acces mai rapid decât browser-ul!
92 relaţii: Academia Română, Aerodinamică, Băneasa (cartier), Beton, București, Câmpina, Căldură, Celula Daniell, Chimie fizică, Colegiul Național Carol I din Craiova, Comitetul Electrotehnic Român, Constanța, Constantin N. Dinculescu, Construcții, Craiova, Dan Berindei, Doctor honoris causa, Elasticitate, Electrochimie, Electromagnetism, Electrostatică, Electrotehnică, Eugen Chirnoagă, Ștefan Procopiu, Fier, Fizică, Fizică atomică, Fizician, Gabriel Lippmann, Gaz ideal, Guvernul Nicolae Iorga, Henri Moissan, Henri Poincaré, Inginer, Inventator, Ion S. Antoniu, Lichid, Listă de rectori ai universităților din România, Matei G. Marinescu, Niels Bohr, Om de știință, Osmoză, Paris, Pilă Karpen, Pilă voltaică, Presiune, Primul Război Mondial, Principiul al doilea al termodinamicii, Principiul întâi al termodinamicii, Remus Răduleț, ..., Români, Strat dublu electric, Telegrafie, Teoria cinetică a gazelor, Termodinamică, TVR 1, Universitatea Lille I, Universitatea Politehnica din București, Vasile Adamachi, Walther Nernst, Ziua, 10 decembrie, 10 februarie, 11 martie, 1870, 1891, 1900, 1902, 1904, 1905, 1909, 1914, 1919, 1920, 1923, 1925, 1930, 1932, 1934, 1940, 1942, 1944, 1945, 1948, 1953, 1957, 1964, 2 martie, 2006, 5 iunie, 6 iunie, 9 octombrie. Extinde indicele (42 Mai Mult) »
Academia Română
Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Academia Română · Vezi mai mult »
Aerodinamică
Un turbion creat prin zborul unui avion Aerodinamica este o ramură a mecanicii fluidelor, care studiază efectele provocate de mișcarea relativă dintre fluidele compresibile (mai ales aer dar și alte gaze) și solide (exemple: curgerea gazelor prin conducte, efectele vântului asupra clădirilor etc.) și mai ales efectele provocate de mișcarea corpurilor (de exemplu avioane) în aer.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Aerodinamică · Vezi mai mult »
Băneasa (cartier)
Zona Bănească este un cartier din partea de nord a orașului București, România, în apropierea lacului cu același nume (0,45 km²).
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Băneasa (cartier) · Vezi mai mult »
Beton
Turnarea unei fundații de beton pentru o clădire comercială Betonul (din) este un amestec de pietriș, ciment și apă, care se transformă prin uscare într-o masă foarte rezistentă folosită în construcții.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Beton · Vezi mai mult »
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și București · Vezi mai mult »
Câmpina
Câmpina este un municipiu în județul Prahova, Muntenia, România.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Câmpina · Vezi mai mult »
Căldură
În fizică, cantitatea de căldură, simbolizată prin Q, este energia transferată între un sistem termodinamic și mediul înconjurător, între două sisteme termodinamice sau între diferite părți ale aceluiași sistem termodinamic, în cursul unei transformări termodinamice în care parametrii externi rămân constanți.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Căldură · Vezi mai mult »
Celula Daniell
Celule Daniell, circa 1836 Celula Daniell este o pilă electrică de curent continuu care a fost inventată în anul 1836 de către chimistul și meteorologul britanic John Frederic Daniell.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Celula Daniell · Vezi mai mult »
Chimie fizică
Chimia fizică reprezintă o ramură a chimiei care se ocupă cu studierea fenomenelor macroscopice, atomice, subatomice și particulare în sistemele chimice, în ceea ce privește legile fizice.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Chimie fizică · Vezi mai mult »
Colegiul Național Carol I din Craiova
Colegiul Național „Carol I”, înființată ca Școala Centrală din Craiova, este o instituție de învățământ preuniversitar din Craiova, România.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Colegiul Național Carol I din Craiova · Vezi mai mult »
Comitetul Electrotehnic Român
Comitetul Electrotehnic Român este o asociație profesională științifică, persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, apolitică și autonomă, reconfirmată în 1990 și care funcționează în conformitate cu prevederile legislative privind asociațiile și fundațiile.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Comitetul Electrotehnic Român · Vezi mai mult »
Constanța
Constanța (limba greacă veche: Tόμις - Tomis, latină: Tomis Constantiana, limba greacă Κωνστάντζα - Konstandza, limba aromână Custantsa, limba turcă otomană كو ستنجه - Köstendje,, - Kiustendja) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Constanța · Vezi mai mult »
Constantin N. Dinculescu
Constantin N. Dinculescu (n. 23 noiembrie 1898, Alexandria – d. 15 septembrie 1990, București) a fost un inginer român, profesor universitar, membru titular al Academiei Române, rector al Institutului Politehnic București și profesor la Institutul Politehnic Timișoara.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Constantin N. Dinculescu · Vezi mai mult »
Construcții
Construcții este denumirea unei ramuri a tehnicii care se ocupă cu proiectarea, execuția, întreținerea și exploatarea diferitor structuri sau lucrări de infrastructură.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Construcții · Vezi mai mult »
Craiova
Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, Oltenia, România, format din localitățile componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Craiova · Vezi mai mult »
Dan Berindei
Dan Berindei a fost un istoric român, licențiat în istorie și filosofie al Universității din București (1945), doctor în istorie (1969), membru titular al Academiei Române (din 1992).
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Dan Berindei · Vezi mai mult »
Doctor honoris causa
Doctor honoris causa (doctor datorită meritelor), prescurtat dr.h.c., este un titlu onorific, acordat unor persoane eminente de către o universitate, o instituție de înalte studii sau de o organizație care le grupează pe cele două.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Doctor honoris causa · Vezi mai mult »
Elasticitate
Elasticitatea (din ἐλαστός, ductil) este capacitatea unui corp de a rezista unei acțiuni deformatoare și de a reveni la dimensiunea și forma originală atunci când această influență sau forță este îndepărtată.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Elasticitate · Vezi mai mult »
Electrochimie
Electrochimia este un domeniu de intereferență dintre chimie și electricitate, care studiază reacțiile electrochimice și aplicațiile acestora: electroliza, coroziunea, acumulatorii electrici, bateriile, procedeele electrochimice de acoperire metalică.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Electrochimie · Vezi mai mult »
Electromagnetism
Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Electromagnetism · Vezi mai mult »
Electrostatică
Electrostatica este știința care se ocupă cu studiul sarcinilor electrice aflate în repaus.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Electrostatică · Vezi mai mult »
Electrotehnică
Electrotehnica este o ramură de inginerie si disciplină a științelor tehnice care studiază aplicațiile fenomenelor electromagnetice.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Electrotehnică · Vezi mai mult »
Eugen Chirnoagă
Eugen Chirnoagă (n. 24 martie 1891, Poduri, județul Bacău – d. 14 iunie 1965) a fost un chimist român, profesor universitar și rector al Universității Politehnica din București, înlăturat din funcție din motive politice în 1945.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Eugen Chirnoagă · Vezi mai mult »
Ștefan Procopiu
Ștefan Procopiu a fost un fizician, profesor universitar și inventator român, membru titular (din 1955) al Academiei Române.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Ștefan Procopiu · Vezi mai mult »
Fier
Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latină: ferrum), ce are numărul atomic 26 și masa atomică 56.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Fier · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Fizică · Vezi mai mult »
Fizică atomică
Fizica atomică este o ramură a fizicii microscopice ce se ocupă cu studiul atomilor ca un sistem izolat de electroni și un nucleu atomic.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Fizică atomică · Vezi mai mult »
Fizician
Fizician este denumirea uzuală pentru specialiștii care lucrează în domeniul fizicii.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Fizician · Vezi mai mult »
Gabriel Lippmann
Gabriel Jonas Lippmann a fost un fizician francez, profesor universitar la Sorbona, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1908, pentru metoda sa de reproducere fotografică a culorilor pe baza fenomenului de interferență.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Gabriel Lippmann · Vezi mai mult »
Gaz ideal
Gazul ideal este un model teoretic de gaz, caracterizat printr-o ecuație de stare simplă din punct de vedere matematic.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Gaz ideal · Vezi mai mult »
Guvernul Nicolae Iorga
Guvernul Nicolae Iorga a fost un consiliu de miniștri care a guvernat România în perioada 18 aprilie 1931 - 5 iunie 1932.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Guvernul Nicolae Iorga · Vezi mai mult »
Henri Moissan
Ferdinand Frederick Henri Moissan a fost un chimist evreu-francez.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Henri Moissan · Vezi mai mult »
Henri Poincaré
Jules Henri Poincaré (IPA) a fost unul dintre cei mai mari matematicieni și fizicieni francezi.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Henri Poincaré · Vezi mai mult »
Inginer
Ingineri Un inginer este o persoană cu o pregătire tehnică - teoretică și practică, obținută într-un institut de învățământ superior, care practică ingineria.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Inginer · Vezi mai mult »
Inventator
Un inventator este o persoană care a făcut o invenție.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Inventator · Vezi mai mult »
Ion S. Antoniu
Ion S. Antoniu (n. 27 august 1905, Roman – d. 10 martie 1987, București) a fost un inginer român, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române din 1963, filatelist.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Ion S. Antoniu · Vezi mai mult »
Lichid
Un lichid este o substanță aflată în stare de agregare intermediară între starea solidă și cea gazoasă.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Lichid · Vezi mai mult »
Listă de rectori ai universităților din România
Rectorul este conducătorul unei instituții de învățământ superior.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Listă de rectori ai universităților din România · Vezi mai mult »
Matei G. Marinescu
Matei G. Marinescu (n. 1/13 aprilie 1903, București – d. 26 august 1983, București) a fost un inginer român, membru corespondent (1948) al Academiei Române.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Matei G. Marinescu · Vezi mai mult »
Niels Bohr
Niels Henrik David Bohr, fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Niels Bohr · Vezi mai mult »
Om de știință
Un om de știință este un expert în cel puțin un domeniu al științei care utilizează metoda științifică pentru a cerceta.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Om de știință · Vezi mai mult »
Osmoză
Osmoza reprezintă difuziunea solventului (apei) printr-o membrană semipermeabilă, ca de exemplu celulele vii datorită permeabilității membranei celulare și poate fi simplă sau facilitată.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Osmoză · Vezi mai mult »
Paris
Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Paris · Vezi mai mult »
Pilă Karpen
Pilele Karpen, numită și pile K, 7 decembrie 2013, Reportajele Telejurnalului, TVR1.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Pilă Karpen · Vezi mai mult »
Pilă voltaică
soluția salină ce se îmbiba în hârtie. Pilă voltaică, adesea numită și pila Volta, este prima baterie, un tip de pilă electrică inventată de Alessandro Volta în 1799.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Pilă voltaică · Vezi mai mult »
Presiune
Utilizarea presiunii — Memorialul căpitanului Cook din Lake Burley Griffin, Canberra Presiunea în fizică și tehnică este o mărime fizică scalară derivată, definită prin raportul dintre forță și unitatea de suprafață, forța fiind aplicată în direcție perpendiculară pe suprafața considerată.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Presiune · Vezi mai mult »
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Principiul al doilea al termodinamicii
Principiul al doilea al termodinamicii precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Principiul al doilea al termodinamicii · Vezi mai mult »
Principiul întâi al termodinamicii
Principiul întâi al termodinamicii constituie o particularizare a legii conservării energiei la procesele în care intervine mișcarea termică a materiei, adică mișcarea dezordonată a unui număr mare de particule (atomi, molecule etc.).
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Principiul întâi al termodinamicii · Vezi mai mult »
Remus Răduleț
Remus (Baziliu) Răduleț (n. 3 mai 1904, Brădeni, Sibiu, d. 6 februarie 1984, București) a fost un inginer român, membru al Academiei Române (m.c. 2 iulie 1955, m.t. 21 martie 1963).
