezi mai mult »
Henric al II-lea de Bavaria
Henric al II-lea (supranumit "cel Certăreț") (n. 951–d. cca. 995) a fost duce de Bavaria și margraf de Verona în mai multe rânduri, începând din anul 955.
Nou!!: Marca de Istria și Henric al II-lea de Bavaria · Vezi mai mult »
Henric al III-lea de Bavaria
Henric al III-lea, supranumit cel Tânăr a fost primul duce al Carintiei din 976 până în 978, apoi duce al Bavariei între 983 și 985, și ulterior din nou duce al Carintiei din 985 până la moarte.
Nou!!: Marca de Istria și Henric al III-lea de Bavaria · Vezi mai mult »
Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Henric al IV-lea (n. 11 noiembrie 1050, Goslar – d. 7 august 1106, Liège) aparținând dinastiei Saliene, a fost rege romano-german din 1054 până în 1084 (între 1054 și 1056 rege romano-german împreună cu tatăl său până la moartea acestuia, iar din 1062 s-a aflat sub regența mamei sale) și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1084 până în 1105.
Nou!!: Marca de Istria și Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Henric I de Bavaria
Henric I (n. 919/921 – d. 1 noiembrie 955) a fost duce de Bavaria.
Nou!!: Marca de Istria și Henric I de Bavaria · Vezi mai mult »
Hohenstaufen
Blazonul Hohenstaufenilor ca regi ai Siciliei Hohenstaufen (sau Staufen) a fost o dinastie care a condus Imperiul romano-german în Evul Mediu, în perioada dintre anii 1138 și 1254.
Nou!!: Marca de Istria și Hohenstaufen · Vezi mai mult »
Hunfrid de Istria
Hunfrid a fost markgraf de Istria și, potrivit unor surse, duce de Friuli de la 799 până în jur de 804.
Nou!!: Marca de Istria și Hunfrid de Istria · Vezi mai mult »
Imperiul Austriac
Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.
Nou!!: Marca de Istria și Imperiul Austriac · Vezi mai mult »
Imperiul Carolingian
Imperiul Carolingian (800–888) este un termen istoriografic care se referă la regatul francilor condus de dinastia Carolingiană în Evul Mediu Timpuriu.
Nou!!: Marca de Istria și Imperiul Carolingian · Vezi mai mult »
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Nou!!: Marca de Istria și Imperiul Roman de Răsărit · Vezi mai mult »
Ioan de Istria
Ioan a fost un nobil franc, devenit duce de Istria la începutul secolului al IX-lea, la puțină vreme după cucerirea Istriei de către împăratul Carol cel Mare.
Nou!!: Marca de Istria și Ioan de Istria · Vezi mai mult »
Istria
Istria poate fi.
Nou!!: Marca de Istria și Istria · Vezi mai mult »
Italia de Nord
Italia de Nord sau „Italia Superioară” este după cum îi spune numele partea de nord a peninsulei Italice care se poate subîmpărți în „Italia de Nord”, „Italia Centrală” și „Italia de Sud”.
Nou!!: Marca de Istria și Italia de Nord · Vezi mai mult »
Lombardia
Lombardia este una dintre cele 20 de regiuni ale Italiei.
Nou!!: Marca de Istria și Lombardia · Vezi mai mult »
Ludovic al II-lea, împărat carolingian
Ludovic al II-lea numit cel Tânăr a fost rege al Italiei din 844 și împărat carolingian al Occidentului din 850 până la moartea sa.
