acces mai rapid decât browser-ul!
37 relaţii: Élisabeth Charlotte de Orléans, Carol al V-lea de Lorena, Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman, Casa de Savoia, Charles Emmanuel al IV-lea al Sardiniei, Charlotte Aglaé de Orléans, Christine Louise de Oettingen-Oettingen, Clothilde a Franței, Eleonora Magdalena de Neuburg, Eleonora Maria Josefa de Austria, Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului, Elisabeth Christine de Brunswick-Wolfenbüttel, Elveția, Ercole al III-lea d'Este, Duce de Modena, Ferdinand, Duce de Modena, Filip al Franței, duce de Orléans, Françoise-Marie de Bourbon, Francesco al III-lea d'Este, Francisc I al Sfântului Imperiu Roman, Geneva, Leopold I al Sfântului Imperiu Roman, Leopold, Duce de Lorena, Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg, Maria Anna de Sardinia, Maria Beatrice d'Este, Maria Beatrice de Savoia, Maria Christina de Savoia, Maria Teresa de Savoia, Maria Terezia a Austriei, Napoleon I, Prințesa Maria Ana de Savoia, Rinaldo d'Este, Duce de Modena, Victor Emmanuel I al Sardiniei, 1 noiembrie, 1773, 1832, 29 martie.
Élisabeth Charlotte de Orléans
Elisabeth Charlotte d'Orléans, Ducesă de Lorena, Bar și Teschen (13 septembrie 1676 – 23 decembrie 1744), a fost prințesă franceză prin naștere.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Élisabeth Charlotte de Orléans · Vezi mai mult »
Carol al V-lea de Lorena
Carol al V-lea Leopold (3 aprilie 1643, Viena - 18 aprilie 1690, Wels, Austria Superioară) duce de Lorena (1675–1690).
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Carol al V-lea de Lorena · Vezi mai mult »
Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman
Carol al VI-lea (în) (n. 1 octombrie 1685, Viena – d. 20 octombrie 1740, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman din 12 octombrie 1711 și până la moarte, totodată rege al Ungariei sub numele de Carol al III-lea, rege al Boemiei sub numele de Carol al II-lea și principe al Transilvaniei.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Casa de Savoia
Casa de Savoia a fost una dintre cele mai vechi dinastii europeane, atestată încă din secolul al X-lea în Regatul Burgundiei, fiind moștenitoarea dinastiei Humbertiene (nume dat de istoriografia modernă primilor suverani, conți de Maurienne, descinși din contele Humbert).
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Casa de Savoia · Vezi mai mult »
Charles Emmanuel al IV-lea al Sardiniei
Charles Emmanuel al IV-lea (Carlo Emanuele Ferdinando Maria; 24 mai 1751 – 6 octombrie 1819) a fost rege al Sardiniei din 1796 până în 1802.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Charles Emmanuel al IV-lea al Sardiniei · Vezi mai mult »
Charlotte Aglaé de Orléans
Charlotte Aglaé d'Orléans (20 octombrie 1700 - 19 ianuarie 1761) a fost Ducesă de Modena prin căsătorie.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Charlotte Aglaé de Orléans · Vezi mai mult »
Christine Louise de Oettingen-Oettingen
Christine Louise de Oettingen-Oettingen (20 martie 1671 – 3 septembrie 1747) a fost Ducesă de Brunswick-Lüneburg.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Christine Louise de Oettingen-Oettingen · Vezi mai mult »
Clothilde a Franței
Marie Adélaïde Clotilde Xavière a Franței (23 septembrie 1759 – 7 martie 1802) a fost prințesă franceză care a devenit regină a Sardiniei în 1796.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Clothilde a Franței · Vezi mai mult »
Eleonora Magdalena de Neuburg
Eleonora Magdalena de Neuburg, în a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman prin căsătoria cu împăratul Leopold I.Wheatcroft (1995), p. 201.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Eleonora Magdalena de Neuburg · Vezi mai mult »
Eleonora Maria Josefa de Austria
Eleonor Maria Josefa de Austria (31 mai 1653 – 17 decembrie 1697) a fost a doua fiică a lui Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Eleonora Maria Josefa de Austria · Vezi mai mult »
Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului
Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului (n. 27 mai 1652 – d. 8 decembrie 1722), numită și Liselotte a Palatinatului, a fost o prințesă germană și soția lui Filip al Franței, Duce de Orléans, ''Monsieur'', fratele mai mic al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului · Vezi mai mult »
Elisabeth Christine de Brunswick-Wolfenbüttel
Elisabeth Christine de Brunswick-Wolfenbüttel (8 noiembrie 1715 – 13 ianuarie 1797) a fost soția lui Frederic cel Mare și deci regină a Prusiei.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Elisabeth Christine de Brunswick-Wolfenbüttel · Vezi mai mult »
Elveția
Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Elveția · Vezi mai mult »
Ercole al III-lea d'Este, Duce de Modena
Ercole al III-lea d'Este (Ercole Rinaldo; 22 noiembrie 1727 – 14 octombrie 1803) a fost Duce de Modena și Reggio din 1780 până în 1796.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Ercole al III-lea d'Este, Duce de Modena · Vezi mai mult »
Ferdinand, Duce de Modena
Arhiducele Ferdinand Karl Anton Joseph Johann Stanislaus de Austria-Este (1 iunie 1754 – 24 decembrie 1806) a fost un fiu al împăratului Francisc I și a împărătesei Maria Tereza a Austriei.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Ferdinand, Duce de Modena · Vezi mai mult »
Filip al Franței, duce de Orléans
Filip al Franței, duce de Orléans (21 septembrie 1640 - 8 iunie 1701) a fost cel de-al doilea fiu al regelui Ludovic al XIII-lea al Franței și al Annei de Austria, și, astfel, fratele mai mic al viitorului rege Ludovic al XIV-lea al Franței.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Filip al Franței, duce de Orléans · Vezi mai mult »
Françoise-Marie de Bourbon
Françoise-Marie de Bourbon, Ducesă de Orléans (4 mai 1677 - 1 februarie 1749) a fost cel de-al șaselea copil nelegitim și ultima fiică a lui Ludovic al XIV-lea al Franței și a celei mai faimoase metrese, Madame de Montespan.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Françoise-Marie de Bourbon · Vezi mai mult »
Francesco al III-lea d'Este
Francesco al III-lea d'Este (Francesco Maria; 2 iulie 1698 – 22 februarie 1780) a fost Duce de Modena și Reggio din 1737 până la moartea sa.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Francesco al III-lea d'Este · Vezi mai mult »
Francisc I al Sfântului Imperiu Roman
Francisc I Ștefan de Lorena (în), (n. 8 decembrie 1708, Nancy - d. 18 august 1765, Innsbruck), a fost duce al Lorenei (1729-1737), mare duce al Toscanei (1737-1765) și împărat al Sfântului Imperiu Roman (1745 - 1765).
