acces mai rapid decât browser-ul!
32 relaţii: Augustus (titlu), Cezar (titlu), Constant, Constantinopol, Creta, Dioceza Dacia, Garda Pretoriană, Grațian, Iliria, Iliric, Imperiul Roman, Imperiul Roman de Apus, Imperiul Roman de Răsărit, Iulian Apostatul, Iustinian I, Iustiniana Prima, Noricum, Notitia Dignitatum, Număr (gramatică), Panonia, Peninsula Balcanică, Prefectura pretoriană a Orientului, Primul Țarat Bulgar, Războaiele Bizantino-Bulgare, Salonic, Sremska Mitrovica, Stilicon, Teodosiu al II-lea, Teodosiu I, Tracia, Valentinian al III-lea, Zosimos.
Augustus (titlu)
Augustus (plural Augusti) este latinescul pentru "măreț" sau "maiestuos".
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Augustus (titlu) · Vezi mai mult »
Cezar (titlu)
Cezar (plural Cezari), Latin: Cæsar (plural Cæsares), este un titlu acordat unui cetățean imperial, care se distinge pe plan politic.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Cezar (titlu) · Vezi mai mult »
Constant
Flavius Iulius Constans (n. 320 - d. 18 ianuarie 350) a fost împărat roman care a domnit din 337 până în 350.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Constant · Vezi mai mult »
Constantinopol
Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Constantinopol · Vezi mai mult »
Creta
Creta (în greacă: Κρήτη, Kríti; în greaca antică: Κρήτη, Krḗtē) este cea mai sudică insulă greacă la Marea Egee, constituind una din provinciile Greciei.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Creta · Vezi mai mult »
Dioceza Dacia
Dioceza Daciae (din) a fost o dioceză romană existentă în anii târzii ai Imperiului Roman, care se întindea din Serbia de azi până în vestul actualei Bulgarii.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Dioceza Dacia · Vezi mai mult »
Garda Pretoriană
Soldat din garda pretoriană a lui Traian. Garda Pretoriană (în) a fost o forță militară formată din gărzi și folosită în Imperiul Roman pentru paza și securitatea împăratului.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Garda Pretoriană · Vezi mai mult »
Grațian
Flavius Gratianus Augustus (n. 18 aprilie/23 mai 359, Sirmium – d. 25 august 383, Lugdunum), cunoscut sub numele de Grațian, a fost co-împărat în vest (375-383) și în est (378-379), alături de Teodosie.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Grațian · Vezi mai mult »
Iliria
În antichitatea clasică, Iliria era regiunea din vestul Peninsulei Balcanice, cuprinsă între Marea Adriatică, râul Morava și Panonia, locuit de iliri.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Iliria · Vezi mai mult »
Iliric
Illyricum Iliricul (Illyricum) a fost o provincie romană care a existat între 167 î.Hr. și 10 d.Hr., denumită după Illyria.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Iliric · Vezi mai mult »
Imperiul Roman
Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Imperiul Roman · Vezi mai mult »
Imperiul Roman de Apus
Imperiul Roman de Apus se referă la jumătatea de vest a Imperiului Roman, de la diviziunea lui Dioclețian din 285; cealaltă jumătate a Imperiului Roman a fost Imperiul Roman de Răsărit, astăzi cunoscut ca Imperiul Bizantin.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Imperiul Roman de Apus · Vezi mai mult »
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Imperiul Roman de Răsărit · Vezi mai mult »
Iulian Apostatul
monetăriei de la Sirmium) Flavius Claudius Iulianus a fost un împărat roman care a domnit între 361 - 363, el fiind ultimul împărat roman păgân.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Iulian Apostatul · Vezi mai mult »
Iustinian I
Iustinian I (Flavius Petrus Sabbatius Justinianus) a fost împărat roman în perioada 527-565.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Iustinian I · Vezi mai mult »
Iustiniana Prima
Iustiniana Prima (în) a fost un oraș bizantin care a existat între 535-615, iar în prezent este un sit arheologic, aproape de Lebane de astăzi, Lescovaț, județul Jablanica din sudul Serbiei.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Iustiniana Prima · Vezi mai mult »
Noricum
Noricum, în geografia antică, era un regat celt în Austria de astăzi și, mai târziu, o provincie romană.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Noricum · Vezi mai mult »
Notitia Dignitatum
Pagină dintr-o copie medievală a ''Notitiei Dignitatum'', prezentând scuturi din ''Magister Militum Praesentalis II'', un registru roman târziu de comenzi militare Notitia Dignitatum este un document unic al arhivelor imperiale romane.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Notitia Dignitatum · Vezi mai mult »
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »
Panonia
Harta provinciilor romane: Iliria, Pannonia, Dalmaţia, Moesia, şi Dacia Panonia (în) este o regiune istorico-geografică ce cuprinde regiunea Slavonia din partea de est a Croației și regiunea Transdanubia (teritoriul Ungariei situat la vest de Dunăre).
