Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Margraf

Index Margraf

Margraf (în latină marchio sau marchisus) sau Marcgraf a desemnat începând din secolul al VIII-lea până în secolul al XI-lea, un rol de conducere, la început fără o descriere specifică, deținut de un nobil din zona de graniță a imperiului numită Marcă (Margrafiat).

49 relaţii: Berengar al II-lea de Italia, Berengario de Friuli, Bula de Aur (1356), Carol cel Mare, Casa de Wettin, Cavaler, Ducat, Ducatul de Friuli, Ducatul de Spoleto, Duce, Este, Etruria, Familia Obertenghilor, François Boucher, Francia Occidentală, Guido al III-lea de Spoleto, Henric al VI-lea al Angliei, Hohenzollern, Hugo Capet, Imperiul Austriac, Imperiul German, Longobarzi, Ludovic al XIV-lea al Franței, Ludovic al XV-lea al Franței, Madame de Pompadour, Marca de Genova, Marca de Ivrea, Marca de Meissen, Marca de Montferrat, Marca de Torino, Marca de Verona, Marcă (teritoriu), Marchiz, Marchiz de Saluzzo, Margrafiatul Brandenburg, Napoleon I, Nobilime, Primogenitură, Principat, Principe elector, Provincia Massa-Carrara, Reichsdeputationshauptschluss, Revoluția Franceză, Sarazini, Seigneur, Sfântul Imperiu Roman, Sigismund de Luxemburg, Vasalitate, 1789.

Berengar al II-lea de Italia

Berengar de Ivrea (n. cca. 900 – 4 august 966) a fost markgraf de Ivrea și uzurpator al Regatului Italiei de la 950 până la depunerea sa din 961, fiind ultimul rege înainte de încorporarea Italiei în Imperiul romano-german.

Nou!!: Margraf și Berengar al II-lea de Italia · Vezi mai mult »

Berengario de Friuli

Berengario de Friuli a fost margraf de Friuli din 874 până între 890-896, Rege al Italiei ca Berengario I din 887 și împărat al Imperiului carolingian din 915 până la moartea sa.

Nou!!: Margraf și Berengario de Friuli · Vezi mai mult »

Bula de Aur (1356)

Acest articol se referă la textul constituțional al Sfântului Imperiu Roman.

Nou!!: Margraf și Bula de Aur (1356) · Vezi mai mult »

Carol cel Mare

Carol cel Mare (în germană Karl I, der Große, latină Carolus Magnus, franceză/engleză Charlemagne), a fost rege al francilor din 768 până la moarte, și fondator al Imperiului Carolingian.

Nou!!: Margraf și Carol cel Mare · Vezi mai mult »

Casa de Wettin

Stema Casei de Wettin Casa de Wettin, având o istorie de peste 1000 de ani, este una dintre cele mai vechi familii nobiliare germane menționată în documente și importantă pentru istoria regională a statelor federale Saxonia, Turingia, Saxonia-Anhalt și Bavaria.

Nou!!: Margraf și Casa de Wettin · Vezi mai mult »

Cavaler

Cavaler Cavaler în turnir (reconstituire) Cavaler (în latină eques, franceză chevalier, engleză knight, germană ritter, italiană cavaliere, spaniolă caballero, slavă vitez, vityaz, maghiară vitéz) era un nobil de rang inferior, de regulă războinici aflați în slujba monarhului sau în slujba înaltei nobilimi.

Nou!!: Margraf și Cavaler · Vezi mai mult »

Ducat

Ducatul este un teritoriu sau un fief guvernat de un duce.

Nou!!: Margraf și Ducat · Vezi mai mult »

Ducatul de Friuli

Ducatul de Friuli a fost unul dintre marile ducate teritoriale ale longobarzilor stabiliți în Italia, fiind totodată și primul întemeiat.

Nou!!: Margraf și Ducatul de Friuli · Vezi mai mult »

Ducatul de Spoleto

Ducatul de Spoleto a fost un teritoriu independent al longobarzilor, întemeiat în jurul anului 570 în Italia centrală de către un dux longobard, Faroald I.

Nou!!: Margraf și Ducatul de Spoleto · Vezi mai mult »

Duce

Termenul duce desemnează un titlu nobiliar (provine din). Similar, ducesa este o femeie purtătoare a titlului nobiliar, care este echivalentul titlului unui duce, fiind mama, soția (sau văduva) acestuia.