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Francisc I al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Geneva
Geneva (sectorul internațional) Geneva (în, în) este un oraș elvețian situat în extremitatea vestică a țării, capitală a cantonului cu același nume.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Geneva · Vezi mai mult »
Leopold I al Sfântului Imperiu Roman
Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena - d. 5 mai 1705, Viena) din Casa de Habsburg a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între 1658-1705.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Leopold I al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Leopold, Duce de Lorena
Leopold Louis de Lorena (11 septembrie 1679, Innsbruck – 27 martie 1729, Lunéville), supranumit cel Bun, a fost Duce de Lorena și de Bar din 1690 până la moartea sa.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Leopold, Duce de Lorena · Vezi mai mult »
Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg
Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg (22 iulie 1671 – 1 martie 1735) a domnit asupra Brunswick-Lüneburg din 1731 până la moartea sa.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg · Vezi mai mult »
Maria Anna de Sardinia
Maria Anna de Savoia (Maria Anna Carolina Pia) a fost soția împăratului Ferdinand I al Austriei.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Maria Anna de Sardinia · Vezi mai mult »
Maria Beatrice d'Este
Maria Beatrice d’Este (Maria Beatrice Ricciarda; 7 aprilie 1750 – 14 noiembrie 1829) a fost moștenitoare a ducatului de Modena și Reggio și suverană de Massa și Carrara din 1790 până în 1797 și din 1816 până la moartea ei în 1829.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Maria Beatrice d'Este · Vezi mai mult »
Maria Beatrice de Savoia
Maria Beatrice de Savoia (Maria Beatrice Vittoria Giuseppina; 6 decembrie 1792 - 15 septembrie 1840) a fost prințesă de Savoia prin naștere și ducesă de Modena prin căsătorie.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Maria Beatrice de Savoia · Vezi mai mult »
Maria Christina de Savoia
Maria Christina Carlotta Giuseppa Gaetana Efisia de Savoyen a fost o prințesă de Sardinia și Savoia și, prin căsătorie, regină a celor Două Sicilii.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Maria Christina de Savoia · Vezi mai mult »
Maria Teresa de Savoia
Maria Teresa de Savoia (Maria Teresa Fernanda Felicitas Gaetana Pia; 19 septembrie 1803 – 16 iulie 1879) a fost soția lui Carol al II-lea, Duce de Parma.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Maria Teresa de Savoia · Vezi mai mult »
Maria Terezia a Austriei
Maria Terezia a Austriei (la naștere: Erzherzogin Maria Theresia Amalia Walpurga von Österreich), cunoscută și ca Maria Theresia, (în, în, în),, din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Țărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica lui Carol al VI-lea împărat romano-german (1685–1740), soția împăratului Francisc Ștefan și mama împăraților Iosif al II-lea și Leopold al II-lea.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Maria Terezia a Austriei · Vezi mai mult »
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Napoleon I · Vezi mai mult »
Prințesa Maria Ana de Savoia
Maria Anna de Savoia (Maria Anna Carlota Gabriela; 17 decembrie 1757 – 11 octombrie 1824) a fost prințesă de Savoia prin naștere și Ducesă de Chablais prin căsătorie.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Prințesa Maria Ana de Savoia · Vezi mai mult »
Rinaldo d'Este, Duce de Modena
Rinaldo d'Este (26 aprilie 1655 – 26 octombrie 1737) a fost Duce de Modena și Reggio din 1695 până la moartea sa.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Rinaldo d'Este, Duce de Modena · Vezi mai mult »
Victor Emmanuel I al Sardiniei
Victor Emmanuel I (24 iulie 1759 – 10 ianuarie 1824) a fost Duce de Savoia și Rege al Sardiniei din 1802 până în 1821.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și Victor Emmanuel I al Sardiniei · Vezi mai mult »
1 noiembrie
---- 1 noiembrie este a 305-a zi a calendarului gregorian și a 306-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și 1 noiembrie · Vezi mai mult »
1773
1773 (MDCCLXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și 1773 · Vezi mai mult »
1832
1832 (MDCCCXXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și 1832 · Vezi mai mult »
29 martie
---- 29 martie este a 88-a zi a calendarului gregorian și ziua a 89-a în anii bisecți.
Nou!!: Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832) și 29 martie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Arhiducesa Maria Teresa de Austria-Este (1773-1832), Maria Teresa de Austria-Este, Maria Theresa de Austria-Este, Maria Theresa de Austria-Este (1773–1832), Maria Theresia de Austria-Este (1773-1832).
