acces mai rapid decât browser-ul!
68 relaţii: Abdicarea regelui Mihai, Al Doilea Război Mondial, Alexandru Dimitrie Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Înalta Curte de Casație și Justiție, Biserica Kretzulescu, București, Calea Victoriei, Carol al II-lea al României, Carol I al României, Casa Majestății Sale Regelui României, Casa Nouă, Cifră Regală, Cinematograf, Concert, Cutremurul din 1940 (România), Dinicu Golescu, Drapelul României, Familia Regală a României, Ferdinand I al României, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Guvernul Ion Antonescu (3), Ion Antonescu, Karel Líman, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Luftwaffe, Mihai I al României, Monarhie constituțională, Muzeul Național de Artă al României, Nicodim Munteanu, Nicolae Ceaușescu, Nicolae Nenciulescu, Ordinul Victoriei, Palatul Cotroceni, Palatul Elisabeta, Palatul Kiseleff, Piața Revoluției, Principele moștenitor al României, Reședințele Familiei Regale a României, Regina Elisabeta a Greciei, Regina Maria a României, Revoluția Română din 1989, Sala Palatului, Sectorul 1, Stema României, 10 mai, 1812, 1815, 1837, 1859, ..., 1866, 19 iulie, 1913, 1926, 1927, 1935, 1936, 1937, 1940, 1944, 1945, 1947, 1953, 1965, 1968, 24 august, 30 decembrie, 6 septembrie. Extinde indicele (18 Mai Mult) »
Abdicarea regelui Mihai
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 (numită în istoriografia comunistă Proclamarea Republicii Populare Române sau Ziua Republicii) reprezintă acțiunea ilegală, de forță, petrecută în perioada 30 decembrie 1947 - 3 ianuarie 1948 prin care comuniștii români, sprijiniți de ocupanții militari sovietici, au impus Regelui Mihai prin amenințare semnarea unui act de abdicare, au proclamat Republica Populară Română (prin încălcarea constituției în vigoare la acea dată).
Nou!!: Palatul Regal din București și Abdicarea regelui Mihai · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Palatul Regal din București și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Alexandru Dimitrie Ghica
Alexandru Dimitrie GhicaEste denumit și Alexandru al II-lea Ghica, în timp ce Alexandru Scarlat Ghica este considerat Alexandru I Ghica.
Nou!!: Palatul Regal din București și Alexandru Dimitrie Ghica · Vezi mai mult »
Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania, Radio Chișinău, 20 martie 2021) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.
Nou!!: Palatul Regal din București și Alexandru Ioan Cuza · Vezi mai mult »
Înalta Curte de Casație și Justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție (abreviat ÎCCJ, fostă Curtea Supremă de Justiție) este instanța judiciară supremă în ierarhia instanțelor judecătorești din România.
Nou!!: Palatul Regal din București și Înalta Curte de Casație și Justiție · Vezi mai mult »
Biserica Kretzulescu
Biserica Crețulescu, cunoscută și sub grafia Biserica Kretzulescu este un lăcaș de cult ortodox din București.
Nou!!: Palatul Regal din București și Biserica Kretzulescu · Vezi mai mult »
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
Nou!!: Palatul Regal din București și București · Vezi mai mult »
Calea Victoriei
Calea Victoriei este una din cele mai importante artere situată în centrul Bucureștiului.
Nou!!: Palatul Regal din București și Calea Victoriei · Vezi mai mult »
Carol al II-lea al României
Carol al II-lea al României a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940.
Nou!!: Palatul Regal din București și Carol al II-lea al României · Vezi mai mult »
Carol I al României
Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza în urma unei lovituri de stat.
Nou!!: Palatul Regal din București și Carol I al României · Vezi mai mult »
Casa Majestății Sale Regelui României
Casa Majestății Sale Regelui României a fost o instituție a Regatului României care cuprinde totalitatea consilierilor civili și militari, precum și personalul administrativ, care îl sprijină pe Suveran (și pe ceilalți membri ai Familiei Regale care desfășoară activități publice) în luarea deciziilor și în organizarea evenimentelor, a protocolului regal, a deplasărilor, a pazei, etc.
Nou!!: Palatul Regal din București și Casa Majestății Sale Regelui României · Vezi mai mult »
Casa Nouă
Palatul Regal. Casa Nouă după bombardamentul german din 24 august 1944. Palatului Regal din București (în dreapta). Casa Nouă (numită în unele scrieri și „Casa Mică”) a fost o vilă construită în spatele Palatului Regal din București, aflată pe strada Pictor Grigorescu nr.
Nou!!: Palatul Regal din București și Casa Nouă · Vezi mai mult »
Cifră Regală
Majestății Sale Regelui Mihai I al României, varianta din a doua domnie (1940-1947) Majestății Sale Regelui Mihai I al României, varianta din prima domnie (1927-1930) Coroanei României În heraldica modernă, Cifra Regală (uneori numită și monogramă regală) este un însemn, de forma unei monograme, al Suveranului (rege, regină sau principe) care domnește peste un anumit teritoriu.
Nou!!: Palatul Regal din București și Cifră Regală · Vezi mai mult »
Cinematograf
Anglia) Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusivitate proiecției cinematografice.
Nou!!: Palatul Regal din București și Cinematograf · Vezi mai mult »
Concert
:Pentru genul cult, vedeți Concert (compoziție muzicală). Un concert este prezentarea în fața publicului a unei lucrări muzicale sau a unui repertoriu format din mai multe lucrări, făcută de către interpreți (cântăreți și instrumentiști).
Nou!!: Palatul Regal din București și Concert · Vezi mai mult »
Cutremurul din 1940 (România)
Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter (7,7 Mw), produs la ora 3:39 dimineața, pe data de 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de circa 133 km.
Nou!!: Palatul Regal din București și Cutremurul din 1940 (România) · Vezi mai mult »
Dinicu Golescu
Constantin Golescu (cunoscut sub numele de Dinicu Golescu) a fost un boier și cărturar român, fiu al marelui ban din Țara Românească Radu Golescu și al Zoiței Florescu.
Nou!!: Palatul Regal din București și Dinicu Golescu · Vezi mai mult »
Drapelul României
Drapelul național al României este tricolor, cu benzile verticale, începând de la lance, albastru, galben și roșu.
Nou!!: Palatul Regal din București și Drapelul României · Vezi mai mult »
Familia Regală a României
Familia Regală a României sau Dinastia Română (numită uneori și „Casa Regală a României”, însă denumirea generează confuzii) este o instituție regală ce desfășoară, în numele României, activități publice de reprezentare a națiunii.
Nou!!: Palatul Regal din București și Familia Regală a României · Vezi mai mult »
Ferdinand I al României
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia), numit și Întregitorul și Ferdinand cel Loial, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.
Nou!!: Palatul Regal din București și Ferdinand I al României · Vezi mai mult »
Gheorghe Gheorghiu-Dej
Gheorghe Gheorghiu-Dej (numele la naștere Gheorghe Gheorghiu) a fost liderul comunist al României din 1947 până la moartea sa și președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 - 19 martie 1965.
Nou!!: Palatul Regal din București și Gheorghe Gheorghiu-Dej · Vezi mai mult »
Guvernul Ion Antonescu (3)
Guvernul General Ion Antonescu (3) a fost un consiliu de miniștri care a guvernat România în perioada 27 ianuarie 1941 - 23 august 1944.
Nou!!: Palatul Regal din București și Guvernul Ion Antonescu (3) · Vezi mai mult »
Ion Antonescu
Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.
Nou!!: Palatul Regal din București și Ion Antonescu · Vezi mai mult »
Karel Líman
Karel Líman Karel Líman (n. 3 martie 1855 la Mladá Boleslav, Boemia - 1929) a fost un arhitect ceh, cunoscut pentru faptul că a proiectat diverse edificii ale Casei Regale Române.
Nou!!: Palatul Regal din București și Karel Líman · Vezi mai mult »
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Nou!!: Palatul Regal din București și Lovitura de stat de la 23 august 1944 · Vezi mai mult »
Luftwaffe
Deutsche Luftwaffe (traducere literală: „Arma aerului germană” cu sensul „Armata aeriană germană”) este numele folosit în mod obișnuit pentru forțele aeriene militare ale Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial, ca parte integrantă al Wehrmacht-ului.
Nou!!: Palatul Regal din București și Luftwaffe · Vezi mai mult »
Mihai I al României
Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
Nou!!: Palatul Regal din București și Mihai I al României · Vezi mai mult »
Monarhie constituțională
State cu formă de guvernământ monarhică. Monarhia constituțională este o formă de guvernământ monarhică în care atribuțiile monarhului sunt definite prin o constituție.
Nou!!: Palatul Regal din București și Monarhie constituțională · Vezi mai mult »
Muzeul Național de Artă al României
Muzeul Național de Artă al României este cel mai important muzeu de artă din țară.
Nou!!: Palatul Regal din București și Muzeul Național de Artă al României · Vezi mai mult »
Nicodim Munteanu
Mitropolitul Nicodim Munteanu în 1939, anul alegerii sale ca patriarh Nicodim Munteanu, născut Nicolae Munteanu, (n. 6 decembrie 1864, Pipirig, județul Neamț – d. 27 februarie 1948, București) a fost al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948), călugăr și membru de onoare al Academiei Române.
Nou!!: Palatul Regal din București și Nicodim Munteanu · Vezi mai mult »
Nicolae Ceaușescu
Nicolae Ceaușescu a fost un dictator român, secretar general al Partidului Comunist Român, șeful de stat al Republicii Socialiste România din 1967 până la căderea regimului comunist, survenită în 22 decembrie 1989.
Nou!!: Palatul Regal din București și Nicolae Ceaușescu · Vezi mai mult »
Nicolae Nenciulescu
Nicolae Nenciulescu (n. 6 septembrie 1879, București — d. 1973) a fost un arhitect român, profesor universitar, prodecan al Universității de Arhitectură.
Nou!!: Palatul Regal din București și Nicolae Nenciulescu · Vezi mai mult »
Ordinul Victoriei
Ordinul Victoriei (Pobeda) (în) a fost cea mai înaltă decorație militară a Uniunii Sovietice, și unul dintre cele mai rare ordine din lume.
Nou!!: Palatul Regal din București și Ordinul Victoriei · Vezi mai mult »
Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni este o reședință regală din București, care servește azi ca sediu al Președinției României.
Nou!!: Palatul Regal din București și Palatul Cotroceni · Vezi mai mult »
Palatul Elisabeta
Palatul Elisabeta (amintit în unele scrieri și ca „vila din Kiseleff”) este o reședință regală din București, situată pe Șoseaua Kiseleff.
Nou!!: Palatul Regal din București și Palatul Elisabeta · Vezi mai mult »
Palatul Kiseleff
Palatul Kiseleff (denumit uneori și Casa de la Șosea sau Vila de la Șosea) este o vilă situată pe Șoseaua Kiseleff din București (deși adresa poștală oficială actuală este pe strada paralelă, str. Barbu Ștefănescu Delavrancea nr. 6A, sectorul 1).
Nou!!: Palatul Regal din București și Palatul Kiseleff · Vezi mai mult »
Piața Revoluției
Piața Revoluției este o piață din București, aflată în Sectorul 1, denumită tradițional Piața Palatului și Piața Republicii până la Revoluția Română din 1989.
Nou!!: Palatul Regal din București și Piața Revoluției · Vezi mai mult »
Principele moștenitor al României
Principele moștenitor al României (alternativ prinț moștenitor, uneori principe de coroană) a fost titlul purtat în Regatul României de succesorul la tron.
Nou!!: Palatul Regal din București și Principele moștenitor al României · Vezi mai mult »
Reședințele Familiei Regale a României
Reședințele Familiei Regale a României sunt palatele, castelele și casele aflate în proprietatea sau în folosința Familiei Regale a României.
Nou!!: Palatul Regal din București și Reședințele Familiei Regale a României · Vezi mai mult »
Regina Elisabeta a Greciei
Regina Elisabeta a Greciei (n. 12 octombrie 1894, Sinaia — d. 15 noiembrie 1956, Cannes) născută în familia regală a României (cu titlurile de principesă a României și principesă de Hohenzollern-Sigmaringen) a fost fiica cea mai mare a reginei Maria și a regelui Ferdinand.
Nou!!: Palatul Regal din București și Regina Elisabeta a Greciei · Vezi mai mult »
Regina Maria a României
Maria a României (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Ashford, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, Castelul Pelișor, Sinaia, Regatul României) a fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui devenit ulterior regele Ferdinand I al României.
Nou!!: Palatul Regal din București și Regina Maria a României · Vezi mai mult »
Revoluția Română din 1989
Revoluția Română din 1989 a fost o perioadă de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între și, făcând parte din șirul revoluțiilor de la 1989 din întreaga lume.
Nou!!: Palatul Regal din București și Revoluția Română din 1989 · Vezi mai mult »
Sala Palatului
Sala Palatului este un centru de conferințe și sală de concerte din București, România.
Nou!!: Palatul Regal din București și Sala Palatului · Vezi mai mult »
Sectorul 1
Sectorul 1 este un sector în București situat în partea de nord-vest a municipiului, cuprins între sectoarele 2 și 6.
Nou!!: Palatul Regal din București și Sectorul 1 · Vezi mai mult »
Stema României
Stema României, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-o acvilă, pe un scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce, pe cap Coroana de oțel a României, iar în gheare o sabie și un sceptru.
Nou!!: Palatul Regal din București și Stema României · Vezi mai mult »
10 mai
---- 10 mai este a 130-a zi a calendarului gregorian și ziua a 131-a în anii bisecți.
Nou!!: Palatul Regal din București și 10 mai · Vezi mai mult »
1812
1812 (MDCCCXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1812 · Vezi mai mult »
1815
1815 (MDCCCXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1815 · Vezi mai mult »
1837
1837 (MDCCCXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1837 · Vezi mai mult »
1859
1859 (MDCCCLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1859 · Vezi mai mult »
1866
1866 (MDCCCLXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1866 · Vezi mai mult »
19 iulie
---- 19 iulie este a 200-a zi a calendarului gregorian și a 201-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Palatul Regal din București și 19 iulie · Vezi mai mult »
1913
1913 (MCMXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1913 · Vezi mai mult »
1926
1926 (MCMXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1926 · Vezi mai mult »
1927
1927 (MCMXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1927 · Vezi mai mult »
1935
1935 (MCMXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1935 · Vezi mai mult »
1936
1936 (MCMXXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1936 · Vezi mai mult »
1937
1937 (MCMXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1937 · Vezi mai mult »
1940
1940 (MCMXL) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1940 · Vezi mai mult »
1944
1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1944 · Vezi mai mult »
1945
1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1945 · Vezi mai mult »
1947
1947 (MCMXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1947 · Vezi mai mult »
1953
1953 (MCMLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1953 · Vezi mai mult »
1965
1965 (MCMLXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1965 · Vezi mai mult »
1968
1968 (MCMLXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Palatul Regal din București și 1968 · Vezi mai mult »
24 august
---- 24 august este a 236-a zi a calendarului gregorian și a 237-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Palatul Regal din București și 24 august · Vezi mai mult »
30 decembrie
---- 30 decembrie este a 364-a zi a calendarului gregorian și a 365-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Palatul Regal din București și 30 decembrie · Vezi mai mult »
6 septembrie
---- 6 septembrie este a 249-a zi a calendarului gregorian și a 250-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Palatul Regal din București și 6 septembrie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Casa Golescu, Palatul Regal, Palatul Regal din Bucureşti, Palatul regal.