Nou!!: Margraf și Duce · Vezi mai mult »

Este

Termenul „Este” se poate referi la.

Nou!!: Margraf și Este · Vezi mai mult »

Etruria

250px Etruria - adesea referită în sursele elene și latine drept Tyrrhenia - a fost o regiune din centrul Italiei în care locuiau etruscii.

Nou!!: Margraf și Etruria · Vezi mai mult »

Familia Obertenghilor

Familia Obertenghilor a fost o familie nobilă din ''Regnum Italicum'', ce a descins din contele Obert I de Luni, primul markgraf de Genova (al Liguriei răsăritene, marcă denumită inițial marca Obertenga (după numele său) sau marca Januensis (după numele orașului Genova). La începutul anului 951, regele Berengar al II-lea de Italia a încheiat reogranizarea structurii feudale a Italiei începută de predecesorul său Ugo de Italia. Berengar a numit trei noi markgrafi.

Nou!!: Margraf și Familia Obertenghilor · Vezi mai mult »

François Boucher

François Boucher (n. 29 septembrie 1703, Paris - d. 30 mai 1770, Paris) a fost un pictor francez, reprezentant al stilului rococo, portretist remarcabil, renumit pentru picturile sale idilice și senzuale, cu tematică bucolică sau alegorică.

Nou!!: Margraf și François Boucher · Vezi mai mult »

Francia Occidentală

Francia Occidentală era teritoriul aflat sub controlul lui Carol cel Pleșuv după Tratatul de la Verdun din 843, care împărțea Imperiul Carolingian al francilor în trei părți, Francia Occidentală, Francia de Mijloc și Francia Răsăriteană.

Nou!!: Margraf și Francia Occidentală · Vezi mai mult »

Guido al III-lea de Spoleto

Guido de Spoleto (n. sec. al IX-lea - d. 12 decembrie 894) cunoscut în și în, a fost margraf de Camario din 876 (ca Guido I sau II) și duce de Spoleto și Camerio (ca Guido III) din 882.

Nou!!: Margraf și Guido al III-lea de Spoleto · Vezi mai mult »

Henric al VI-lea al Angliei

Henric al VI-lea (6 decembrie 1421 - 21 mai 1471) a fost rege al Angliei 1422 - 1461 (deși cu un regent până în 1437) și apoi între anii 1470 - 1471; în perioada 1422–1453 a fost pretendent la tronul Franței.

Nou!!: Margraf și Henric al VI-lea al Angliei · Vezi mai mult »

Hohenzollern

Blazonul Hohenzollern-ilorCasa de Hohenzollern este o familie dinastică de principi electori, regi și împărați ai Prusiei, Germaniei și României.

Nou!!: Margraf și Hohenzollern · Vezi mai mult »

Hugo Capet

Hugo Capet (c. 941 – 24 octombrie 996) a fost primul rege al francilor din Casa de Capet de la alegerea sa în 987 până la moartea sa, în 996.

Nou!!: Margraf și Hugo Capet · Vezi mai mult »

Imperiul Austriac

Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.

Nou!!: Margraf și Imperiul Austriac · Vezi mai mult »

Imperiul German

Imperiul german (în germană: Deutsches Kaiserreich) a fost un stat național creat la 18 ianuarie 1871 și desființat la 9 noiembrie 1918, odată cu abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea.

Nou!!: Margraf și Imperiul German · Vezi mai mult »

Longobarzi

Migrația longobarzilor în sec. IV-VIII (albastru) Longobarzii (în latină langobardi; nume alternativ lombarzi) erau triburi germanice - potrivit lui Tacit, din grupul suebilor - originare din nordul Europei, Scandinavia și teritorii astăzi situate în estul Germaniei și Polonia, respectiv între coasta Balticii și fluviul Elba.

Nou!!: Margraf și Longobarzi · Vezi mai mult »

Ludovic al XIV-lea al Franței

Ludovic al XIV-lea (n. 5 septembrie 1638, Saint-Germain-en-Laye – d. 1 septembrie 1715, Versailles) a fost regele Franței și al Navarei.