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Panonia · Vezi mai mult »
Peninsula Balcanică
Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Peninsula Balcanică · Vezi mai mult »
Prefectura pretoriană a Orientului
Prefectura pretoriană a Orientului sau a Răsăritului (în, în) a fost una dintre cele patru mari prefecturi pretoriene în care a fost organizat Imperiul Roman târziu.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Prefectura pretoriană a Orientului · Vezi mai mult »
Primul Țarat Bulgar
Țaratul Bulgar (sau Imperiul Bulgar) (în limba bulgară modernă: Първo Българско царство, Părvo bălgarsko tsarstvo) a fost un stat medieval fondat de vechii bulgari în Balcanii de nord-est în jurul anului 681. La apogeul puterii sale se întindea până la Budapesta și Marea Neagră și de la Nipru (azi în Ucraina) până la Marea Adriatică. Pe măsură ce statul și-a întărit poziția în Balcani, a început o relație cu Imperiul Bizantin, uneori prietenoasă, uneori ostilă. În cele din urmă Bulgaria a devenit principalul rival al Bizanțului la nord, începând mai multe războaie. Cele două puteri au avut, însă, și perioade de pace și aliere, cel mai relevant în timpul Celui de-al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului, când armata bulgară a jucat un rol esențial în oprierea asediului și prevenirea unei invazii arabe în Europa răsăriteană. Bizanțul a avut o influență culturală puternică asupra Bulgariei, așa încât în 864 statul a adoptat creștinismul ca religie de stat. Împărțirea Hanatului Avar a permis Bulgariei să își extindă granițele către nord-vest până în Câmpia Panoniei (Ungaria de astăzi). Mai târziu, bulgarii s-au confruntat cu sosirea pecenegilor și a cumanilor și au oprit incursiunile maghiarilor în Europa, obligându-i să se așeze definitiv în Panonia. La sfârșitul secolului al IX-lea și începutul secolului al X-lea, țarul Simeon I a obținut mai multe victorii asupra bizantinilor și a realizat maxima întindere teritorială a imperiului său. După distrugerea armatei bizantine în bătălia de la Achelous, în 917, bulgarii au asediat Constantinopolul în 923 și 924. După ce și-au refăcut forțele, în 1014, sub împăratul Vasile al II-lea, bizantinii au învins bulgarii printr-o lovitură zdrobitoare, Bătălia de la Kleidion. Până în 1018, toate fortărețele bulgare din Imperiul Bizantin se predaseră și în cele din urmă țaratul s-a destrămat. Lui i-a urmat Cel de-al Doilea Țarat Bulgar, în 1185. După adoptarea creștinismului, în 864, Bulgaria a devenit centrul cultural al Europei slave. Această poziție fruntașă din punct de vedere cultural a fost întărită de crearea de către bizantini a alfabetelor grecești modificate alfabetelor glagolitic și chirilic, urmată de răspândirea scrierii în limba bulgară veche către nord. Slavona (sau bulgara veche) a devenit limba cancelariilor unei părți însemnate din Europa de est. În 927 a fost recunoscută independența Patriarhiei Bulgariei. Între secolele al VII-lea și al X-lea, populația locală de protobulgari, de origine turcică, a fost treptat asimilată de restul populației, de origine slavă. Începând cu secolul al X-lea, s-a statornicit numele de bulgar pentru a denumi poporul nou-format, atât în vorbire cât și în scris. Răspândirea cunoașterii limbii slavone vechi a prevenit asimilarea slavilor sudici în țările vecine, susținând crearea unei identități bulgare.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Primul Țarat Bulgar · Vezi mai mult »
