Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Pierre-Simon de Laplace

Index Pierre-Simon de Laplace

Pierre-Simon, Marchiz de Laplace a fost un matematician, astronom și fizician francez, celebru prin ipoteza sa cosmogonică Kant-Laplace, conform căreia Sistemul Solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare.

133 relaţii: Academia Franceză, Academia Franceză de Științe, Al Doilea Război Mondial, Alexandre-Théophile Vandermonde, Aliații din Al Doilea Război Mondial, Analiza matematică, Anecdotă, Antoine Lavoisier, Argumentul unei funcții, Astrofizică, Astronom, Ateism, École polytechnique, Biserica Catolică, Caen, Capilaritate, Carl Friedrich Gauss, Cercetare, Christiaan Huygens, Cidru, Circuit electric, Cler, Colaps gravitațional, Conte, Coordonate carteziene, Coordonate sferice, Corelație, Cosmologie, Daniel Bernoulli, Demonul lui Maxwell, Derivată, Derivată parțială, Determinism, Divergență, Dumnezeu, Ecuația lui Laplace, Ecuație cu derivate parțiale, Ecuație diferențială, Ecuație integrală, Ecuație polinomială, Elasticitate, Electrotehnică, Encyclopædia Britannica, Eseu, Fizică, Fizician, Fracție continuă, Francis Hauksbee, Franța, Funcție, ..., Funcție armonică, Funcție derivabilă, Gaură neagră, Gottfried Wilhelm von Leibniz, Gradient, Henri Poincaré, Institut de France, Integrală, Ipoteză, Isaac Newton, Jean le Rond D'Alembert, Johannes Kepler, Joseph-Louis Lagrange, Jupiter, Laplacian, Leonhard Euler, Lista membrilor Academiei Franceze, Listă de atei din știință și tehnologie, Logaritm, Ludovic al XV-lea al Franței, Margraf, Matematician, Mănăstire, Mecanica fluidelor, Mecanică, Napoleon I, Nicolas de Condorcet, Normandia, Număr complex, Număr real, Optică, Ordinul benedictin, Oscilator armonic, Primul Imperiu Francez, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Restaurația franceză, Revoluția Franceză, Saturn, Serie (matematică), Sistem dinamic, Sistemul internațional de unități, Sistemul solar, Spațiu euclidian, Statistică matematică, Teologie, Teorema lui Laplace (algebră), Teoria haosului, Teoria probabilităților, Transformare liniară, Transformată Laplace, Universitatea, Viteza sunetului, William Thomson, 1709, 1738, 1748, 1749, 1750, 1763, 1771, 1772, 1773, 1777, 1780, 1784, 1785, 1787, 1789, 1790, 1795, 1796, 1799, 1806, 1812, 1814, 1816, 1817, 1821, 1827, 1862, 23 martie, 31 martie, 5 martie. Extinde indicele (83 Mai Mult) »

Academia Franceză

Institut de France, sediul Academiei Franceze Academia Franceză (în) este una din cele mai prestigioase instituții culturale ale Franței, și una din cel mai cunoscute în lumea întreagă.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Academia Franceză · Vezi mai mult »

Academia Franceză de Științe

Ludovic al XIV-lea vizitând Academia de științe în 1671. Academia Franceză de Științe (L'Académie des sciences, numită Académie royale des sciences, la crearea sa în 1666), este una din cele cinci academii care fac parte din Institutul francez.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Academia Franceză de Științe · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »

Alexandre-Théophile Vandermonde

Alexandre-Théophile Vandermonde (28 februarie 1735 – 1 ianuarie 1796) a fost un matematician, chimist și muzician francez ce a lucrat cu Bezout și Lavoisier; numele lui este în principal asociat cu teoria determinanților din matematică.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Alexandre-Théophile Vandermonde · Vezi mai mult »

Aliații din Al Doilea Război Mondial

Liderii aliați la conferința de la Cairo: Chiang Kai-shek, Franklin D. Roosevelt și Winston Churchill, 1943. întâlnirii de la Ialta din 1945. Aliații din al Doilea Război Mondial reprezintă grupul de țări care s-au opus Puterilor Axei în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Aliații din Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »

Analiza matematică

Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Analiza matematică · Vezi mai mult »

Anecdotă

O anecdotă este o povestire scurtă în care se narează un incident interesant sau amuzant, o scurtă poveste a unui eveniment curios.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Anecdotă · Vezi mai mult »

Antoine Lavoisier

Antoine Laurent de Lavoisier a fost un chimist, filozof și economist francez.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Antoine Lavoisier · Vezi mai mult »

Argumentul unei funcții

În matematică un argument al unei funcții este o valoare care trebuie furnizată pentru a obține valoarea (rezultatul) funcției.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Argumentul unei funcții · Vezi mai mult »

Astrofizică

Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către astronomie.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Astrofizică · Vezi mai mult »

Astronom

Galileo Galilei este adesea considerat ca fiind părintele astronomiei moderne Un astronom sau astrofizician este o persoană care se ocupă cu astronomia sau astrofizica.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Astronom · Vezi mai mult »

Ateism

Baronul d'Holbach Ateismul reprezintă, într-un sens larg, respingerea credinței în existența unor zeități.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Ateism · Vezi mai mult »

École polytechnique

École polytechnique, pronunție (în), supranumită „X”, este cea mai reputată dintre „Grandes écoles scientifiques” din Franța.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și École polytechnique · Vezi mai mult »

Biserica Catolică

Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Biserica Catolică · Vezi mai mult »

Caen

Caen este un oraș în nord-vestul Franței, prefectura departamentului Calvados.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Caen · Vezi mai mult »

Capilaritate

mercurului, în fiecare caz considerându-se o suprafață polară, precum cea a sticlei Capilaritatea este capacitatea unui corp poros sau a unui tub de a atrage un lichid, care apare în situațiile în care forțele de adeziune intermoleculară dintre lichid și solid sunt mai puternice decât forțele de coeziune intermoleculare din interiorul lichidului.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Capilaritate · Vezi mai mult »

Carl Friedrich Gauss

Karl Friedrich Gauß (transcris în mod tradițional Gauss, latinizat Carolo Friderico Gauss) a fost un matematician, fizician și astronom german, celebru pentru lucrările despre integralele multiple, magnetism și sistemul de unități care îi poartă numele.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Carl Friedrich Gauss · Vezi mai mult »

Cercetare

Cercetarea reprezintă procesul de căutare sistematică, uneori accidentală, și acumulare de noi cunoștințe, desfășurată de regulă în cadrul disciplinelor academice de către cercetători.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Cercetare · Vezi mai mult »

Christiaan Huygens

Christiaan Huygens (n. 14 aprilie 1629 – d. 8 iulie 1695) a fost un matematician, astronom și fizician neerlandez.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Christiaan Huygens · Vezi mai mult »

Cidru

200px Cidrul este o băutură slab alcoolică (în medie 3 - 8%), obținută prin fermentarea fructelor, mai ales a merelor sau perelor, dar și a gutuilor la o temperatură de 4 - 16° Celsius.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Cidru · Vezi mai mult »

Circuit electric

Un circuit electric este o rețea electrică cu contur închis ce include componente electrice prin care poate trece (cu dus și întors) curentul electric.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Circuit electric · Vezi mai mult »

Cler

Cler Episcopi belgieni Clerul este un termen generic ce desemnează ierarhia formală dintr-o anumită religie.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Cler · Vezi mai mult »

Colaps gravitațional

Scenariul colapsului gravitațional al unei stele În astronomie, colapsul gravitațional sau contracția gravitațională este căderea spre interior a unui corp ceresc de dimensiuni mari sub influența forței de atracție.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Colaps gravitațional · Vezi mai mult »

Conte

Conte (feminin contesă, în germană Graf, în maghiară grof) este un titlu nobiliar care a fost acordat în majoritatea țărilor europene.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Conte · Vezi mai mult »

Coordonate carteziene

În geometrie, sistemul de coordonate carteziene în plan este un sistem de coordonate care specifică fiecare punct în mod unic printr-o pereche de numere reale numite coordonate, ce reprezintă distanțele luate cu semn de la respectivul punct până la două drepte fixe orientate perpendicular, numite axe de coordonate, sau doar axe (singular axă) ale sistemului.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Coordonate carteziene · Vezi mai mult »

Coordonate sferice

Coordonatele sferice (r, θ, φ) în forma folosită în matematica: r – distanța radială, θ (theta) – unghiul azimut, φ (phi) – unghiul polar. Astfel, θ (theta) și φ (phi) au fost inversate în comparație cu forma folosită în fizică. Coordonatele sferice (r, θ, φ) în forma folosită în fizica (conventie ISO): r – distanța radială, θ (theta) – unghiul polar, φ (phi) – unghiul azimut. Simbolul ρ (rho) este folosit adesea în locul lui r. Un glob care arata distanța radiala, unghiul polar și unghiul azimut pentru un punct P în referinta cu o sfera, în conventiile matematice. În aceasta imagine, r este egal cu 4/6, θ (theta) este egal cu 90° și φ (phi) este egal cu 30°. În matematică, sistemul de coordonate sferice este un sistem de coordonate pentru reprezentarea figurilor geometrice în trei dimensiuni folosind trei coordonate: distanța radială dintre un punct și o origine fixată, unghiul polar față de axa pozitivă z și unghiul azimutal față de axa pozitivă x. Există mai multe convenții pentru reprezentarea acestor coordonate, dar cea mai des întâlnită folosește simbolurile ρ, φ și θ, unde ρ reprezintă distanța radială, φ reprezintă unghiul zenital, iar θ reprezintă unghiul azimutal.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Coordonate sferice · Vezi mai mult »

Corelație

În statistică, dependența este o relație statistică dintre două variabile aleatorii sau două mulțimi de date.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Corelație · Vezi mai mult »

Cosmologie

Cosmologia este studiul istoriei universului, mai ales al originilor și al destinului său.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Cosmologie · Vezi mai mult »

Daniel Bernoulli

Daniel Bernoulli (n. 8 februarie 1700 – d. 17 martie 1782) a fost un matematician elvețian.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Daniel Bernoulli · Vezi mai mult »

Demonul lui Maxwell

Demonul lui Maxwell este o ființă imaginară, inteligentă, de dimensiuni moleculare, care își permite să încalce principiul al doilea al termodinamicii.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Demonul lui Maxwell · Vezi mai mult »

Derivată

curbă în orice moment; este colorată în verde dacă este pozitivă, în negru dacă este zero, respectiv în roșu, dacă este negativă. În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei, adică integrala).

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Derivată · Vezi mai mult »

Derivată parțială

În matematică, derivata parțială a unei funcții de mai multe variabile este derivata în raport cu una din acele variabile, în condițiile în care celelalte variabile sunt ținute constante (spre deosebire de derivata totală, la care toate variabilele pot varia).

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Derivată parțială · Vezi mai mult »

Determinism

Determinismul este propoziția filozofică potrivit căreia orice eveniment, inclusiv cogniția și acțiunea umană, este determinat în mod cauzal de un lanț neîntrerupt de evenimente anterioare.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Determinism · Vezi mai mult »

Divergență

Divergența este o noțiune din teoria câmpurilor.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Divergență · Vezi mai mult »