Nou!!: Margraf și Ludovic al XIV-lea al Franței · Vezi mai mult »

Ludovic al XV-lea al Franței

Ludovic al XV-lea, cunoscut ca Ludovic cel Mult Iubit (le Bien-Aimé), a fost rege al Franței de la 1 septembrie 1715 până la moartea sa în 1774.

Nou!!: Margraf și Ludovic al XV-lea al Franței · Vezi mai mult »

Madame de Pompadour

Jeanne-Antoinette Poisson, marchiză de Pompadour (n. 29 decembrie 1721, Paris - d. 15 aprilie 1764, Versailles) cunoscută ca Madame Pompadour a fost metresă a regelui Franței Ludovic al XV-lea.

Nou!!: Margraf și Madame de Pompadour · Vezi mai mult »

Marca de Genova

Marca de Genova (sau Marca Liguriei Răsăritene) a fost constituită în anul 961 de către împăratul Otto I "cel Mare".

Nou!!: Margraf și Marca de Genova · Vezi mai mult »

Marca de Ivrea

Marca de Ivrea a constituit un extins ținut de frontieră situat în nord-vestul Regatul Italiei medievale, datând de la finele secolului al IX-lea până la începutul celui de al XI-lea.

Nou!!: Margraf și Marca de Ivrea · Vezi mai mult »

Marca de Meissen

Marca de Meissen (numită uneori și Marca de Miśnia) a constituit o marcă de frontieră pe cuprinsul Germaniei medievale, situată în regiunea actualului land Saxonia din Germania.

Nou!!: Margraf și Marca de Meissen · Vezi mai mult »

Marca de Montferrat

Marca (de asemenea, markgrafatul sau marchizatul) de Montferrat a fost o marcă din Regatul de Italia.

Nou!!: Margraf și Marca de Montferrat · Vezi mai mult »

Marca de Torino

Comitatul sau Marca de Torino (uneori, "Marca de Susa") a fost întemeiată în anul 941 de către regele Ugo de Arles al Italiei, care l-a numit pe Arduin Glaber ca guvernator.

Nou!!: Margraf și Marca de Torino · Vezi mai mult »

Marca de Verona

Marca de Verona și Aquileia a fost marcă (district de frontieră) situată în regiunea de nord-est a Regatului medieval al Italiei, axată pe orașele Verona și Aquileia.

Nou!!: Margraf și Marca de Verona · Vezi mai mult »

Marcă (teritoriu)

În Europa medievală, marca era teritoriul de graniță al unui imperiu sau al unui regat, drept care sintagma ocazional întâlnită marcă de graniță este pleonastică.

Nou!!: Margraf și Marcă (teritoriu) · Vezi mai mult »

Marchiz

Marchiz (corespondentul german era margraf sau marcgraf) este un titlu nobiliar francez sau englez.

Nou!!: Margraf și Marchiz · Vezi mai mult »

Marchiz de Saluzzo

Marchizatul de Saluzzo (cu verde deschis) în Italia la sfârșitul sec. al XVI-lea. Marchizatul de Saluzzo a fost un stat istoric italian care includea părți ale provinciilor Cuneo și Torino.

Nou!!: Margraf și Marchiz de Saluzzo · Vezi mai mult »

Margrafiatul Brandenburg

Margrafiatul Brandenburg (în) a fost unul dintre principalele principate din Sfântul Imperiu Roman între 1157 și 1806.

Nou!!: Margraf și Margrafiatul Brandenburg · Vezi mai mult »

Napoleon I

Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.

Nou!!: Margraf și Napoleon I · Vezi mai mult »

Nobilime

Nobilimea este o clasă socială clasată imediat sub regalitate, caracterizată printr-un statut social mai înalt decât majoritatea celorlalte clase într-o societate, apartenența la clasă fiind de obicei ereditară.

Nou!!: Margraf și Nobilime · Vezi mai mult »

Primogenitură

Monarhie electivă Primogenitura, cunoscută și ca Dreptul primului născut este principiul moștenirii proprietății și titlurilor de la tată către fiul cel mare, născut în căsătorie, excluzând fii mai mici, fiicele și alte rude.

Nou!!: Margraf și Primogenitură · Vezi mai mult »

Principat

Principatul este un teritoriu condus de un suveran care are titlu de principe.

Nou!!: Margraf și Principat · Vezi mai mult »

Principe elector

Principi electori aflați în deliberare (de la stânga la dreapta: Arhiepiscopul de Köln, Arhiepiscopul de Mainz, Arhiepiscopul de Trier, Contele Palatinatului, Ducele Saxoniei, Margravul de Brandenburg și Regele Boemiei). Principii electori ai Sfântului Imperiu Roman (în; în, (la plural Kurfürsten) au fost cei șapte membri ai colegiului electoral al Sfântului Imperiu Roman: trei arhiepiscopi (de Mainz, Köln și Trier) și patru principi laici. Începând din secolul al XIII-lea principii electori aveau competența de alegere a regelui Romanilor, care urma să fie încoronat de către papă ca Sfânt Împărat Roman. Carol Quintul a fost ultimul monarh încoronat ca împărat (ales rege romano-german în 1519, încoronat în 1530). Succesorii săi au fost aleși ca împărați în mod direct de colegiul electoral, purtând titlul de „Împărat Ales al Romanilor” (în; în). Începând cu 1440 toți împărații cu excepția unuia singur (Carol al VII-lea din Casa de Wittelsbach) au provenit din Casa de Habsburg a Arhiducatului Austriei, iar principii electori doar ratificau succesiunea Habsburgilor. Principele elector avea un mare prestigiu și se considera că pe scară ierarhică se afla, ca demnitate, imediat după rege sau împărat. Principii electori aveau privilegii speciale care nu erau împărțite cu ceilalți principi ai imperiului. Ei continuau să-și păstreze titlurile originale alături de titlul de principe elector. Urmașul la tron al unui principe elector laic era cunoscut sub titlul de prinț elector (Kurprinz).

Nou!!: Margraf și Principe elector · Vezi mai mult »

Provincia Massa-Carrara

Massa-Carrara este o provincie în regiunea Toscana în Italia.Numele provinciei provine de la principalele orașe de aici: Carrara și Massa (capitala provinciei).

Nou!!: Margraf și Provincia Massa-Carrara · Vezi mai mult »

Reichsdeputationshauptschluss

''Reichsdeputations­hauptschlusses -'' pagina de titlu, 25 februarie 1803 Reichsdeputationshauptschluss, de asemenea Hauptschluss der außerordentlichen Reichsdeputation (în traducere „Concluzia principală a deputației imperiale extraordinare”) este rezoluția adoptată de Dieta Sfântului Imperiu Roman la 24 martie 1803 și ratificată de împăratul Francisc al II-lea.

Nou!!: Margraf și Reichsdeputationshauptschluss · Vezi mai mult »

Revoluția Franceză

Revoluția franceză (în) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, ​​marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului.

Nou!!: Margraf și Revoluția Franceză · Vezi mai mult »

Sarazini

Sarazini (subst. și adj. etnic) este denumirea pe care Occidentul medieval o folosește pentru a se referi la musulmanii arabi.

Nou!!: Margraf și Sarazini · Vezi mai mult »

Seigneur

Seigneur (tradus în română Domn) a fost un titlu acordat mai demult în Franța cuiva căruia avea sub administrare o feudă aparținătoare coroanei, cu toate drepturile asociate asupra persoanei și proprietății.

Nou!!: Margraf și Seigneur · Vezi mai mult »

Sfântul Imperiu Roman

Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.

Nou!!: Margraf și Sfântul Imperiu Roman · Vezi mai mult »

Sigismund de Luxemburg

Sigismund de Luxemburg (în, în) (n. 14 februarie 1368, Nürnberg – d. 9 decembrie 1437, Znaim, Moravia, azi Republica Cehă) a fost principe elector de Brandenburg din 1378 până în 1388, rege al Ungariei și Croației din 1387, rege al Boemiei din 1419, rege romano-german din 1410/1411 și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1433 până la moarte.

Nou!!: Margraf și Sigismund de Luxemburg · Vezi mai mult »

Vasalitate

Charles d'Orléans primește omagiul unui vasal (manuscris medieval) Vasalitatea (din franceză vassalitéIoan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române) a reprezentat, în contextul sistemului feudal al Europei medievale, un raport de subordonare privată stabilit între un senior și un mare feudal sau monarh – în calitate de senior suzeran.

Nou!!: Margraf și Vasalitate · Vezi mai mult »

1789

1789 (MDCCLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Margraf și 1789 · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Margrafiat, Markgraf.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »