acces mai rapid decât browser-ul!
26 relaţii: Anglia, Antichitatea, Belgia, Constantinopol, Dubrovnik, Fizică, François Viète, Geometrie, Geometrie analitică, Grecia Antică, Italia, Limba italiană, Limba latină, Matematică, Om de știință, René Descartes, Republica Ragusa, Roma, William Oughtred, 11 aprilie, 1568, 1603, 1607, 1626, 1630, 2 octombrie.
Anglia
Anglia (în) este o țară care face parte din Regatul Unit.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Anglia · Vezi mai mult »
Antichitatea
Antichitatea este epoca istorică de la inventarea scrierii și începutul înregistrărilor istorice până la debutul Evului Mediu.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Antichitatea · Vezi mai mult »
Belgia
Regatul Belgiei (în, în, în), cunoscut colocvial ca Belgia este o țară în Europa de Vest.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Belgia · Vezi mai mult »
Constantinopol
Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Constantinopol · Vezi mai mult »
Dubrovnik
Dubrovnik (în) este un oraș în cantonul Dubrovnik-Neretva, Croația, având o populație de locuitori (2011).
Nou!!: Marino Ghetaldi și Dubrovnik · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Fizică · Vezi mai mult »
François Viète
François Viète a fost un matematician francez.
Nou!!: Marino Ghetaldi și François Viète · Vezi mai mult »
Geometrie
Geometria (din γεωμετρία; geo.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Geometrie · Vezi mai mult »
Geometrie analitică
Geometria analitică (sau geometria carteziană) reprezintă o modalitate de abordare a geometriei cu ajutorul algebrei.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Geometrie analitică · Vezi mai mult »
Grecia Antică
Grecia Antică (în, în) a fost o civilizație antică din bazinul mediteranean, provenită din peninsula balcanică, care a durat din secolul al XII-lea î.Hr. până în anul 313 d.Hr., la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea academiei ateniene de către împăratul Iustinian I în 529 d.Hr. După colapsul civilizației grecești antice, a urmat perioada romano-bizantină.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Grecia Antică · Vezi mai mult »
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Italia · Vezi mai mult »
Limba italiană
Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Limba italiană · Vezi mai mult »
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Limba latină · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Matematică · Vezi mai mult »
Om de știință
Un om de știință este un expert în cel puțin un domeniu al științei care utilizează metoda științifică pentru a cerceta.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Om de știință · Vezi mai mult »
René Descartes
René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.
Nou!!: Marino Ghetaldi și René Descartes · Vezi mai mult »
Republica Ragusa
Republica Ragusa a fost o republică maritimă centrată în orașul Dubrovnik (Ragusa în italiană și latină) din Dalmația (astăzi în Croația sudică), care a existat între 1358 și 1808.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Republica Ragusa · Vezi mai mult »
Roma
Roma este capitala Italiei.
Nou!!: Marino Ghetaldi și Roma · Vezi mai mult »
William Oughtred
William Oughtred (n. 5 martie 1574 - d. 30 iunie 1660) a fost un matematician englez.
Nou!!: Marino Ghetaldi și William Oughtred · Vezi mai mult »
11 aprilie
---- 11 aprilie este a 101-a zi a calendarului gregorian și ziua a 102-a în anii bisecți.
Nou!!: Marino Ghetaldi și 11 aprilie · Vezi mai mult »
1568
1568 (MDLXVIII) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Marino Ghetaldi și 1568 · Vezi mai mult »
1603
1603 (MDCIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Marino Ghetaldi și 1603 · Vezi mai mult »
1607
1607 (MDCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Marino Ghetaldi și 1607 · Vezi mai mult »
1626
1626 (MDCXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Marino Ghetaldi și 1626 · Vezi mai mult »
1630
1630 (MDCXXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Marino Ghetaldi și 1630 · Vezi mai mult »
2 octombrie
---- 2 octombrie este a 275-a zi a calendarului gregorian și a 276-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Marino Ghetaldi și 2 octombrie · Vezi mai mult »