Dumnezeu

reprezentării divinității în artă.Reprezentare artistică a Dumnezeului creștin. Gravură în lemn, ''Die Bibel in Bildern'' de Julius Schnorr von Carolsfeld, 1860. Dumnezeu este divinitatea supremă a celor trei religii monoteiste avraamice: iudaism, creștinism, islam.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Dumnezeu · Vezi mai mult »

Ecuația lui Laplace

Ecuația lui Laplace este o ecuație cu derivate parțiale de ordinul II, utilizată în numeroase domenii științifice: mecanica fluidelor, astronomie, electrostatică, termodinamică, difuzie, mișcare browniană, mecanică cuantică etc.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Ecuația lui Laplace · Vezi mai mult »

Ecuație cu derivate parțiale

O ecuație cu derivate parțiale este un tip de ecuație diferențială care include funcții necunoscute de mai multe variabile și derivatele parțiale ale acestora.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Ecuație cu derivate parțiale · Vezi mai mult »

Ecuație diferențială

În matematică, o ecuație diferențială este o ecuație pentru o funcție necunoscută de una sau mai multe variabile; ea are forma unei relații între funcția însăși și un număr de derivate ale sale de diferite ordine.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Ecuație diferențială · Vezi mai mult »

Ecuație integrală

În matematică, o ecuație integrală este o ecuație în care funcția necunoscută apare sub un semn de integrală.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Ecuație integrală · Vezi mai mult »

Ecuație polinomială

În matematică, o ecuație polinomială, sau ecuație algebrică, este o ecuație de forma P(x).

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Ecuație polinomială · Vezi mai mult »

Elasticitate

Elasticitatea (din ἐλαστός, ductil) este capacitatea unui corp de a rezista unei acțiuni deformatoare și de a reveni la dimensiunea și forma originală atunci când această influență sau forță este îndepărtată.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Elasticitate · Vezi mai mult »

Electrotehnică

Electrotehnica este o ramură de inginerie si disciplină a științelor tehnice care studiază aplicațiile fenomenelor electromagnetice.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Electrotehnică · Vezi mai mult »

Encyclopædia Britannica

Logo Publicitate din anul 1913 pentru a 11-a ediție, cu sloganul "Când ai dubii - caută în Encyclopædia Britannica" Encyclopædia Britannica (ortografiat corect cu æ, dar scris frecvent Encyclopedia Britannica) este cea mai veche enciclopedie generală scrisă în limba engleză.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Encyclopædia Britannica · Vezi mai mult »

Eseu

Eseul (din fr. essayer, încercare) este un text conținând reflecții ale autorului pe diverse subiecte (filosofice, istorice, literare, politice, științifice, etc.). În sensul original în care a fost introdus de Michel de Montaigne, ce se pune la încercare într-un eseu este în primul rând judecata autorului (fr. essai de jugement), abilitatea de a genera și asocia idei, înaintea abilității de a exprima ideile astfel formate într-o formă expresiv literară.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Eseu · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Fizică · Vezi mai mult »

Fizician

Fizician este denumirea uzuală pentru specialiștii care lucrează în domeniul fizicii.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Fizician · Vezi mai mult »

Fracție continuă

În matematică, o fracție continuă este o expresie obținută în urma unui proces iterativ de reprezentare a unui număr ca suma unor numere întregi și inverse ale unor întregi.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Fracție continuă · Vezi mai mult »

Francis Hauksbee

Generatorul electric construit de Hauskbee Francis Hauksbee (c. 1666 - 1713) a fost un om de știință englez cunoscut pentru studiile sale în domeniul electricității și electrostaticii.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Francis Hauksbee · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Franța · Vezi mai mult »

Funcție

Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Funcție · Vezi mai mult »

Funcție armonică

Funcție armonică este un termen folosit în matematică (mai ales în teoria probabilităților), fizică și se referă la acele funcții dublu derivabile f: U \rightarrow \mathbb, unde U este un interval deschis al lui \mathbb ^n, care satisfac ecuația lui Laplace: \frac \; + \; \frac \; + \; \cdots \; + \; \frac \;.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Funcție armonică · Vezi mai mult »

Funcție derivabilă

O funcție derivabilă În matematică o funcție derivabilă de variabilă reală este o funcție a cărei derivată există în orice punct din domeniul său.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Funcție derivabilă · Vezi mai mult »

Gaură neagră

galaxiei Messier 87, obținută de către cercetătorii de la Event Horizon Telescope (10.04.2019) O gaură neagră este o regiune în spațiu-timp cu o forță gravitațională atât de mare încât nimic nici măcar particulele și radiația electromagnetică ca lumina nu poate scăpa odată intrat în ea.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Gaură neagră · Vezi mai mult »

Gottfried Wilhelm von Leibniz

Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz a fost un filozof și matematician german, unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german și important continuator (alături de filozoful Baruch Spinoza) al cartezianismului, curent filozofic fondat de polimatul René Descartes.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Gottfried Wilhelm von Leibniz · Vezi mai mult »

Gradient

În cele două imagini de mai sus, câmpul scalar este în alb și negru, negru reprezentând valori mai mari, iar gradientul corespunzător acestui câmp este reprezentat de săgeți albastre. În calculul vectorial, gradientul unui câmp scalar este un câmp vectorial ai cărui vectori sunt îndreptați, în fiecare punct, în direcția celei mai mari rate de creștere a câmpului scalar, și al cărui modul este cea mai mare rată de schimbare.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Gradient · Vezi mai mult »

Henri Poincaré

Jules Henri Poincaré (IPA) a fost unul dintre cei mai mari matematicieni și fizicieni francezi.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Henri Poincaré · Vezi mai mult »

Institut de France

''Institut de France'', vedere de pe ''Pont des Arts'' Institut de France („Institutul Franței”) este o instituție academică franceză fondată la 25 octombrie 1795 și care cuprinde.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Institut de France · Vezi mai mult »

Integrală

În analiza matematică, integrala unei funcții este o generalizare a noțiunilor de arie, masă, volum și sumă.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Integrală · Vezi mai mult »

Ipoteză

Ipoteza (gr. hypo „sub” și thesis „poziție”) este un model construit numai în limbaj natural sau și cu ajutorul limbajului matematic care încearcă să surprindă calitativ sau cantitativ desfășurarea unui eveniment, să prevadă existența unui obiect, proprietate sau proces, în realitate sau într-un spațiu conceptual fie el formal sau artistic.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Ipoteză · Vezi mai mult »

Isaac Newton

Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Isaac Newton · Vezi mai mult »

Jean le Rond D'Alembert

Jean le Rond D’AlembertAutorii contemporani preferă grafia „D’Alembert”, întrucât particula nu denotă nici originea, nici vreun titlu de proprietate; de asemenea, D-ul nu se poate disocia, neexistând numele Alembert.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Jean le Rond D'Alembert · Vezi mai mult »

Johannes Kepler

Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Johannes Kepler · Vezi mai mult »

Joseph-Louis Lagrange

Joseph-Louis Lagrange (în; n. 25 ianuarie 1736, Torino - d. 10 aprilie 1813, Paris) a fost un matematician și astronom francez de origine italiană, care a adus numeroase contribuții în matematică și mecanică, fiind considerat cel mai mare matematician al secolului al XVIII-lea.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Joseph-Louis Lagrange · Vezi mai mult »

Jupiter

Jupiter este a cincea planetă de la Soare și cea mai mare din Sistemul Solar.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Jupiter · Vezi mai mult »

Laplacian

În matematică și fizică, operatorul Laplace sau laplacianul, notat cu \Delta\, sau \nabla^2 și denumit după Pierre-Simon Laplace, este un operator diferențial, și anume un exemplu important de operator eliptic, care are multe aplicații.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Laplacian · Vezi mai mult »

Leonhard Euler

Leonhard Euler (pronunțat în germană și în română) a fost un matematician și fizician elvețian.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Leonhard Euler · Vezi mai mult »

Lista membrilor Academiei Franceze

Aceasta este o listă a membrilor Academiei Franceze, categorisiți după fotoliile ocupate.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Lista membrilor Academiei Franceze · Vezi mai mult »

Listă de atei din știință și tehnologie

Axelrod Blackett Crick Dawkins Dirac Feynman Hawking Laplace Leakey Mayr Nurse Pauling Plasterk Rosenbluth Sacks Sagan.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Listă de atei din știință și tehnologie · Vezi mai mult »

Logaritm

nu o atinge și nu se intersectează cu ea. În matematică, logaritmul este operația inversă a ridicării la putere.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Logaritm · Vezi mai mult »

Ludovic al XV-lea al Franței

Ludovic al XV-lea, cunoscut ca Ludovic cel Mult Iubit (le Bien-Aimé), a fost rege al Franței de la 1 septembrie 1715 până la moartea sa în 1774.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Ludovic al XV-lea al Franței · Vezi mai mult »

Margraf

Margraf (în latină marchio sau marchisus) sau Marcgraf a desemnat începând din secolul al VIII-lea până în secolul al XI-lea, un rol de conducere, la început fără o descriere specifică, deținut de un nobil din zona de graniță a imperiului numită Marcă (Margrafiat).

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Margraf · Vezi mai mult »

Matematician

Euclid (ținând echerul în mână) este considerat „părintele geometriei”. Matematicianul este o persoană al cărei prim domeniu de studiu și/sau cercetare este acela al matematicii.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Matematician · Vezi mai mult »

Mănăstire

O mănăstire (din limba greacă μοναστήριον, monastērion - "locuință izolată") este un așezământ religios în care trăiesc, după anumite reguli ascetice, călugări sau călugărițe, sau un ansamblu de clădiri care alcătuiesc un astfel de așezământ.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Mănăstire · Vezi mai mult »

Mecanica fluidelor

Mecanica fluidelor are ca obiect studiul fluidelor sub aspectul comportării lor mecanice.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Mecanica fluidelor · Vezi mai mult »

Mecanică

Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Mecanică · Vezi mai mult »

Napoleon I

Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Napoleon I · Vezi mai mult »

Nicolas de Condorcet

Marie Jean Antoine Nicolas de Caritat, marchiz de Condorcet,, a fost un filosof, pedagog, matematician, politolog, economist și om politic francez.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Nicolas de Condorcet · Vezi mai mult »

Normandia

Normandia este o provincie istorică în nordul Franței, care între 1955 și 2015 a fost divizată administrativ în Normandia de Sus, la nord de Paris, pe cursul inferior al Senei, și, în partea vestică, în Normandia de Jos, care cuprindea și Peninsula Cotentin.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Normandia · Vezi mai mult »

Număr complex

În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Număr complex · Vezi mai mult »

Număr real

Mulțimea numerelor reale este alcătuită din mulțimea numerelor pozitive și negative, cu oricâte zecimale (inclusiv cu un număr infinit de zecimale neperiodice).

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Număr real · Vezi mai mult »

Optică

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile și natura luminii, modul de producere a acesteia și legile propagării și interacțiunii luminii cu substanța.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Optică · Vezi mai mult »

Ordinul benedictin

Ordinul benedictin (în, acronim OSB) este un ordin călugăresc catolic, care funcționează după regula benedictină redactată în anul 529 de Benedict de Nursia la Monte Cassino.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Ordinul benedictin · Vezi mai mult »

Oscilator armonic

Mișcare armonică simplă În mecanica clasică, oscilatorul armonic reprezintă un sistem care, deplasat dintr-o poziție fixă (numită poziție de echilibru) este acționat de o forță care se opune deplasării și al cărei modul este proporțional cu deplasarea: unde k este o constantă pozitivă numită constanta elastică a sistemului.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Oscilator armonic · Vezi mai mult »

Primul Imperiu Francez

Primul Imperiu Francez, cunoscut și cu denumirile mai obișnuite de Imperiul Francez ori Imperiul Napoleonian, acoperă perioada în care Franța a dominat cea mai mare parte a Europei continentale, sub conducerea lui Napoleon I. Din punct de vedere constituțional, Primul Imperiu Francez se referă atât la perioada dintre 1804 și 1814/1815, de la sfârșitul Consulatului Francez până la Restaurația Franceză.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Primul Imperiu Francez · Vezi mai mult »

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei a fost numele formal al Regatului Unit între 1 ianuarie 1801 și 12 aprilie 1927.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei · Vezi mai mult »

Restaurația franceză

Restaurația (în) este numele dat perioadei din Istoria Franței dintre 1814 și 1830.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Restaurația franceză · Vezi mai mult »

Revoluția Franceză

Revoluția franceză (în) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, ​​marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Revoluția Franceză · Vezi mai mult »

Saturn

Saturn este a șasea planetă de la Soare și a doua ca mărime din Sistemul Solar, după Jupiter.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Saturn · Vezi mai mult »

Serie (matematică)

În matematică, o serie este un șir infinit între elementele căruia se poate scrie semnul operației de adunare: Elementele seriei pot fi numere reale, numere complexe, vectori, funcții având ca valori numere reale, complexe sau vectori, etc.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Serie (matematică) · Vezi mai mult »

Sistem dinamic

Atractorul Lorenz este un exemplu de sistem neliniar dinamic. Conceptul de sistem dinamic este o formalizare matematică a oricărei "reguli" fixate care descrie dependența de timp a poziției unui punct în spațiu.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Sistem dinamic · Vezi mai mult »

Sistemul internațional de unități

Coperta broșurii ''Sistemul internațional de unități'' Sistemul internațional de unități sau Sistemul Internațional, pe scurt (SI), este un sistem de unități de măsură, aplicabil în toate domeniile fizicii și tehnicii și este forma modernă a sistemului metric (MKS).

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Sistemul internațional de unități · Vezi mai mult »

Sistemul solar

Sistemul solar (scris și Sistemul SolarScrierea numelui cu inițiale majuscule nu este unanim acceptată. UAI, organul care deține autoritatea în domeniul nomenclaturii astronomice, specifică (Sistemul solar). Cu toate acestea, numele este frecvent scris cu litere mici (sistemul solar) – de exemplu în Dicționarul Oxford al limbii engleze și) este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Sistemul solar · Vezi mai mult »

Spațiu euclidian

Un spațiu euclidian este omogen și izotrop, structura lui metrică fiind independentă de distribuția materiei în spațiu.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Spațiu euclidian · Vezi mai mult »

Statistică matematică

Statistica matematică este ramura matematicii care se ocupă cu culegerea, gruparea, analizarea si interpretarea datelor referitoare la anumite fenomene, precum si unele previziuni privind desfasurarea acestor fenomene in viitor.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Statistică matematică · Vezi mai mult »

Teologie

Teologia (neogreacă θεολογία theología, din elină θεός theós „zeu”, „Dumnezeu” și λόγος lógos, „cuvânt”, „știință”) înseamnă „învățătura lui Dumnezeu” sau a zeilor în general.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Teologie · Vezi mai mult »

Teorema lui Laplace (algebră)

În algebra liniară, teorema lui Laplace constituie o modalitate de a calcula determinantul unei matrice.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Teorema lui Laplace (algebră) · Vezi mai mult »

Teoria haosului

Teoria haosului sau teoria sistemelor complexe este o ramură a matematicii și fizicii moderne care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare, a acelor sisteme care prezintă fenomenul de instabilitate numit sensibilitate față de condițiile inițiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung (deși se conformează legilor deterministe) este imprevizibil, adică aparent haotic (de unde și denumirea teoriei).

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Teoria haosului · Vezi mai mult »

Teoria probabilităților

Teoria probabilităților este o ramură a matematicii care studiază modul în care se desfășoară fenomenele aleatoare, opuse celor numite deterministe.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Teoria probabilităților · Vezi mai mult »

Transformare liniară

O transformare liniară (numită și operator liniar) este o funcție care formalizează o relație dintre două spații vectoriale, ce conservă operațiile de adunare și înmulțire cu un scalar.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Transformare liniară · Vezi mai mult »

Transformată Laplace

În ramura matematicii numită analiză funcțională, transformata Laplace, \scriptstyle\mathcal \left\, este un operator liniar asupra unei funcții f(t), numită funcție original, de argument real t (t ≥ 0).

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Transformată Laplace · Vezi mai mult »

Universitatea

Universitatea poate face referire la.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Universitatea · Vezi mai mult »

Viteza sunetului

Viteza sunetului este o mărime care descrie propagarea sunetului printr-un mediu ca unde sonore.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și Viteza sunetului · Vezi mai mult »

William Thomson

Sir William Thomson, din 1892 Lord Kelvin, a fost un fizician britanic, renumit îndeosebi prin lucrările sale științifice în domeniul termodinamicii.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și William Thomson · Vezi mai mult »

1709

1709 (MDCCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1709 · Vezi mai mult »

1738

1738 (MDCCXXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1738 · Vezi mai mult »

1748

1748 (MDCCXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1748 · Vezi mai mult »

1749

1749 (MDCCXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1749 · Vezi mai mult »

1750

1750 (MDCCL) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1750 · Vezi mai mult »

1763

1763 (MDCCLXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1763 · Vezi mai mult »

1771

1771 (MDCCLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1771 · Vezi mai mult »

1772

1772 (MDCCLXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1772 · Vezi mai mult »

1773

1773 (MDCCLXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1773 · Vezi mai mult »

1777

1777 (MDCCLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1777 · Vezi mai mult »

1780

1780 (MDCCLXXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1780 · Vezi mai mult »

1784

1784 (MDCCLXXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1784 · Vezi mai mult »

1785

1785 (MDCCLXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1785 · Vezi mai mult »

1787

1787 (MDCCLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1787 · Vezi mai mult »

1789

1789 (MDCCLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1789 · Vezi mai mult »

1790

1790 (MDCCXC) a fost un obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1790 · Vezi mai mult »

1795

1795 (MDCCXCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1795 · Vezi mai mult »

1796

1796 (MDCCXCVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1796 · Vezi mai mult »

1799

1799 (MDCCXCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1799 · Vezi mai mult »

1806

1806 (MDCCCVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1806 · Vezi mai mult »

1812

1812 (MDCCCXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1812 · Vezi mai mult »

1814

1814 (MDCCCXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1814 · Vezi mai mult »

1816

1816 (MDCCCXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1816 · Vezi mai mult »

1817

1817 (MDCCCXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1817 · Vezi mai mult »

1821

1821 (MDCCCXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1821 · Vezi mai mult »

1827

1827 (MDCCCXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1827 · Vezi mai mult »

1862

1862 (MDCCCLXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 1862 · Vezi mai mult »

23 martie

---- 23 martie este a 82-a zi a calendarului gregorian și ziua a 83-a în anii bisecți.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 23 martie · Vezi mai mult »

31 martie

---- 31 martie este a 90-a zi a calendarului gregorian și ziua a 91-a în anii bisecți.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 31 martie · Vezi mai mult »

5 martie

---- 5 martie este a 64-a zi a calendarului gregorian și ziua a 65-a în anii bisecți.

Nou!!: Pierre-Simon de Laplace și 5 martie · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Laplace, Pierre Simon Laplace, Pierre Simon de Laplace, Pierre simon laplace, Pierre-Simon Laplace.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »