acces mai rapid decât browser-ul!
23 relaţii: Arheologie, Atom, Carbon, Chimie, Datare cu radiocarbon, Difracție, Dimitri Mendeleev, Electricitate, Electron, Element chimic, Fizică, Henry Moseley, Iod, Izotop, Masă atomică, Neutron, Nucleu, Proton, Radiație X, Radioactivitate, Sarcină electrică, Tabelul periodic al elementelor, Telur.
Arheologie
Arheologia este studiul activităților umane în trecut și se aplică prin recuperarea și analiza culturii materiale și datelor de mediu pe care le-au lăsat în urmă, care includ artefacte, arhitectura și peisajele culturale.
Nou!!: Număr atomic și Arheologie · Vezi mai mult »
Atom
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Nou!!: Număr atomic și Atom · Vezi mai mult »
Carbon
Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este un element chimic cu simbolul C și numărul atomic 6.
Nou!!: Număr atomic și Carbon · Vezi mai mult »
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Nou!!: Număr atomic și Chimie · Vezi mai mult »
Datare cu radiocarbon
Conform dicționarelor datarea cu carbon sau mai corect datarea cu radiocarbon este o metodă de determinare a vârstei aproximative a unui obiect organic vechi prin măsurarea conținutului de 14C.
Nou!!: Număr atomic și Datare cu radiocarbon · Vezi mai mult »
Difracție
Schemă pentru fenomenul de difracție. În fizică, difracția se referă la diverse fenomene asociate cu ocolirea de către unde a obstacolelor apărute în calea lor.
Nou!!: Număr atomic și Difracție · Vezi mai mult »
Dimitri Mendeleev
Dimitri Ivanovici Mendeleev (în) a fost un chimist rus care a publicat un tabel periodic al elementelor asemănător cu cel actual.
Nou!!: Număr atomic și Dimitri Mendeleev · Vezi mai mult »
Electricitate
Fulgerul este unul din cele mai spectaculoase efecte ale electricității. Electricitatea este totalitatea fenomenelor fizice asociate cu prezența și deplasarea sarcinilor electrice.
Nou!!: Număr atomic și Electricitate · Vezi mai mult »
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Nou!!: Număr atomic și Electron · Vezi mai mult »
Element chimic
Tabelul periodic al elementelor chimice Prin noțiunea de element chimic se înțelege o specie de atomi identici, adică de atomi având același număr de protoni în nucleul atomului, respectiv un număr identic de electroni în învelișul electronic al atomului.
Nou!!: Număr atomic și Element chimic · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Număr atomic și Fizică · Vezi mai mult »
Henry Moseley
Henry Gwyn-Jeffreys Moseley (n. 23 noiembrie 1887 - d. 10 august 1915) a fost un fizician englez.
Nou!!: Număr atomic și Henry Moseley · Vezi mai mult »
Iod
Iodul (iodes, însemnând „violet”) este un element chimic, notat cu simbolul I, cu numărul atomic 53.
Nou!!: Număr atomic și Iod · Vezi mai mult »
Izotop
Izotopii sunt specii nucleare cu același număr atomic Z, dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice dar proprietăți fizice diferite).
Nou!!: Număr atomic și Izotop · Vezi mai mult »
Masă atomică
Masa atomică (notată ma) a unui element chimic din tabelul periodic este masa unui atom din acel element.
Nou!!: Număr atomic și Masă atomică · Vezi mai mult »
Neutron
Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.
Nou!!: Număr atomic și Neutron · Vezi mai mult »
Nucleu
Nucleu se poate referi la: În știință.
Nou!!: Număr atomic și Nucleu · Vezi mai mult »
Proton
Protonii (din grecescul πρῶτον.
Nou!!: Număr atomic și Proton · Vezi mai mult »
Radiație X
Aparat Röntgen Radiația (razele) X sau radiația (razele) Röntgen sunt radiații electromagnetice ionizante, cu lungimi de undă mici, cuprinse între 0,01 și 100 Å(ångström).
Nou!!: Număr atomic și Radiație X · Vezi mai mult »
Radioactivitate
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.
Nou!!: Număr atomic și Radioactivitate · Vezi mai mult »
Sarcină electrică
Sarcina electrică sau cantitatea de electricitate este o mărime fizică ce exprimă din punct de vedere macroscopic o proprietate fundamentală a materiei care determină acesteia interacțiile prin câmp electromagnetic.
Nou!!: Număr atomic și Sarcină electrică · Vezi mai mult »
Tabelul periodic al elementelor
Tabelul periodic al elementelor, numit și tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice cunoscute până în prezent, aranjate în funcție de numărul lor atomic adică, după numărul de protoni dintr-un atom și, în funcție de configurația electronică și proprietăți chimice recurente.
Nou!!: Număr atomic și Tabelul periodic al elementelor · Vezi mai mult »
Telur
Telur Telurul (latinescul tellus înseamnă "pământ") este un element chimic cu simbolul Te și numărul atomic 52.
Nou!!: Număr atomic și Telur · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Număr Z, Număr de ordine, Numărul atomic.
