acces mai rapid decât browser-ul!
8 relaţii: Alternanță fonetică, Esperanto, Limba greacă veche, Limba latină, Ludovic Zamenhof, Ohrana, Preterit, Volapük.
Alternanță fonetică
În lingvistică, alternanța fonetică este un fenomen morfofonologic prin care radicalul unui cuvânt prezintă o variație în realizarea sa sonoră.
Nou!!: Proto-esperanto și Alternanță fonetică · Vezi mai mult »
Esperanto
Esperanto (cel care speră) este cea mai răspândită dintre limbile artificiale.
Nou!!: Proto-esperanto și Esperanto · Vezi mai mult »
Limba greacă veche
Limba greacă veche (numită și limba greacă antică sau elină) este a doua etapă a limbii grecești (după limba proto-greacă și dialectul micenian) și cuprinde două perioade ale istoriei grecești: arhaică (secolele IX-VI î.Hr.) și clasică (secolele V-IV).
Nou!!: Proto-esperanto și Limba greacă veche · Vezi mai mult »
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Nou!!: Proto-esperanto și Limba latină · Vezi mai mult »
Ludovic Zamenhof
Ludovic Lazar Zamenhof (Ludovic Lazarus, Ludwik Lejzer, Ludwik Łazarz) (n. 15 decembrie 1859, Białystok – d. 14 aprilie 1917, Varșovia) a fost un oftalmolog și filolog polonez de origine evreiască născut în Rusia țaristă, cunoscut ca inventator al limbii esperanto, cea mai răspândită limbă artificială din lume.
Nou!!: Proto-esperanto și Ludovic Zamenhof · Vezi mai mult »
Ohrana
Membri ai Ohranei din St. Petersburg, 1905 „Departamentul pentru Apărarea Securității Publice și a Ordinii” (în limba rusă: „Отделение по охранению общественной безопасности и порядка”; Otdelenie po ohraneniiu obșcestvennoi bezopasnosti i poriadka), numită în mod obișnuit „Departamentul de Apărare” (Охранное отделение; Ohrannoe otdelenie), pe scurt „Ohrana”, ori Ohranka din Rusia a fost poliția secretă a Imperiului Rus, ca parte a departamentului de poliție a Ministerului Afacerilor Interne.
Nou!!: Proto-esperanto și Ohrana · Vezi mai mult »
Preterit
În gramatică, preterit (Iarțeva 1990, articolul Preterit.Bussmann 1998, p. 940.Crystal 2008, p. 385.. În legătură cu limba engleză, termenul preterit se folosește uneori pentru forma numită past simple sau simple past (literal „trecut simplu”), care uneori implică aspectul perfectiv, corespunzând perfectului simplu din limbile romanice, alteori aspectul imperfectiv, ca imperfectul din aceste limbi. Se opune unor forme numite non-preterite, analitice, ex. I spoke (past simple) „vorbii” vs. I was speaking (past continuous lit. „trecut continuu”) „vorbeam”, I have been speaking (present perfect continuous lit. „perfect prezent continuu”) „am vorbit” etc.. În gramatica limbii germane se numește în mod curent Präteritum forma corespunzătoare lui past simple din engleză, ex. ich machte, care poate însemna „făceam” (imperfectiv) sau „făcui” (perfectiv), opusă formelor analitice Perfekt și Plusquamperfekt. În gramatici ale limbilor slave care au păstrat aoristul și imperfectul, precum bulgara, macedoneana și cele din diasistemul slav de centru-sud (BCMS), se folosește uneori pentru acestea termenul comun „preterit”. În gramatica limbii franceze, forma verbală moștenită din perfectul latinesc s-a numit uneori prétérit, formă care în secolul al XXI-lea se numește numai passé simple „trecut simplu”, în opoziție cu passé composé „trecut compus”, corespunzătoare în gramatica română cu „perfect simplu”, respectiv „perfect compus”. În gramatica limbii spaniole, la toate modurile, denumirile majorității multelor forme verbale de trecut încep cu termenul pretérito: pretérito imperfecto, pretérito perfecto simple, pretérito perfecto compuesto, pretérito pluscuamperfecto etc..
Nou!!: Proto-esperanto și Preterit · Vezi mai mult »
Volapük
Volapük (IPA) este o limbă artificială, creată între anii 1879 - 1880 de către preotul Johann Martin Schleyer.