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Remus Răduleț · Vezi mai mult »
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Români · Vezi mai mult »
Strat dublu electric
O reprezentare a stratului dublu electric la contactul dintre unui lichid și un solid încărcat negativ. Stratul dublu electric (prescurtat SDE) este o structură ce apare la suprafața de separare dintre un obiect și un fluid.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Strat dublu electric · Vezi mai mult »
Telegrafie
Telegraf (schemă): 1.stația de transmisie, 2.stația de recepție, 3.manipulator, 4.baterie (sursă de curent), 5.împământare (masă), 6.linie de telegraf (cablu), 7.electromagnet, 8.știft de imprimare, 9.rolă cu banda de hârtie, 10.cilindru de imprimare, 11.role de avans, 12.banda de hârtie imprimată. Telegrafia (din greacă: τῆλε têle, „la distanță” și γράφειν gráphein, „a scrie”) este transmiterea la distanțe mari de mesaje textuale ori simbolice, fără a fi nevoie de predarea fizică a obiectului purtător de mesaj.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Telegrafie · Vezi mai mult »
Teoria cinetică a gazelor
temperatura mediului ambiant. Atomii sunt reprezentați la scară, comparativ cu distanța dintre ei, nunmai că viteza, în desen, este de două miliarde de ori mai mică decât in realitate. În cadrul fizicii statistice, teoria cinetică a gazelor studiază comportarea macroscopică a gazelor pornind de la studiul statistic al dinamicii particulelor componente.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Teoria cinetică a gazelor · Vezi mai mult »
Termodinamică
Watt (1784) Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Termodinamică · Vezi mai mult »
TVR 1
TVR 1 este canalul principal al Societății Române de Televiziune.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și TVR 1 · Vezi mai mult »
Universitatea Lille I
Universitatea Lille I (în) este una din cele trei universități ale comunității urbane Lille, situată în Villeneuve d'Ascq, Franța.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Universitatea Lille I · Vezi mai mult »
Universitatea Politehnica din București
Universitatea Politehnica din București este o instituție de învățământ superior de stat din București, România, înființată în anul 1864.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Universitatea Politehnica din București · Vezi mai mult »
Vasile Adamachi
Vasile Adamachi (n. 1 ianuarie 1817, Iași d. 8/20 martie 1892, Iași) a fost prefect, senator, filantrop și om de știință român.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Vasile Adamachi · Vezi mai mult »
Walther Nernst
Walther Nernst a fost fizician și chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1920).
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Walther Nernst · Vezi mai mult »
Ziua
Ziua a fost un ziar din România care și-a încheiat activitatea jurnalistică în ianuarie 2010.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și Ziua · Vezi mai mult »
10 decembrie
---- 10 decembrie este a 344-a zi a calendarului gregorian și a 345-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 10 decembrie · Vezi mai mult »
10 februarie
---- 10 februarie este a 41-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 10 februarie · Vezi mai mult »
11 martie
---- 11 martie este a 70-a zi a calendarului gregorian și ziua a 71-a în anii bisecți.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 11 martie · Vezi mai mult »
1870
1870 (MDCCCLXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1870 · Vezi mai mult »
1891
1891 (MDCCCXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1891 · Vezi mai mult »
1900
1900 (MCM) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni și un an bisect al calendarului iulian. Ca rezultat, diferența de 12 zile dintre cele două calendare s-a mărit la 13 zile.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1900 · Vezi mai mult »
1902
1902 (MCMII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1902 · Vezi mai mult »
1904
1904 (MCMIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1904 · Vezi mai mult »
1905
1905 (MCMV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1905 · Vezi mai mult »
1909
1909 (MCMIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1909 · Vezi mai mult »
1914
1914 (MCMXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1914 · Vezi mai mult »
1919
1919 (MCMXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1919 · Vezi mai mult »
1920
1920 (MCMXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1920 · Vezi mai mult »
1923
1923 (MCMXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1923 · Vezi mai mult »
1925
1925 (MCMXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1925 · Vezi mai mult »
1930
1930 (MCMXXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1930 · Vezi mai mult »
1932
1932 (MCMXXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1932 · Vezi mai mult »
1934
1934 (MCMXXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1934 · Vezi mai mult »
1940
1940 (MCMXL) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1940 · Vezi mai mult »
1942
1942 (MCMXLII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1942 · Vezi mai mult »
1944
1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1944 · Vezi mai mult »
1945
1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1945 · Vezi mai mult »
1948
1948 (MCMXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1948 · Vezi mai mult »
1953
1953 (MCMLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1953 · Vezi mai mult »
1957
1957 (MCMLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1957 · Vezi mai mult »
1964
1964 (MCMLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 1964 · Vezi mai mult »
2 martie
---- 2 martie este a 61-a zi a calendarului gregorian și ziua a 62-a în anii bisecți.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 2 martie · Vezi mai mult »
2006
2006 (MMVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 2006 · Vezi mai mult »
5 iunie
---- 5 iunie este a 156-a zi a calendarului gregorian și ziua a 157-a în anii bisecți.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 5 iunie · Vezi mai mult »
6 iunie
---- 6 iunie este a 157-a zi a calendarului gregorian și ziua a 158-a în anii bisecți.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 6 iunie · Vezi mai mult »
9 octombrie
---- 9 octombrie este a 282-a zi a calendarului gregorian și a 283-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Nicolae Vasilescu-Karpen și 9 octombrie · Vezi mai mult »
