Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Ramaria formosa

Index Ramaria formosa

Ramaria formosa (Christian Hendrik Persoon ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria formosa (Julius Vincenz von Krombholz, 1841), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor meloșel sau tocmăgel, este o ciupercă otrăvitoare care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

42 relaţii: Agaricomycetes, Ascomycota, Basarabia, Basidiomycota, Bruno Cetto, Bucovina de Nord, Christian Hendrik Persoon, Ciuperci otrăvitoare, Clavulina cinerea, Eucariote, Fag, Familie (biologie), Gen (biologie), Gomphaceae, Gomphales, Hypha, Julius Vincenz von Krombholz, Lucien Quélet, Marcel Bon, Meinhard Michael Moser, Mușchi (plantă), Mycorrhiza, Pădure de foioase, Ramaria, Ramaria abietina, Ramaria aurea, Ramaria botrytis (burete), Ramaria eumorpha, Ramaria fennica, Ramaria flaccida, Ramaria flava, Ramaria flavescens, Ramaria flavobrunnescens, Ramaria gracilis, Ramaria largentii, Ramaria pallida, Ramaria rufescens (burete), Ramaria stricta (burete), Ramaria testaceoflava, Regnul Fungi, România, Sinonim (biologie).

Agaricomycetes

Agaricomycetes este o clasă din subdiviziunea Agaricomycotina, a încrengăturii Basidiomycota în subregnul Dikarya și Regnul Fungi.

Nou!!: Ramaria formosa și Agaricomycetes · Vezi mai mult »

Ascomycota

Ascomycota (Thomas Cavalier-Smith, 1998), denumită în popor și ascomicete, este o diviziune de ciuperci în subregnul Dikarya și Regnul Fungi.

Nou!!: Ramaria formosa și Ascomycota · Vezi mai mult »

Basarabia

Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).

Nou!!: Ramaria formosa și Basarabia · Vezi mai mult »

Basidiomycota

Încrengătura Basidiomycota (ciuperci adevărate sau bazidiomicete) este una dintre cele mai mari din regnul Fungi și cuprinde cele mai avansate specii din punct de vedere evolutiv din acest domeniu.

Nou!!: Ramaria formosa și Basidiomycota · Vezi mai mult »

Bruno Cetto

Bruno Cetto (n. 21 aprilie 1921, Trento – d. 16 iulie 1991, Rimini) a fost un inginer, profesor de inginerie mecanică, micolog și scriitor științific italian.

Nou!!: Ramaria formosa și Bruno Cetto · Vezi mai mult »

Bucovina de Nord

Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.

Nou!!: Ramaria formosa și Bucovina de Nord · Vezi mai mult »

Christian Hendrik Persoon

Christia(a)n Hendrik Persoon a fost un botanist și micolog de origine afrikaner din Africa de Sud.

Nou!!: Ramaria formosa și Christian Hendrik Persoon · Vezi mai mult »

Ciuperci otrăvitoare

Ciuperci otrăvitoare Ciuperci otrăvitoare sunt denumite toate tipurile de ciuperci din Regnum Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota (care au pălărie și picior), a nu se confunda cu ciupercile microscopice mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze.

Nou!!: Ramaria formosa și Ciuperci otrăvitoare · Vezi mai mult »

Clavulina cinerea

Clavulina cinerea (Pierre Bulliard, 1788 ex Joseph Schröter, 1888), sin. Clavaria cinerea (Pierre Bulliard, 1788), Ramaria cinerea (Pierre Bulliard, 1788 ex Gray, 1821), din încrengătura Basidiomycota în familia Clavulinaceae și de genul Clavulina, denumită în popor barba caprei cenușie, este o ciupercă comestibilă, saprofită care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord prin luminișuri între iarbă și pe mușchi în păduri mixte și umede precum pe malurile de pârâie, de la câmpie la munte, din (iulie) august până în noiembrie.

Nou!!: Ramaria formosa și Clavulina cinerea · Vezi mai mult »

Eucariote

Protozoarele, ciupercile, plantele și animalele, sunt organisme eucariote.

Nou!!: Ramaria formosa și Eucariote · Vezi mai mult »

Fag

Pădure de fagi Fagul (Fagus sylvatica) este un arbore din zona temperată.

Nou!!: Ramaria formosa și Fag · Vezi mai mult »

Familie (biologie)

În clasificarea științifică biologică o familie (în, plural familiae) este un o unitate sistematică și un rang taxonomic situată între ordin și gen, sau opțional între suprafamilie și subfamilie.

Nou!!: Ramaria formosa și Familie (biologie) · Vezi mai mult »

Gen (biologie)

Genul, în biologie, este o treaptă de clasificare (categorie) taxonomică, superioară subgenului și inferioară subfamiliei, ce cuprinde mai multe specii, care au caracteristici esențiale comune.

Nou!!: Ramaria formosa și Gen (biologie) · Vezi mai mult »

Gomphaceae

Gomphaceae Marinus Anton Donk, 1961) din încrengătura Basidiomycota, în clasa Agaricomycetes și ordinul Gomphales, împărțită în 17 genuri cu aproximativ 300 specii, este o familie diversă de ciuperci. Unii bureți ai acestei familii coabitează, fiind simbionți micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), alții au însușiri saprofite. Deși Ramaria este cel mai mare gen, tipul lui este Gomphus. Numele generic este derivat din cuvântul de limba greacă veche (.

Nou!!: Ramaria formosa și Gomphaceae · Vezi mai mult »

Gomphales

Gomphales (Walter Jülich, 1982) din încrengătura Basidiomycota, în clasa Agaricomycetes și subclasa Phallomycetidae este un ordin de ciuperci care cuprinde în momentul de față (2019) doar o singură familie cu 17 genuri și aproximativ 300 de specii global.

Nou!!: Ramaria formosa și Gomphales · Vezi mai mult »

Hypha

Împletiri de hife (rizomorfe) Hife (sing. hifă), cu numele științific Hypha(e) sunt celule filamentoase structurate din ciuperci superioare care formează aparatul vegetativ (miceliul).

Nou!!: Ramaria formosa și Hypha · Vezi mai mult »

Julius Vincenz von Krombholz

Julius Vincenz Edler von Krombholz (n. 19 decembrie 1782, Oberpolitz (în apropiere de (Leitmeritz) - d. 1 noiembrie 1843, Praga) a fost un renumit om de știință, medic, patolog, botanist, micolog, scriitor științific, rector al Universității Carolina și mecena austriac în secolul al XIX-lea. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Krombh..

Nou!!: Ramaria formosa și Julius Vincenz von Krombholz · Vezi mai mult »

Lucien Quélet

Lucien Quélet a fost un medic, naturalist, briolog și micolog francez de renume mondial.

Nou!!: Ramaria formosa și Lucien Quélet · Vezi mai mult »

Marcel Bon

Marcel Bon (n. 17 martie 1925, Villers-sur-Authie - d. 11 mai 2014, Woincourt, înmormântat la Port-le-Grand) a fost un farmacolog, botanist, micolog și profesor universitar francez.

Nou!!: Ramaria formosa și Marcel Bon · Vezi mai mult »

Meinhard Michael Moser

Meinhard Michael Moser (n. 13 martie 1924, Innsbruck – d. 30 septembrie 2002, Innsbruck) a fost un profesor universitar de microbiologie, botanist, micolog austriac, specializat pentru chimia și toxicologia ale ordinului de ciuperci Agaricales, care și-a făcut un nume de asemenea ca om de știință pentru silvicultură.

Nou!!: Ramaria formosa și Meinhard Michael Moser · Vezi mai mult »

Mușchi (plantă)

Munții Bucegi Mușchii sau briofitele, sunt plante inferioare din încrengătura Bryophyta, care cuprind aproximativ 12.000 de specii.

Nou!!: Ramaria formosa și Mușchi (plantă) · Vezi mai mult »

Mycorrhiza

Ectomicoriză și Endomicoriză Micoriza (în plural: micorize), cu numele științific Mykorrhiza, este o formă de simbioză între fungi și plante în care o ciupercă intră în contact cu sistemul rădăcinilor fine unei plante.

Nou!!: Ramaria formosa și Mycorrhiza · Vezi mai mult »

Pădure de foioase

Pădurile de foioase sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă și angiospermică.

Nou!!: Ramaria formosa și Pădure de foioase · Vezi mai mult »

Ramaria

Ramaria (Elias Magnus Fries ex Hermann Friedrich Bonorden, 1851), numită în popor rămurele, este un gen de bureți cu mai mult de 200 de specii din încrengătura Basidiomycota din ordinul Gomphales în familia Gomphaceae.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria · Vezi mai mult »

Ramaria abietina

Ramaria abietina (Christian Hendrik Persoon, 1794 ex Lucien Quélet, 1888) din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor tocmăgelul bradului,, este o ciupercă necomestibilă care este în primul rând un saprofit uneori și simbiont, având de asemenea însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria abietina · Vezi mai mult »

Ramaria aurea

Ramaria aurea (Schaeff. ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria aurea (Jacob Christian Schäffer, 1774), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor laba ursului precum barba țapului sau ciupercă aurie de coral, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria aurea · Vezi mai mult »

Ramaria botrytis (burete)

Ramaria botrytis (Christian Hendrik Persoon ex Adalbert Ricken, 1918), sin. Clavaria botrytis Christian Hendrik Persoon, 1797), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor între altele brânca ursului, bureți boierești, bureți crețoși, bureți cu tufa, pieptul găinii sau rămurea, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota. În România, Basarabia și Bucovina de Nord, se dezvoltă preferat în regiuni montane pe soluri grase, dar de asemenea pe acele calcaroase, pe nisip calcaros sau marnă, crescând izolată sau în cercuri de vrăjitoare în jurul arborilor, în păduri de foioase și mixte, acolo mai ales sub mesteceni și fagi, din (iunie) iulie până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 612-613, ISBN 3-405-12081-0Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 215, 217, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria botrytis (burete) · Vezi mai mult »