Nou!!: Marca de Istria și Ludovic al II-lea, împărat carolingian · Vezi mai mult »
Ludovic cel Pios
Ludovic I cel Pios (în, uneori Louis le Débonnaire, în), (n. 778, la Cassinogilum (localizare nesigură, fie Casseuil aproape de BordeauxAlbert Dauzat et Charles Rostaing, Dictionnaire étymologique des noms de lieux en France, Paris, Librairie Guénégaud, 1989, (Première édition, Paris, 1963), 738 de pagini, ISBN 2-85023-076-6, p. 152., Chasseneuil-du-Poitou în Vienne sau Casseneuil. în Lot-et-Garonne, Franța - d. 20 iunie 840, Ingelheim, în apropiere de Mainz, Germania) a fost rege al Aquitaniei din 781. A fost fiul lui Carol cel Mare și al soției acestuia, Hildegard de Vintzgau. A domnit ca împărat al francilor împreună cu tatăl său din 813, iar singur din 814, după moartea lui Carol cel Mare. A condus imperiul până la moarte, cu excepția perioadei 833-34, când a fost înlăturat de fiii săi, și surghiunit la mănăstirea Soissons. Domnia sa a fost marcată de numeroase amenințări la adresa Imperiului Carolingian: el nu a trebuit doar să țină piept raidurilor vikingilor și presiunii bretonilor, dar și revoltei propriilor săi fii care l-au amenințat deseori. Ambițiile marilor familii aristocratice se manifestau tot mai pregnant, punând în pericol puterea imperială. Ca și majoritatea bărbaților franci, Ludovic, cel de-al doilea fiu al lui Carol cel Mare, se aștepta să-și împartă moștenirea cu frații săi, Carol cel Tânăr și Pepin. Cei doi au murit însă înaintea sa. Ludovic a realizat planuri de a-și împărți imperiul între cei trei fii ai săi din prima căsătorie cu Ermengarde: Lothar I (care a primit titlul de co-împărat), Pepin al Aquitaniei și Ludovic Germanul. După aceea s-a recăsătorit cu Judith de Bavaria, având un al patrulea fiu, Carol cel Pleșuv. Redivizarea imperiului pentru a-l lua pe Carol în considerare i-a determinat pe fiii săi mai mari să pornească o revoltă în 822. Luptele au continuat până la moartea lui Ludovic în 840. Disputa a fost încheiată prin Tratatul de la Verdun din 843, care a împărțit imperiul franc în trei părți.
Nou!!: Marca de Istria și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »
Maghiari
Maghiarii sau ungurii sunt un popor răspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii maghiare.
Nou!!: Marca de Istria și Maghiari · Vezi mai mult »
Marca de Carintia
Marca de Carintia a reprezentat o marcă de frontieră a Imperiului Carolingian, constituită în anul 889.
Nou!!: Marca de Istria și Marca de Carintia · Vezi mai mult »
Marca de Carniola
Marca de Carniola (în slovenă Kranjska krajina; în germană Markgrafschaft Krain) a reprezentat un teritoriu aflat la granița din sud-estul Sfântului Imperiu Roman în Evul Mediu timpuriu, predecesor al Ducatului de Carniola.
Nou!!: Marca de Istria și Marca de Carniola · Vezi mai mult »
Marca de Toscana
Marca (sau markgrafatul sau marchizatul) de Toscana sau Tuscia a fost un teritoriu de frontieră (marcă) din Italia centrală medievală, care se mărginea cu Statul papal la sud și la răsărit, cu Marea Ligurică la apus și cu formațiunile desprinse din Regatul Italiei medievale la nord.
Nou!!: Marca de Istria și Marca de Toscana · Vezi mai mult »
Marca de Verona
Marca de Verona și Aquileia a fost marcă (district de frontieră) situată în regiunea de nord-est a Regatului medieval al Italiei, axată pe orașele Verona și Aquileia.
Nou!!: Marca de Istria și Marca de Verona · Vezi mai mult »
Marca friulană
Marca friulană a reprezentat o marcă instituită de carolingieni, în vederea stăvilirii atacurilor slavilor și avarilor din secolele al IX-lea și al X-lea.
Nou!!: Marca de Istria și Marca friulană · Vezi mai mult »
Marcă (teritoriu)
În Europa medievală, marca era teritoriul de graniță al unui imperiu sau al unui regat, drept care sintagma ocazional întâlnită marcă de graniță este pleonastică.
Nou!!: Marca de Istria și Marcă (teritoriu) · Vezi mai mult »
Margraf
Margraf (în latină marchio sau marchisus) sau Marcgraf a desemnat începând din secolul al VIII-lea până în secolul al XI-lea, un rol de conducere, la început fără o descriere specifică, deținut de un nobil din zona de graniță a imperiului numită Marcă (Margrafiat).
Nou!!: Marca de Istria și Margraf · Vezi mai mult »
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Nou!!: Marca de Istria și Napoleon I · Vezi mai mult »
Orlamünde
Orlamünde este un oraș din landul Turingia, Germania.
Nou!!: Marca de Istria și Orlamünde · Vezi mai mult »
Otto al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Otto al II-lea, numit cel Roșu, a fost cel de-al treilea conducător al dinastiei saxone sau Ottoniene, fiul lui Otto cel Mare și al Adelaidei.
Nou!!: Marca de Istria și Otto al II-lea al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Otto al III-lea de Burgundia
Otto al III-lea, conte palatin de Burgundia sau Otto al II-lea de Andechs și Merania) (n.
Nou!!: Marca de Istria și Otto al III-lea de Burgundia · Vezi mai mult »
Otto I al Sfântului Imperiu Roman
Otto I, pictură de Lucas Cranach cel Bătrân Otto I cel Mare (n. 23 noiembrie 912 – d. 7 mai 973, Memleben), fiul lui Henric I regele germanilor și al Matildei de Ringelheim, a fost duce al saxonilor, rege romano-german și primul împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Nou!!: Marca de Istria și Otto I al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Otto I de Merania
Otto I (n. 1180 – d.c. 1234) a fost duce de Andechs și de Merania din anul 1204.
Nou!!: Marca de Istria și Otto I de Merania · Vezi mai mult »
Pacea de la Campo Formio
Europa Centrală după pacea din Basel si Campo Formio Pacea de la Campo Formio este o pace încheiată la data de între Franța reprezentată de Napoléon Bonaparte și Austria reprezentată de Francisc I al Austriei.
Nou!!: Marca de Istria și Pacea de la Campo Formio · Vezi mai mult »
Pacea de la Pressburg
Palatul Primațial din Bratislava (Pressburg), locul semnării tratatului Pacea de la Pressburg (cunoscută și ca Pacea de la Pojon) a fost încheiată la 26 decembrie 1805 între Austria și Franța condusă de Napoleon.
Nou!!: Marca de Istria și Pacea de la Pressburg · Vezi mai mult »
Panonia
Harta provinciilor romane: Iliria, Pannonia, Dalmaţia, Moesia, şi Dacia Panonia (în) este o regiune istorico-geografică ce cuprinde regiunea Slavonia din partea de est a Croației și regiunea Transdanubia (teritoriul Ungariei situat la vest de Dunăre).
Nou!!: Marca de Istria și Panonia · Vezi mai mult »
Patriarhatul de Aquileia
Patriarhatul de Aquileia a constituit o episcopie și un stat din nord-estul Italiei actuale, corespunând în mare actualei provincii Friuli-Veneția Giulia.
Nou!!: Marca de Istria și Patriarhatul de Aquileia · Vezi mai mult »
Pax Nicephori
Pax Nicephori (în greacă:Ειρήνη τουΝικηφόρουΑ) este un termen latin, însemnând Pacea lui Nicefor, utilizat atât pentru tratatul de pace din anul 803 care ar fi fost încheiat între noul împărat roman de apus Carol cel Mare, conducător al francilor, și împăratul bizantin Nicefor I Genikos, cât și la negocierile ulterioare care au avut loc între aceleași imperii și au fost încheiate între alți împărați, între 811 și 814.
Nou!!: Marca de Istria și Pax Nicephori · Vezi mai mult »
Pazin
Pazin este un oraș în cantonul Istria, Croația, având o populație de de locuitori (2011).
Nou!!: Marca de Istria și Pazin · Vezi mai mult »
Pepin de Italia
Pepin a fost un rege franc al Regatului medieval al Italiei, aflându-se la conducerea Regatului longobarzilor între anii 781 și 810, sub autoritatea tatălui său Carol cel Mare.
