acces mai rapid decât browser-ul!
49 relaţii: Abdicarea de la Fontainebleau, Alexandru I al Rusiei, August al III-lea al Poloniei, Élisabeth Charlotte de Orléans, Carol al II-lea, Duce de Parma, Carol al III-lea al Spaniei, Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman, Casa de Habsburg, Căsătorie morganatică, Congresul de la Viena, Dinastia Romanov, Elba, Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel, Elisabeta de Parma, Ferdinand I al celor Două Sicilii, Filip al V-lea al Spaniei, Francisc al IV-lea, Duce de Modena, Francisc I al Austriei, Francisc I al Sfântului Imperiu Roman, Joséphine de Beauharnais, Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Leopold, Duce de Lorena, Limba engleză, Limba franceză, Limba germană, Limba italiană, Limba latină, Limba spaniolă, Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei, Maria Amalia de Saxonia, Maria Antoaneta, regină a Franței, Maria Carolina a Austriei, Maria Josepha de Austria, Maria Louisa a Spaniei, Maria Teresa a celor Două Sicilii, Maria Terezia a Austriei, Marie-Thérèse-Charlotte a Franței, Napoleon al II-lea al Franței, Napoleon I, Palatul Hofburg, Primul Imperiu Francez, Viena, Wilhelm Albrecht, Prinț de Montenuovo, 11 aprilie, 11 martie, 1810, 1811, 1814, 20 martie.
Abdicarea de la Fontainebleau
Momentul semnării primei abdicări a Împăratului Napoleon. Prima abdicare a lui Napoleon I a avut loc la 6 aprilie 1814 la castelul de la Fontainebleau, pe 11 aprilie semnându-se Tratatul de la Fontainebleau, care reglementa exilul lui Napoleon în insula Elba.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Abdicarea de la Fontainebleau · Vezi mai mult »
Alexandru I al Rusiei
Alexandru I Pavlovici Romanov (rusă: Александр I Павлович) (n. 23 decembrie 1777 – d. 1 decembrie 1825), a fost țarul Rusiei între 23 martie 1801 – 1 decembrie 1825, regele Poloniei între 1815 – 1825, precum și Mare Duce al Finlandei.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Alexandru I al Rusiei · Vezi mai mult »
August al III-lea al Poloniei
Augustus III, cunoscut sub numele Saxonul, (în, în) a fost elector de Saxonia în perioada 1733-1763 și rege al Poloniei și mare duce al Lituaniei în perioada 1734-1763.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și August al III-lea al Poloniei · Vezi mai mult »
Élisabeth Charlotte de Orléans
Elisabeth Charlotte d'Orléans, Ducesă de Lorena, Bar și Teschen (13 septembrie 1676 – 23 decembrie 1744), a fost prințesă franceză prin naștere.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Élisabeth Charlotte de Orléans · Vezi mai mult »
Carol al II-lea, Duce de Parma
Prințul Carol al II-lea de Bourbon-Parma, numele întreg: Carlos Luís Fernando de Borbón-Parma (n. 22 decembrie 1799, Madrid- d. 16 aprilie 1883, Nizza) a fost infante al Spaniei din ramura de Parma a casei Bourbon.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Carol al II-lea, Duce de Parma · Vezi mai mult »
Carol al III-lea al Spaniei
Carol al III-lea al Spaniei (spaniolă: Carlos III de España; n. 20 ianuarie 1716 – d. 14 decembrie 1788) a fost rege al Spaniei (1759-1788, sub numele de Carlos III de Borbón), rege al Neapolelui și Siciliei (1735-1759, sub numele de Carlo VII), și duce de Parma (1732-1735, ca și Carlo I).
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Carol al III-lea al Spaniei · Vezi mai mult »
Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman
Carol al VI-lea (în) (n. 1 octombrie 1685, Viena – d. 20 octombrie 1740, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman din 12 octombrie 1711 și până la moarte, totodată rege al Ungariei sub numele de Carol al III-lea, rege al Boemiei sub numele de Carol al II-lea și principe al Transilvaniei.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Casa de Habsburg · Vezi mai mult »
Căsătorie morganatică
Căsătoria morganatică este o căsătorie încheiată între persoane de ranguri sociale diferite, pentru a împiedica transmiterea de titluri și privilegii între soți și către copiii născuți în urma căsătoriei.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Căsătorie morganatică · Vezi mai mult »
Congresul de la Viena
Congresul de la Viena (Wiener Kongress) a fost o conferință a ambasadorilor statelor europene prezidată de omul de strat austriac Klemens von Metternich, care și-a desfășurat lucrările în Viena în mod oficial din noiembrie 1814 până în 1815.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Congresul de la Viena · Vezi mai mult »
Dinastia Romanov
Dinastia Romanov a fost a doua dinastie, după dinastia Rurik, și ultima dinastie imperială a Rusiei care a domnit din 1613 până în 1917.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Dinastia Romanov · Vezi mai mult »
Elba
right Elba este o insulă în Marea Mediterană, aparținând regiunii Toscana, Italia, la circa 20 km de coasta Grosseto.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Elba · Vezi mai mult »
Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel
Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel a fost prințesă de Brunswick-Wolfenbüttel, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, regină a Germaniei, regină a Ungariei și Boemiei și Arhiducesă de Austria prin căsătoria cu Carol al VI-lea, Sfânt Împărat Roman.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel · Vezi mai mult »
Elisabeta de Parma
Elisabeth Farnese (25 octombrie 1692 – 11 iulie 1766), fiica prințului Odoardo Farnese și a Dorothea Sophie de Neuburg, a fost soția regelui Filip al V-lea al Spaniei și a exercitată o mare influență asupra politicii externe a Spaniei.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Elisabeta de Parma · Vezi mai mult »
Ferdinand I al celor Două Sicilii
Ferdinand I a fost suveranul Regatului celor Două Sicilii din 1759 până la moartea sa.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Ferdinand I al celor Două Sicilii · Vezi mai mult »
Filip al V-lea al Spaniei
Filip al V-lea al Spaniei (19 decembrie 1683 – 9 iulie 1746) a fost Rege al Spaniei din 1 noiembrie 1700 până la 15 ianuarie 1724, când a abdicat în favoarea fiului său Louis, și din 6 septembrie 1724, când și-a asumat din nou tronul în urma decesului fiului său, până la moartea sa.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Filip al V-lea al Spaniei · Vezi mai mult »
Francisc al IV-lea, Duce de Modena
Francisc al IV-lea Joseph Charles Ambrose Stanislaus (6 octombrie 1779 – 21 ianuarie 1846) a fost Duce de Modena, Reggio și Mirandola (din 1814), Duce de Massa și Prinț de Carrara (din 1829), Arhiduce de Austria-Este, Prinț Regal al Ungariei și Boemiei, Cavaler al Lânii de Aur.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Francisc al IV-lea, Duce de Modena · Vezi mai mult »
Francisc I al Austriei
Francisc I al Austriei (în) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 12 februarie 1768, Florența - d. 2 martie 1835, Viena) a fost primul împărat al Imperiului Austriac (1804-1835) și, înainte de aceasta, ultimul împărat romano-german al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (1792-1806), sub numele de Francisc al II-lea (Franz II).
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Francisc I al Austriei · Vezi mai mult »
Francisc I al Sfântului Imperiu Roman
Francisc I Ștefan de Lorena (în), (n. 8 decembrie 1708, Nancy - d. 18 august 1765, Innsbruck), a fost duce al Lorenei (1729-1737), mare duce al Toscanei (1737-1765) și împărat al Sfântului Imperiu Roman (1745 - 1765).
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Francisc I al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Joséphine de Beauharnais
Joséphine de Beauharnais a fost prima soție a lui Napoleon I și prima Împărăteasă a francezilor.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Joséphine de Beauharnais · Vezi mai mult »
Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Împăratul Leopold al II-lea (în, născut Peter Leopold Joseph) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 5 mai 1747, Viena - d. 1 martie 1792, Viena) a condus Sfântul Imperiu Roman între anii 1790-1792 și a fost totodată rege al Boemiei, Ungariei, mare duce de Toscana, principe al Transilvaniei etc.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Leopold, Duce de Lorena
Leopold Louis de Lorena (11 septembrie 1679, Innsbruck – 27 martie 1729, Lunéville), supranumit cel Bun, a fost Duce de Lorena și de Bar din 1690 până la moartea sa.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Leopold, Duce de Lorena · Vezi mai mult »
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Limba engleză · Vezi mai mult »
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Limba franceză · Vezi mai mult »
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Limba germană · Vezi mai mult »
Limba italiană
Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Limba italiană · Vezi mai mult »
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Limba latină · Vezi mai mult »
Limba spaniolă
Limba spaniolă (español), numită uneori și limba castiliană (castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Limba spaniolă · Vezi mai mult »
Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei
Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei (18 ianuarie 1795 – 1 martie 1865) a fost regină a Țărilor de Jos.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei · Vezi mai mult »
Maria Amalia de Saxonia
Maria Amalia de Saxonia (24 noiembrie 1724 – 27 septembrie 1760) a fost prințesă germană din Casa de Wettin și soția regelui Carol al III-lea al Spaniei.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Maria Amalia de Saxonia · Vezi mai mult »
Maria Antoaneta, regină a Franței
Maria Antoaneta (în, pronunție în IPA,; n. 2 noiembrie 1755 - d. 16 octombrie 1793) a fost fiica împărătesei Maria Terezia a Austriei și sora împăratului Iosif al II-lea.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Maria Antoaneta, regină a Franței · Vezi mai mult »
Maria Carolina a Austriei
Maria Carolina a Austriei (13 august 1752 – 8 septembrie 1814) a fost soția regelui Ferdinand I al celor Două Sicilii și de facto conducător al Neapolelui în perioada 1768-1799 și 1799-1806 și al Siciliei în perioada 1768-1814, deși ea a pierdut de facto puterea în 1812.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Maria Carolina a Austriei · Vezi mai mult »
Maria Josepha de Austria
Maria Josepha de Austria (8 decembrie 1699 – 17 noiembrie 1757) născută Arhiducesă de Austria, a fost moștenitoarea prezumtivă a Imperiului habsburgic.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Maria Josepha de Austria · Vezi mai mult »
Maria Louisa a Spaniei
Infanta Maria Luísa a Spaniei (24 noiembrie 1745 – 15 mai 1792) a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, regină a Ungariei și Boemiei ca soție a lui Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Maria Louisa a Spaniei · Vezi mai mult »
Maria Teresa a celor Două Sicilii
Maria Theresa de Neapole și Sicilia a fost fiica cea mare a regelui Ferdinand I al celor Două Sicilii și a soției lui Maria Carolina a Austriei.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Maria Teresa a celor Două Sicilii · Vezi mai mult »
Maria Terezia a Austriei
Maria Terezia a Austriei (la naștere: Erzherzogin Maria Theresia Amalia Walpurga von Österreich), cunoscută și ca Maria Theresia, (în, în, în),, din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Țărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica lui Carol al VI-lea împărat romano-german (1685–1740), soția împăratului Francisc Ștefan și mama împăraților Iosif al II-lea și Leopold al II-lea.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Maria Terezia a Austriei · Vezi mai mult »
Marie-Thérèse-Charlotte a Franței
Marie-Thérèse-Charlotte a Franței (n. 19 decembrie 1778 – d. 19 octombrie 1851) a fost cel mai mare copil a regelui Ludovic al XVI-lea al Franței și a soției sale, regina Marie Antoinette.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Marie-Thérèse-Charlotte a Franței · Vezi mai mult »
Napoleon al II-lea al Franței
Napoléon François Joseph Charles (Bonaparte), Duce de Reichstadt (20 martie 1811 - 22 iulie 1832), a fost fiul împăratului Napoleon I al Franței și a celei de-a doua soții, Marie Louise de Austria.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Napoleon al II-lea al Franței · Vezi mai mult »
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Napoleon I · Vezi mai mult »
Palatul Hofburg
Aripa nouă (''Neue Burg'') văzută dinspre Heldenplatz. În prim plan statuia lui Eugen de Savoia. Palatul Hofburg din Viena a fost reședința oficială între 1480 și 1580, respectiv 1620-1806, a suveranilor Sfântului Imperiu Roman, care au provenit, cu excepția lui Carol al VII-lea de Wittelsbach, din dinastia de Habsburg.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Palatul Hofburg · Vezi mai mult »
Primul Imperiu Francez
Primul Imperiu Francez, cunoscut și cu denumirile mai obișnuite de Imperiul Francez ori Imperiul Napoleonian, acoperă perioada în care Franța a dominat cea mai mare parte a Europei continentale, sub conducerea lui Napoleon I. Din punct de vedere constituțional, Primul Imperiu Francez se referă atât la perioada dintre 1804 și 1814/1815, de la sfârșitul Consulatului Francez până la Restaurația Franceză.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Primul Imperiu Francez · Vezi mai mult »
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Viena · Vezi mai mult »
Wilhelm Albrecht, Prinț de Montenuovo
Wilhelm Albrecht, Prinț de Montenuovo a fost prinț italian și Field Marshal al imperiului austriac.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și Wilhelm Albrecht, Prinț de Montenuovo · Vezi mai mult »
11 aprilie
---- 11 aprilie este a 101-a zi a calendarului gregorian și ziua a 102-a în anii bisecți.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și 11 aprilie · Vezi mai mult »
11 martie
---- 11 martie este a 70-a zi a calendarului gregorian și ziua a 71-a în anii bisecți.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și 11 martie · Vezi mai mult »
1810
1976 (MDCCCX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și 1810 · Vezi mai mult »
1811
1811 (MDCCCXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și 1811 · Vezi mai mult »
1814
1814 (MDCCCXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și 1814 · Vezi mai mult »
20 martie
---- 20 martie este a 79-a zi a calendarului gregorian și ziua a 80-a în anii bisecți.
Nou!!: Marie Louise, ducesă de Parma și 20 martie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Maria Luisa, ducesă de Parma, Marie Louise a Austriei, Marie Louise, Ducesă de Parma, Marie louise, ducesă de parma, Marie-Louise a Austriei.