Ramaria eumorpha

Ramaria eumorpha (Petter Adolf Karsten, 1882 ex Edred John Henry Corner, 1950), sin. Phaeoclavulina eumorpha (Petter Adolf Karsten, 1882 ex Admir José Giachini, 2011), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă necomestibilă pe alocuri destul de răspândită care nu coabitează, fiind una din speciile saprofite ale genului.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria eumorpha · Vezi mai mult »

Ramaria fennica

Ramaria fennica (Petter Adolf Karsten, 1868 ex Adalbert Ricken, 1918/1920), sin. Clavaria fennica (Petter Adolf Karsten, 1868), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor rămurea amară, este o specie de ciuperci necomestibile nu prea răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având poate și însușiri saprofite.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria fennica · Vezi mai mult »

Ramaria flaccida

Ramaria flaccida (Elias Magnus Fries, 1821 ex Hubert Bourdot, 1898), sin. Phaeoclavulina flaccida (Elias Magnus Fries, 1821 ex Admir José Giachini, 2011), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă necomestibilă destul de răspândită saprofită, având poate și calități simbiotice.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria flaccida · Vezi mai mult »

Ramaria flava

Ramaria flava (Jacob Christian Schäffer ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria flava (Jacob Christian Schäffer, 1774) din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor burete creț, togmăgei, iarba mâței, piciorul ursului sau barba țapului, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria flava · Vezi mai mult »

Ramaria flavescens

Ramaria flavescens (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Ron Petersen, 1974) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă comestibilă pe alocuri destul de răspândită care coabitează.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria flavescens · Vezi mai mult »

Ramaria flavobrunnescens

Ramaria flavobrunnescens (George Francis Atkinson, 1909 ex Edred John Henry Corner, 1950) din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă comestibilă rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria flavobrunnescens · Vezi mai mult »

Ramaria gracilis

Ramaria gracilis (Christian Hendrik Persoon, 1797 ex Lucien Quélet, 1888) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor coada șopârlei, este o ciupercă comestibilă care nu coabitează, fiind una din speciile saprofite ale genului care descompune material lignicol în putrefacție. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă, de la câmpie la munte, în păduri mixte, dar preferat în cele de conifere printre mușchi pe lângă molizi și pini, pe lemn mort, butuci, ramuri îngropate, litieră, chiar și pe mulci. Are o distribuție inegală și, deși crescând sociabilă, este destul de rară. Timpul apariției este între august și noiembrie (decembrie).Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 570-571, ISBN 88-85013-37-6Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 476-477, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria gracilis · Vezi mai mult »

Ramaria largentii

Ramaria largentii Currie D. Marr și Daniel Elliot Stuntz 1974) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă comestibilă pe alocuri destul de răspândită care coabitează. O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă de la deal la munte, preferând regiuni montane, unde se dezvoltă în grupuri, în păduri de conifere cu predilecție sub molizi, nu rar printre afine. Timpul apariției este între (iulie) august și octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 452-453-2, ISBN 3-405-12124-8Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 618, ISBN 3-85502-0450.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria largentii · Vezi mai mult »

Ramaria pallida

Ramaria pallida (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Adalbert Ricken, 1920) sin. Ramaria mairei (Marinus Anton Donk, 1933) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă regional destul de răspândită otrăvitoare care coabitează.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria pallida · Vezi mai mult »

Ramaria rufescens (burete)

Ramaria rufescens (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Edred John Henry Corner, 1950), sin. Clavaria rufescens (Jacob Christian Schäffer, 1774), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor între altele burete creț sau creasta cocoșului, este o ciupercă comestibilă rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria rufescens (burete) · Vezi mai mult »

Ramaria stricta (burete)

Ramaria stricta (Christian Hendrik Persoon, 1795 ex Lucien Quélet, 1888), sin. Ramaria condensata (Elias Magnus Fries, 1838 ex Lucien Quélet, 1888), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor degetar sau creasta cocoșului,Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 522, ISBN 978-606-12-1535-5, Denumire RO 1, 2 este o ciupercă necomestibilă care nu coabitează, fiind una din speciile saprofite ale genului.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria stricta (burete) · Vezi mai mult »

Ramaria testaceoflava

Ramaria testaceoflava (Giacomo Bresadola, 1884 ex Adalbert Ricken, 1920) din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria este o ciupercă regional destul de răspândită necomestibilă care coabitează.

Nou!!: Ramaria formosa și Ramaria testaceoflava · Vezi mai mult »

Regnul Fungi

Regnul Fungi (ciupercile) formează al treilea mare regn al organismelor eucariote alături de Regnul Animalia și Regnul Plantae cu peste 100.000 de specii cunoscute.

Nou!!: Ramaria formosa și Regnul Fungi · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Ramaria formosa și România · Vezi mai mult »

Sinonim (biologie)

În nomenclatura științifică, un sinonim este un nume științific care se aplică unei vietăți care (la momentul actual) folosește un nume științific diferit, deși zoologii folosesc termenul oarecum diferit.

Nou!!: Ramaria formosa și Sinonim (biologie) · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Meloşel, Meloșel.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »