acces mai rapid decât browser-ul!
34 relaţii: Austria, Biscău, Putila, Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă, Bucovina, Bucovina de Nord, Ducatul Bucovinei, Evrei, Greco-catolici, Huțuli, Iudaism, Județul Storojineț (interbelic), Limba ucraineană, Luchian Cobiliță, Maghiari, Moldova, Monarhia Habsburgică, Pactul Ribbentrop-Molotov, Petrășeni, Putila, Polonezi, Raionul Putila, Râul Ceremuș, Regiunea Cernăuți, Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, Români, România, Ruteni, Ucraina, Ucraineni, Unirea Bucovinei cu România, 1775, 1918, 1944, 28 noiembrie.
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Austria · Vezi mai mult »
Biscău, Putila
Biscău (în) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mariniceni.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Biscău, Putila · Vezi mai mult »
Biserica Catolică
Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Biserica Catolică · Vezi mai mult »
Biserica Ortodoxă
Reprezentarea răsăriteană a botezului lui Iisus Hristos. Preoți ortodocși în Rusia. Catapeteasma dintr-o biserică ortodoxă. Biserica Ortodoxă (cunoscută și ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană) este o comunitate de credință creștină.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Biserica Ortodoxă · Vezi mai mult »
Bucovina
Bucovina (în.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Bucovina · Vezi mai mult »
Bucovina de Nord
Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Bucovina de Nord · Vezi mai mult »
Ducatul Bucovinei
Ducatul Bucovinei a fost un ținut din componența Imperiului austriac începând din anul 1849 și un ținut al coroanei cisleithaniene a Austro–Ungariei din 1867 până în 1918.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Ducatul Bucovinei · Vezi mai mult »
Evrei
Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Evrei · Vezi mai mult »
Greco-catolici
Vezi și: Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică Episcopiile greco-catolice (unite) din Imperiul Austro-Ungar, 1909 Episcopiile greco-orientale (ortodoxe) din Imperiul Austro-Ungar, 1909 Greco-catolici (în, „catolici de rit grec”, prescurtat graeco catholici) este un termen introdus printr-un decret al Curții de la Viena în data de 28 iunie 1773, pentru a înlocui termenul de „graeco uniti” și a asigura astfel o egalitate formală de denumire între catolicii de rit bizantin și cei de rit latin (romano-catolicii).
Nou!!: Măreniceni, Putila și Greco-catolici · Vezi mai mult »
Huțuli
Huțulii sau huțanii (în ucraineană гуцули, transliterat huțulî, în poloneză hucuł) sunt un subgrup etnic ce trăiește în Bucovina, Maramureș, Transcarpatia și Pocuția.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Huțuli · Vezi mai mult »
Iudaism
Obiecte de cult ale iudaismului. Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba ebraică: יהודה, Yehudah, „Iuda”; în ebraică: יַהֲדוּת, Yahadut, caracterele distinctive a iudaicului eáqnov), cunoscut și sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Iudaism · Vezi mai mult »
Județul Storojineț (interbelic)
Județul Storojineț a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Bucovina.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Județul Storojineț (interbelic) · Vezi mai mult »
Limba ucraineană
Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Limba ucraineană · Vezi mai mult »
Luchian Cobiliță
Luchian Cobiliță (în, în; n. 1812, satul Plosca, Bucovina, Imperiul Habsburgic, astăzi în raionul Putila din Ucraina - d. 24 octombrie 1851, Gura Humorului) a fost un țăran huțul, care a condus răscoalele țărănești ucrainene din anii 1843-1844 și 1848-1849 din raionul Putila (Bucovina).
Nou!!: Măreniceni, Putila și Luchian Cobiliță · Vezi mai mult »
Maghiari
Maghiarii sau ungurii sunt un popor răspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii maghiare.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Maghiari · Vezi mai mult »
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Moldova · Vezi mai mult »
Monarhia Habsburgică
Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Monarhia Habsburgică · Vezi mai mult »
Pactul Ribbentrop-Molotov
Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă. Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernuluiViaceslav Molotov, la data semnării pactului era șef al guvernului URSS, deținând funcția de Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, omologul german fiind șeful guvernului Germaniei, cancelarul Germaniei Adolf Hitler.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Pactul Ribbentrop-Molotov · Vezi mai mult »
Petrășeni, Putila
Petrășeni, întâlnit și sub forma Petroșeni (în, transliterat Petrași și în) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mariniceni.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Petrășeni, Putila · Vezi mai mult »
Polonezi
Polonezii (AFI, la singular Polak) sunt o națiune de origine slavă care locuiește mai ales în Polonia, dar și în alte țări ale lumii.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Polonezi · Vezi mai mult »
Raionul Putila
Raionul Putila (în) era unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Putila.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Raionul Putila · Vezi mai mult »
Râul Ceremuș
Râul Ceremuș (în și în) este un râu din vestul Ucrainei, afluent de dreapta al râului Prut.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Râul Ceremuș · Vezi mai mult »
Regiunea Cernăuți
Cernăuți (în) este o regiune din vestul Ucrainei.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Regiunea Cernăuți · Vezi mai mult »
Republica Sovietică Socialistă Ucraineană
Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană · Vezi mai mult »
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Români · Vezi mai mult »
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Nou!!: Măreniceni, Putila și România · Vezi mai mult »
Ruteni
Rutenii sau rusinii sunt locuitorii unei zone din inima Europei Central Răsăritene, la nord și la sud de Munții Carpați.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Ruteni · Vezi mai mult »
Ucraina
Fără descriere.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Ucraina · Vezi mai mult »
Ucraineni
Ucraineni (українці, ukrainți, etnonimele istorice ruteni, rusinii, cazaci) sunt un popor european de ramura slavă, care în majoritatea lui trăiește în Ucraina, ei fiind a 6-a cea mai mare națiune din Europa.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Ucraineni · Vezi mai mult »
Unirea Bucovinei cu România
Unirea Bucovinei cu România reprezintă o serie de evenimente politice care au culminat cu votarea în unanimitate de către Congresul General al Bucovinei, pe data de 15/28 noiembrie 1918, a unirii fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.
Nou!!: Măreniceni, Putila și Unirea Bucovinei cu România · Vezi mai mult »
1775
1775 (MDCCLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Măreniceni, Putila și 1775 · Vezi mai mult »
1918
1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Măreniceni, Putila și 1918 · Vezi mai mult »
1944
1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Măreniceni, Putila și 1944 · Vezi mai mult »
28 noiembrie
---- 28 noiembrie este a 332-a zi a calendarului gregorian și a 333-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Măreniceni, Putila și 28 noiembrie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Mareniţa, Putila, Marenița, Putila, Mariniceni, Putila, Marînîci, Marînîci (Marînîci), Cernăuți, Marînîci (Marînîci), Putila, Marînîci (Marînîci), Putîla, Marînîci (Marînîci), raionul Putila, regiunea Cernivți, Marînîci (Marînîci), raionul Putila, regiunea Cernăuți, Marînîci (Marînîci), raionul Putîla, regiunea Cernivți, Marînîci (Marînîci), raionul Putîla, regiunea Cernăuți, Marînîci (Marînîci), regiunea Cernăuți, Marînîci (Măreniceni), Cernăuți, Marînîci (Măreniceni), Putila, Marînîci (Măreniceni), Putîla, Marînîci (Măreniceni), raionul Putila, regiunea Cernivți, Marînîci (Măreniceni), raionul Putila, regiunea Cernăuți, Marînîci (Măreniceni), raionul Putîla, regiunea Cernivți, Marînîci (Măreniceni), raionul Putîla, regiunea Cernăuți, Marînîci (Măreniceni), regiunea Cernăuți, Marînîci, Cernivți, Marînîci, Cernăuți, Marînîci, Putila, Marînîci, Putîla, Marînîci, orașul regional Putila, regiunea Cernivți, Marînîci, orașul regional Putila, regiunea Cernăuți, Marînîci, orașul regional Putîla, regiunea Cernivți, Marînîci, orașul regional Putîla, regiunea Cernăuți, Marînîci, raionul Putila, regiunea Cernivți, Marînîci, raionul Putila, regiunea Cernăuți, Marînîci, raionul Putîla, regiunea Cernivți, Marînîci, raionul Putîla, regiunea Cernăuți, Măreniceni, Măreniceni (Marînîci), Cernăuți, Măreniceni (Marînîci), Putila, Măreniceni (Marînîci), Putîla, Măreniceni (Marînîci), raionul Putila, regiunea Cernivți, Măreniceni (Marînîci), raionul Putila, regiunea Cernăuți, Măreniceni (Marînîci), raionul Putîla, regiunea Cernivți, Măreniceni (Marînîci), raionul Putîla, regiunea Cernăuți, Măreniceni (Marînîci), regiunea Cernăuți, Măreniceni (Măreniceni), Cernăuți, Măreniceni (Măreniceni), Putila, Măreniceni (Măreniceni), Putîla, Măreniceni (Măreniceni), raionul Putila, regiunea Cernivți, Măreniceni (Măreniceni), raionul Putila, regiunea Cernăuți, Măreniceni (Măreniceni), raionul Putîla, regiunea Cernivți, Măreniceni (Măreniceni), raionul Putîla, regiunea Cernăuți, Măreniceni (Măreniceni), regiunea Cernăuți, Măreniceni, Cernivți, Măreniceni, Cernăuți, Măreniceni, Putîla, Măreniceni, orașul regional Putila, regiunea Cernivți, Măreniceni, orașul regional Putila, regiunea Cernăuți, Măreniceni, orașul regional Putîla, regiunea Cernivți, Măreniceni, orașul regional Putîla, regiunea Cernăuți, Măreniceni, putila, Măreniceni, raionul Putila, regiunea Cernivți, Măreniceni, raionul Putila, regiunea Cernăuți, Măreniceni, raionul Putîla, regiunea Cernivți, Măreniceni, raionul Putîla, regiunea Cernăuți.
