acces mai rapid decât browser-ul!
30 relaţii: Academia Sârbă de Științe și Arte, Al Doilea Război Mondial, Albanezi, Asimilare (sociologie), Bosnia și Herțegovina, Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Convertire religioasă, Croația, Dejan Medaković, Descentralizare, Destrămarea Iugoslaviei, Dobrica Ćosić, Genocid, Genocid cultural, Iugoslavia, Kosovo, Pavle Ivić, Primul Război Mondial, Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, Războaiele Iugoslave, Republica Socialistă Croația, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Republica Socialistă Serbia, Republica Socialistă Slovenia, Sârbi, Sârbii din Croația, Sârbii din Kosovo, Serbia, Serbia Mare, Slobodan Milošević.
Academia Sârbă de Științe și Arte
Academia Sârbă de Științe și Arte (în, abreviere САНУ/SANU) a fost încă de la început cea mai mare instituție științifică și educațională din Serbia.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Academia Sârbă de Științe și Arte · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Albanezi
Albanezii (în) din sud-estul Europei, locuiesc în Albania și țările vecine iar limba lor națională este albaneza. Aproximativ jumătate din albanezi locuiesc în Albania, cu numeroase grupuri așezate în Kosovo, Republica Macedonia, Serbia și Muntenegru. De asemenea, există numeroase minorități albaneze și comunități imigrante în alte țări precum Turcia, Grecia și Italia.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Albanezi · Vezi mai mult »
Asimilare (sociologie)
În sociologie asimilarea este definită prin preluarea a culturii, obiceiurilor, datinilor, portului și limbii majorității de către un individ, o grupă de indivizi sau o minoritate a populației, prin piederea trăsăturilor inițiale, caracteristice minorității respective.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Asimilare (sociologie) · Vezi mai mult »
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Bosnia și Herțegovina · Vezi mai mult »
Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia
Prima constituţie a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia (RSFI) a reprezentat legea supremă a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, și a predecesorului acesteia Republica Populară Federativă Iugoslavă (RPFI).
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia · Vezi mai mult »
Convertire religioasă
budismul și s-a convertit la islam când a urcat pe tron. Ilustrație din: „World History”, Rachid Ad-Din, sec. al XIV-lea. Convertirea religioasă reprezintă adoptarea unui set particular de convingeri ale unei anumite denominațiuni religioase sau religii și presupune renunțarea la o anumită denominațiune religioasă și afilierea la o alta.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Convertire religioasă · Vezi mai mult »
Croația
Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Croația · Vezi mai mult »
Dejan Medaković
Dejan Medaković (în) a fost un istoric sârb, scriitor și academician al istoriei artei.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Dejan Medaković · Vezi mai mult »
Descentralizare
Descentralizarea este procesul prin care se trece de la un sistem administrativ bazat pe subordonarea ierarhică a autorităților locale (învestite în funcție de suprastructura de nivel național) față de cele centrale la un sistem prin care soluționarea problemelor locale se face de cei aleși de corpul electoral local.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Descentralizare · Vezi mai mult »
Destrămarea Iugoslaviei
Destrămarea Iugoslaviei s-a produs ca urmare a unor serii de conflicte politice și armate la începutul anilor 1990.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Destrămarea Iugoslaviei · Vezi mai mult »
Dobrica Ćosić
Dobrica Ćosić (în) a fost un scriitor, teoretician politic și politician sârb.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Dobrica Ćosić · Vezi mai mult »
Genocid
Genocidul (termen creat în 1944 de juristul polonez Raphael Lemkin pentru a denumi „practica exterminării națiunilor și a grupurilor etnice”) reprezintă exterminarea intenționată (deliberată) a unei comunități (a unor grupuri) naționale, etnice, rasiale sau religioase, constituind o crimă împotriva umanității.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Genocid · Vezi mai mult »
Genocid cultural
Genocidul cultural reprezintă orice act de distrugere deliberată a moștenirii culturale a unui popor sau a unei națiuni pentru scopuri politice sau militare.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Genocid cultural · Vezi mai mult »
Iugoslavia
Localizarea generală a entităților politice cunoscute sub numele de Iugoslavia. Granițele exacte s-au schimbat pe parcursul anilor. Iugoslavia (bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă, sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: Jugoslavija; chirilice: Југославија; literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte a secolului XX.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Iugoslavia · Vezi mai mult »
Kosovo
Kosovo (în Kosova; în scriere chirilică sârbă: Косово), oficial Republica Kosovo (în; în sârbă: Република Косово / Republika Kosovo) este un stat parțial recunoscut și teritoriu disputat, situat în Peninsula Balcanică, în sud-estul Europei, care și-a autodeclarat independența față de Serbia în februarie 2008.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Kosovo · Vezi mai mult »
Pavle Ivić
Pavle Ivić (în) a fost un dialectolog și fonolog sârb specializat în limbi slave de sud.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Pavle Ivić · Vezi mai mult »
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo (croată, sârbă, sârbo-croată: Socijalistička Autonomna Pokrajina Kosovo; chirilica sârbă: Социјалистичка Аутономна Покрајина Косово) a fost una din cele două regiuni socialiste autonome a Republicii Socialiste Serbia și a făcut parte din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia din 1974 până în 1990.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Provincia Socialistă Autonomă Kosovo · Vezi mai mult »
Războaiele Iugoslave
Războaiele Iugoslave au fost o serie de conflicte violente desfășurate pe teritoriul fostei Republicii Socialiste Federative a Iugoslaviei (RSFI), care a avut loc între 1991 și 2001.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Războaiele Iugoslave · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Croația
Republica Socialistă Croația (deseori abreviat R.S. Croația; croată: Socijalistička Republika Hrvatska, SR Hrvatska) a fost un stat socialist și țară constituțională suverană în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Republica Socialistă Croația · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Serbia
Republica Socialistă Serbia (în) a fost un stat socialist, și o țară constituțională în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acesta a fost un predecesor al actualei Serbii moderne, care a reprezentat cea mai mare republică în federația iugoslavă, deținea numărul cel mai mare al populației dintre toate republicile iugoslave și a găzduit dezvoltarea economică și politică cea mai mare din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, iar capitala acestuia Belgrad, a fost de asemenea și capitala Iugoslaviei.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Republica Socialistă Serbia · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Slovenia
Republica Socialistă Slovenia (în) a fost un stat socialist, o țară constituentă a Republicii Socialiste Federative Iugoslave din 1963 până în 1990 când Slovenia a părăsit infrastructura comunistă și a devenit o republică democratică constituentă în cadrul Iugoslaviei.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Republica Socialistă Slovenia · Vezi mai mult »
Sârbi
Sârbii sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală și în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munții Balcani și Munții Carpați în est și Marea Adriatică în vest.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Sârbi · Vezi mai mult »
Sârbii din Croația
Sârbii din Croația (în, în sârba chirilică: Срби у Хрватској) sau sârbii croați (în) constituie cea mai mare minoritate națională din Croația.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Sârbii din Croația · Vezi mai mult »
Sârbii din Kosovo
Sârbii din Kosovo reprezintă al doilea grup etnic majoritar în teritoriul disputat Kosovo.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Sârbii din Kosovo · Vezi mai mult »
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Serbia · Vezi mai mult »
Serbia Mare
Termenul de Serbia Mare sau Sârbia Mare (în limba sârbă: Велика Србија / Velika Srbija), mai rar Marea Serbie/Sârbie se referă la un concept iredentist de revendicare de către cercurile naționaliste sârbe ale unor teritorii aflate în afara granițelor Serbiei, care sunt considerate parte a unei patrii naționale mai mari, pe baza unei prezențe actuale sau istorice a populației sârbești (sau a etniilor slave meridionale înrudite) în regiunile respective.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Serbia Mare · Vezi mai mult »
Slobodan Milošević
Slobodan Miloșevici sau Slobodan Milošević (în grafia sârbă chirilică: Слободан Милошевић) a fost președinte al Serbiei și al Republicii Federale Iugoslavia și de asemenea al Partidului Socialist Sârb.
Nou!!: Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte și Slobodan Milošević · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Memorandumul Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Arte, Memorandumul SANU.