Războaiele Bizantino-Bulgare
Războaiele Bizantino-Bulgare au fost o serie de conflicte militare între bizantini și bulgari, care au început atunci când protobulgarii s-au așezat pentru prima dată în peninsula Balcanică în secolul al V-lea și s-au intensificat odată cu extinderea Imperiului Bulgar înspre sud-vest după anul 680 d.Hr. Bizantinii și bulgarii au continuat să se ciocnească în secolul următor cu victorii de o parte și alta, până când bulgarii, conduși de Krum, au provocat o serie de înfrângeri zdrobitoare asupra bizantinilor.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Războaiele Bizantino-Bulgare · Vezi mai mult »
Salonic
Salonic (în, transliterat Thessaloniki; în bulgară și, Solun; în aromână, Sãrunã, iar în meglenoromână, Săruna), denumit și Selânik, Salonika sau Salonica, este al doilea oraș ca mărime din Grecia și principalul oraș din regiunea greacă Macedonia.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Salonic · Vezi mai mult »
Sremska Mitrovica
Stema localității Sremska Mitrovica Sremska Mitrovica (în, în, în, în, în română Sremska Mitrovița) este un oraș în Serbia, situat în provincia autonomă Voivodina.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Sremska Mitrovica · Vezi mai mult »
Stilicon
Stilicon Flavius (n. 359 - d. 408, Ravenna) a fost un general roman de rang înalt (magister militum).
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Stilicon · Vezi mai mult »
Teodosiu al II-lea
Flavius Theodosius Flavius Theodosius (401 - 450) cunoscut sub numele de Teodosie II cel Tânăr a fost împărat al Imperiului Bizantin între 408 și 450.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Teodosiu al II-lea · Vezi mai mult »
Teodosiu I
'''Teodosiu I''' Flavius Theodosius (11 ianuarie 347 – 17 ianuarie 395, Mediolanum), cunoscut ca Teodosiu (sau Teodosie) I sau Teodosiu cel Mare, a fost împărat roman de la 379 la 395 și ultimul conducător unic al unui imperiu roman unificat.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Teodosiu I · Vezi mai mult »
Tracia
Tracia (în greacă: Θράκη, Thráke; în bulgară: Тракия, Trakiy; pronunție) este denumirea din antichitate a teritoriului de la sud de Dunăre, între Pontul Euxin (Marea Neagră), Propontida (Marea Marmara), Marea Egee, râul Mesta (Nestus) și râul Morava (Margus), învecinându-se în apus cu Iliria și cu Macedonia și era locuit de neamurile tracice.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Tracia · Vezi mai mult »
Valentinian al III-lea
Flavius Placidius Valentinianus (2 iulie 419, Ravenna - 16 martie 455, Roma), cunoscut ca Valentinian III a fost împărat al Imperiului Roman de Apus (424-455).
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Valentinian al III-lea · Vezi mai mult »
Zosimos
Zosimos (în) (n. cca. 460 - d. cca. 510) a fost un istoric antic de origine greacă care a trăit la Constantinopol.
Nou!!: Prefectura pretoriană Illyricum și Zosimos · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Praefectura praetorio per Illyricum, Prefectura Illyricum.