Nou!!: Marca de Istria și Pepin de Italia · Vezi mai mult »
Poppo al II-lea de Carniola
Poppo al II-lea (d. 1098), aparținând Casei de Weimar-Orlamünde, a fost margraf de Carniola de la anul 1070 și de Istria din 1096 până la moarte.
Nou!!: Marca de Istria și Poppo al II-lea de Carniola · Vezi mai mult »
Poppo I de Carniola
Poppo I (de asemenea, Boppo) (d. 13 iulie 1044) a fost markgraf de Istria începând din 1012 și de Carniola de la 1040 până la moarte.
Nou!!: Marca de Istria și Poppo I de Carniola · Vezi mai mult »
Regatul Italiei (napoleonian)
Regatul Italiei (italiană: Regno d'Italia, dar și Regno Italico; 17 martie 1805 - 11 aprilie 1814) a fost fondat în nordul Italiei de către Napoleon și s-a destrămat odată cu înfrângerea și abdicarea acestuia.
Nou!!: Marca de Istria și Regatul Italiei (napoleonian) · Vezi mai mult »
Regatul Italiei medievale
Regatul Italiei (în limba latină: Regnum Italiæ sau Regnum Italicum) a fost o entitate politică aflată sub controlul dinastiei Carolingiene din statul francilor, după prăbușirea Regatului longobard în 774, după asediul Paviei.
Nou!!: Marca de Istria și Regatul Italiei medievale · Vezi mai mult »
Republica Venețiană
Republica Venețiană (în, în venețiană Republica Veneta sau República de Venesia) a fost un stat cu capitala la Veneția, în nord-estul Italiei.
Nou!!: Marca de Istria și Republica Venețiană · Vezi mai mult »
Secolul al IX-lea
Nordul Europei, în special teritoriul actual al Regatului Unit, este devastat de raidurile vikingilor.
Nou!!: Marca de Istria și Secolul al IX-lea · Vezi mai mult »
Secolul al X-lea
Secolul al X-lea (al zecelea) este de obicei considerat ca un punct de declin în istoria europeană.
Nou!!: Marca de Istria și Secolul al X-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XI-lea
Secolul al XI-lea a cuprins perioada aniilor 1001-1100 în acord cu calendarul iulian.
Nou!!: Marca de Istria și Secolul al XI-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XIII-lea
În istoria culturii europene, această perioadă este considerată ca făcând parte din Evul Mediu, și după cuceririle sale în Asia, Imperiul Mongol se întindea din Asia de Est în Europa de Est.
Nou!!: Marca de Istria și Secolul al XIII-lea · Vezi mai mult »
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Nou!!: Marca de Istria și Sfântul Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Slavi
Slavii sudici Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, care a migrat dinspre răsăritul Europei (originar din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați din Ucraina, râul Oder și Marea BalticăHoria C. Matei, O istorie a lumii antice, Ed. Albatros, p. 188.) și a ocupat, în mileniul I, întinse teritorii din estul (ajungând până în zona fluviilor Volga și Don), nordul (până la lacurile Ladoga și Onega), sudul (până în regiunea Peloponez) și centrul Europei (până în bazinul Elbei și estul Munților Alpi) și pentru câteva sute de ani teritorii din.
Nou!!: Marca de Istria și Slavi · Vezi mai mult »
Sponheim
Sponheim este o comună din landul Renania-Palatinat, Germania.
Nou!!: Marca de Istria și Sponheim · Vezi mai mult »
Tratatul de la Verdun
Împărțirea moștenirii lui Ludovic cel Pios prin Tratatul de la Verdun (843) Prin Tratatul de la Verdun din 843 cei trei fii rămași în viață ai lui Ludovic cel Pios, nepoții lui Carol cel Mare, și-au împărțit teritoriile sale, Imperiul Carolingian, în trei regate.
Nou!!: Marca de Istria și Tratatul de la Verdun · Vezi mai mult »
Tratatul de pace de la Schönbrunn
Tratatul de pace de la Schönbrunn, cunoscut și sub numele de Tratatul de la Viena (14 octombrie 1809) a fost semnat între Imperiul Francez și Imperiului Austriac, marcând ieșirea acestuia din urmă din „a Cincea Coaliție” și sfârșitul războiului celei de-a Cincea Coaliții.
Nou!!: Marca de Istria și Tratatul de pace de la Schönbrunn · Vezi mai mult »
Triest
Triest (în, latină Tergeste, slovenă și croată Trst, germană Triest) este un oraș în nord-estul Italiei, capitală a regiunii Friuli-Venezia Giulia și a provinciei Trieste.
Nou!!: Marca de Istria și Triest · Vezi mai mult »
Turingia
Turingia (în) este un land situat în centrul Germaniei, cu reședința la Erfurt.
Nou!!: Marca de Istria și Turingia · Vezi mai mult »
Ulric al II-lea de Carniola
Ulric al II-lea (în germană Ulrich, numit, de asemenea, Odalric, Oudalricus sau Udalrich; d. 13 mai 1112) aparținând Casei de Weimar-Orlamünde, a fost margraf de Istria între 1098 și c. 1107 și de Carniola de la 1098 până la moarte.
Nou!!: Marca de Istria și Ulric al II-lea de Carniola · Vezi mai mult »
Ulric I de Carniola
Ulric I (în germană: Ulrich, Odalric sau Udalrich; d. 6 martie 1070) a fost margraf de Carniola din anul 1045 și margraf de Istria din 1060.
Nou!!: Marca de Istria și Ulric I de Carniola · Vezi mai mult »
Weimar
Weimar (numele se pronunță Vaimar) este un oraș în Turingia, Germania cu o populație de 64.361 locuitori (2005).
Nou!!: Marca de Istria și Weimar · Vezi mai mult »
Worms
Worms, pronunțat, (Civitas Vangionum;, װערמײַזע) este un oraș în sud-estul landului Renania-Palatinat, Germania, situat pe malul Rinului.
Nou!!: Marca de Istria și Worms · Vezi mai mult »
1012
Fără descriere.
Nou!!: Marca de Istria și 1012 · Vezi mai mult »
1040
Fără descriere.
Nou!!: Marca de Istria și 1040 · Vezi mai mult »
1044
Fără descriere.
Nou!!: Marca de Istria și 1044 · Vezi mai mult »
1060
Fără descriere.
Nou!!: Marca de Istria și 1060 · Vezi mai mult »
1070
Fără descriere.
Nou!!: Marca de Istria și 1070 · Vezi mai mult »
1077
Fără descriere.
Nou!!: Marca de Istria și 1077 · Vezi mai mult »
1090
Anul 1090 (MXC) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1090 · Vezi mai mult »
1093
Anul 1093 (MXCIII) a fost un an al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1093 · Vezi mai mult »
1096
Anul 1096 (MXCVI) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1096 · Vezi mai mult »
1098
Anul 1098 (MXCVIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1098 · Vezi mai mult »
1101
1101 (MCI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1101 · Vezi mai mult »
1107
1107 (MCVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1107 · Vezi mai mult »
1124
1124 (MCXXIV) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1124 · Vezi mai mult »
1173
1173 (MCLXXIII) a fost un an al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1173 · Vezi mai mult »
1188
1188 (MCLXXXVIII) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1188 · Vezi mai mult »
1204
1204 (MCCIV) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1204 · Vezi mai mult »
1209
1209 (MCCIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1209 · Vezi mai mult »
1228
1228 (MCCXXVIII) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1228 · Vezi mai mult »
1234
1234 (MCCXXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1234 · Vezi mai mult »
1248
1248 (MCCXLVIII) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Nou!!: Marca de Istria și 1248 · Vezi mai mult »
1335
----1335 (MCCCXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Marca de Istria și 1335 · Vezi mai mult »
1364
----1364 (MCCCLXIV) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Marca de Istria și 1364 · Vezi mai mult »
1374
----1374 (MCCCLXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Marca de Istria și 1374 · Vezi mai mult »
1382
----1382 (MCCCLXXXII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Marca de Istria și 1382 · Vezi mai mult »
1420
1420 (MCDXX) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Marca de Istria și 1420 · Vezi mai mult »
1797
1797 (MDCCXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Marca de Istria și 1797 · Vezi mai mult »
1805
1805 (MDCCCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Marca de Istria și 1805 · Vezi mai mult »
1809
1809 (MDCCCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Marca de Istria și 1809 · Vezi mai mult »
1815
1815 (MDCCCXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Marca de Istria și 1815 · Vezi mai mult »
1918
1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Marca de Istria și 1918 · Vezi mai mult »
789
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VII-lea - Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea Decenii: Anii 730 Anii 740 Anii 750 Anii 760 Anii 770 - Anii 780 - Anii 790 Anii 800 Anii 810 Anii 820 Anii 830 Ani: 784 785 786 787 788 - 789 - 790 791 792 793 794 ----.
Nou!!: Marca de Istria și 789 · Vezi mai mult »
799
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VII-lea - Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea Decenii: Anii 740 Anii 750 Anii 760 Anii 770 Anii 780 - Anii 790 - Anii 800 Anii 810 Anii 820 Anii 830 Anii 840 Ani: 794 795 796 797 798 - 799 - 800 801 802 803 804 ----.
Nou!!: Marca de Istria și 799 · Vezi mai mult »
804
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 750 Anii 760 Anii 770 Anii 780 Anii 790 - Anii 800 - Anii 810 Anii 820 Anii 830 Anii 840 Anii 850 Ani: 799 800 801 802 803 - 804 - 805 806 807 808 809 ----.
Nou!!: Marca de Istria și 804 · Vezi mai mult »
812
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 760 Anii 770 Anii 780 Anii 790 Anii 800 - Anii 810 - Anii 820 Anii 830 Anii 840 Anii 850 Anii 860 Ani: 807 808 809 810 811 - 812 - 813 814 815 816 817 ----.
Nou!!: Marca de Istria și 812 · Vezi mai mult »
829
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 770 Anii 780 Anii 790 Anii 800 Anii 810 - Anii 820 - Anii 830 Anii 840 Anii 850 Anii 860 Anii 870 Ani: 824 825 826 827 828 - 829 - 830 831 832 833 834 ----.
Nou!!: Marca de Istria și 829 · Vezi mai mult »
843
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 790 Anii 800 Anii 810 Anii 820 Anii 830 - Anii 840 - Anii 850 Anii 860 Anii 870 Anii 880 Anii 890 Ani: 838 839 840 841 842 - 843 - 844 845 846 847 848 ----.
Nou!!: Marca de Istria și 843 · Vezi mai mult »
855
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 800 Anii 810 Anii 820 Anii 830 Anii 840 - Anii 850 - Anii 860 Anii 870 Anii 880 Anii 890 Anii 900 Ani: 850 851 852 853 854 - 855 - 856 857 858 859 860 ----.
Nou!!: Marca de Istria și 855 · Vezi mai mult »
952
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea Decenii: Anii 900 Anii 910 Anii 920 Anii 930 Anii 940 - Anii 950 - Anii 960 Anii 970 Anii 980 Anii 990 Anii 1000 Ani: 947 948 949 950 951 - 952 - 953 954 955 956 957 ----.
Nou!!: Marca de Istria și 952 · Vezi mai mult »
972
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea Decenii: Anii 920 Anii 930 Anii 940 Anii 950 Anii 960 - Anii 970 - Anii 980 Anii 990 Anii 1000 Anii 1010 Anii 1020 Ani: 967 968 969 970 971 - 972 - 973 974 975 976 977 ----.
Nou!!: Marca de Istria și 972 · Vezi mai mult »
976
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea Decenii: Anii 920 Anii 930 Anii 940 Anii 950 Anii 960 - Anii 970 - Anii 980 Anii 990 Anii 1000 Anii 1010 Anii 1020 Ani: 971 972 973 974 975 - 976 - 977 978 979 980 981 ----.
Nou!!: Marca de Istria și 976 · Vezi mai mult »
