Deschide în Google MapsCuprins
39 relaţii: Austria, Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă, Bucovina, Bucovina de Nord, Cehi, Cernăuți, Chișinău, Ducatul Bucovinei, Evrei, Germani, Greco-catolici, Iudaism, Județul Cernăuți (interbelic), Kiev, Limba română, Limba ucraineană, Lista statelor lumii, Moldova, Monarhia Habsburgică, Pactul Ribbentrop-Molotov, Polonezi, Raioanele Ucrainei, Raionul Noua Suliță, Râul Prut, Regiunea Cernăuți, Regiunile Ucrainei, Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, Români, România, Ruteni, Slovaci, Ucraineni, Unirea Bucovinei cu România, 1754, 1775, 1918, 1944, 27 noiembrie.
- Bucovina
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Austria
Biserica Catolică
Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Biserica Catolică
Biserica Ortodoxă
Reprezentarea răsăriteană a botezului lui Iisus Hristos. Preoți ortodocși în Rusia. Catapeteasma dintr-o biserică ortodoxă. Biserica Ortodoxă (cunoscută și ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană) este o comunitate de credință creștină.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Biserica Ortodoxă
Bucovina
Bucovina (în.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Bucovina
Bucovina de Nord
Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Bucovina de Nord
Cehi
Cehii sunt un popor de origine slavă, care trăiește preponderent în Cehia.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Cehi
Cernăuți
Cernăuți (în, în, în, în) este un oraș și centru administrativ, politic și economic al regiunii cu același nume din vestul Ucrainei (Nordul Bucovinei).
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Cernăuți
Chișinău
Chișinău este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativ, teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Chișinău
Ducatul Bucovinei
Ducatul Bucovinei a fost un ținut din componența Imperiului austriac începând din anul 1849 și un ținut al coroanei cisleithaniene a Austro–Ungariei din 1867 până în 1918.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Ducatul Bucovinei
Evrei
Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Evrei
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Germani
Greco-catolici
Vezi și: Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică Episcopiile greco-catolice (unite) din Imperiul Austro-Ungar, 1909 Episcopiile greco-orientale (ortodoxe) din Imperiul Austro-Ungar, 1909 Greco-catolici (în, „catolici de rit grec”, prescurtat graeco catholici) este un termen introdus printr-un decret al Curții de la Viena în data de 28 iunie 1773, pentru a înlocui termenul de „graeco uniti” și a asigura astfel o egalitate formală de denumire între catolicii de rit bizantin și cei de rit latin (romano-catolicii).
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Greco-catolici
Iudaism
Obiecte de cult ale iudaismului. Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba ebraică: יהודה, Yehudah, „Iuda”; în ebraică: יַהֲדוּת, Yahadut, caracterele distinctive a iudaicului eáqnov), cunoscut și sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Iudaism
Județul Cernăuți (interbelic)
Județul Cernăuți a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Bucovina.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Județul Cernăuți (interbelic)
Kiev
Kiev (în) este capitala și cel mai mare oraș al Ucrainei.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Kiev
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Limba română
Limba ucraineană
Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Limba ucraineană
Lista statelor lumii
La ora actuală în lume există 195 de state suverane și independente – 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite plus Vatican și Palestina care sunt observatori permanenți la Națiunile Unite.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Lista statelor lumii
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Moldova
Monarhia Habsburgică
Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Monarhia Habsburgică
Pactul Ribbentrop-Molotov
Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Pactul Ribbentrop-Molotov
Polonezi
Polonezii (AFI, la singular Polak) sunt o națiune de origine slavă care locuiește mai ales în Polonia, dar și în alte țări ale lumii.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Polonezi
Raioanele Ucrainei
Raioanele Ucrainei (deseori traduse prin „districte”) sunt al doilea nivel de diviziune administrativă în Ucraina.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Raioanele Ucrainei
Raionul Noua Suliță
Noua Suliță (în) era unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Noua Suliță.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Raionul Noua Suliță
Râul Prut
Prutul (în) este un râu având lungimea de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Râul Prut
Regiunea Cernăuți
Cernăuți (în) este o regiune din vestul Ucrainei.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Regiunea Cernăuți
Regiunile Ucrainei
Aceasta este lista regiunilor administrative (oblastie) din Ucraina.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Regiunile Ucrainei
Republica Sovietică Socialistă Ucraineană
Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Români
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și România
Ruteni
Rutenii sau rusinii sunt locuitorii unei zone din inima Europei Central Răsăritene, la nord și la sud de Munții Carpați.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Ruteni
Slovaci
Slovacii (în limba slovacă Slováci) sunt un popor de origine slavă, făcând parte din ramura vestică a slavilor.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Slovaci
Ucraineni
Ucraineni (українці, ukrainți, etnonimele istorice ruteni, rusinii, cazaci) sunt un popor european de ramura slavă, care în majoritatea lui trăiește în Ucraina, ei fiind a 6-a cea mai mare națiune din Europa.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Ucraineni
Unirea Bucovinei cu România
Unirea Bucovinei cu România reprezintă o serie de evenimente politice care au culminat cu votarea în unanimitate de către Congresul General al Bucovinei, pe data de 15/28 noiembrie 1918, a unirii fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și Unirea Bucovinei cu România
1754
1754 (MDCCLIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și 1754
1775
1775 (MDCCLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și 1775
1918
1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și 1918
1944
1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și 1944
27 noiembrie
---- 27 noiembrie este a 331-a zi a calendarului gregorian și a 332-a zi în anii bisecți.
Vedea Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță și 27 noiembrie
Vezi și
Bucovina
- Adâncata
- Berhomet pe Siret
- Bisericile pictate din nordul Moldovei
- Boian, Noua Suliță
- Bucovina
- Cernăuca, Noua Suliță
- Cernăuți
- Comuna Sadova, Suceava
- Costrijeni
- Cozmeni
- Crasna
- Frații Hurmuzachi
- Gheorghe Flondor
- Graiul bucovinean
- Huțuli
- Ițcani
- Județul Câmpulung (interbelic)
- Județul Cernăuți (interbelic)
- Județul Rădăuți (interbelic)
- Județul Storojineț (interbelic)
- Județul Suceava
- Lehăceni-Boian, Noua Suliță
- Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță
- Lothar Rădăceanu
- Lujeni
- Mitropolia Moldovei și Bucovinei
- Munții Rarău
- Muzeul Național al Bucovinei
- Mănăstirea Putna
- Nepolocăuți
- Noua Suliță
- Partidul Popular-Național Evreiesc
- Polonezii din România
- Putila
- Râul Ceremuș
- Rarancea, Noua Suliță
- Regiunea Cernăuți
- Sadagura
- Secuii din Bucovina
- Storojineț
- Suceava
- Vijnița
- Zastavna
- Ziua Bucovinei
- Ținutul Suceava
- Țipțeri
Cunoscut ca Comuna Leușenii Tăutului, Comuna Leușenii Tăutului, Cernivți, Comuna Leușenii Tăutului, Cernăuți, Comuna Leușenii Tăutului, Noua Suliță, Comuna Leușenii Tăutului, Novoselîțea, Comuna Leușenii Tăutului, raionul Noua Suliță, regiunea Cernivți, Comuna Leușenii Tăutului, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Comuna Leușenii Tăutului, raionul Novoselîțea, regiunea Cernivți, Comuna Leușenii Tăutului, raionul Novoselîțea, regiunea Cernăuți, Comuna Zelenîi Hai, Comuna Zelenîi Hai, Cernivți, Comuna Zelenîi Hai, Cernăuți, Comuna Zelenîi Hai, Noua Suliță, Comuna Zelenîi Hai, Novoselîțea, Comuna Zelenîi Hai, raionul Noua Suliță, regiunea Cernivți, Comuna Zelenîi Hai, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Comuna Zelenîi Hai, raionul Novoselîțea, regiunea Cernivți, Comuna Zelenîi Hai, raionul Novoselîțea, regiunea Cernăuți, Gogolina, Noua Suliţă, Lehăcenii Teutului, Noua Suliţă, Lehăcenii Tăutului, Lehăcenii Tăutului (Lehăcenii Tăutului), Cernăuți, Lehăcenii Tăutului (Lehăcenii Tăutului), Noua Suliță, Lehăcenii Tăutului (Lehăcenii Tăutului), Novoselîțea, Lehăcenii Tăutului (Lehăcenii Tăutului), raionul Noua Suliță, regiunea Cernivți, Lehăcenii Tăutului (Lehăcenii Tăutului), raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Lehăcenii Tăutului (Lehăcenii Tăutului), raionul Novoselîțea, regiunea Cernivți, Lehăcenii Tăutului (Lehăcenii Tăutului), raionul Novoselîțea, regiunea Cernăuți, Lehăcenii Tăutului (Lehăcenii Tăutului), regiunea Cernăuți, Lehăcenii Tăutului (Prîpruttea), Cernăuți, Lehăcenii Tăutului (Prîpruttea), Noua Suliță, Lehăcenii Tăutului (Prîpruttea), Novoselîțea, Lehăcenii Tăutului (Prîpruttea), raionul Noua Suliță, regiunea Cernivți, Lehăcenii Tăutului (Prîpruttea), raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Lehăcenii Tăutului (Prîpruttea), raionul Novoselîțea, regiunea Cernivți, Lehăcenii Tăutului (Prîpruttea), raionul Novoselîțea, regiunea Cernăuți, Lehăcenii Tăutului (Prîpruttea), regiunea Cernăuți, Lehăcenii Tăutului, Cernivți, Lehăcenii Tăutului, Cernăuți, Lehăcenii Tăutului, Novoselîțea, Lehăcenii Tăutului, orașul regional Noua Suliță, regiunea Cernivți, Lehăcenii Tăutului, orașul regional Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Lehăcenii Tăutului, orașul regional Novoselîțea, regiunea Cernivți, Lehăcenii Tăutului, orașul regional Novoselîțea, regiunea Cernăuți, Lehăcenii Tăutului, raionul Noua Suliță, regiunea Cernivți, Lehăcenii Tăutului, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Lehăcenii Tăutului, raionul Novoselîțea, regiunea Cernivți, Lehăcenii Tăutului, raionul Novoselîțea, regiunea Cernăuți, Leuşenii Tăutului, Noua Suliţă, Leușenii Tăutului, Leușenii Tăutului, Cernivți, Leușenii Tăutului, Cernăuți, Leușenii Tăutului, Novoselîțea, Leușenii Tăutului, raionul Noua Suliță, regiunea Cernivți, Leușenii Tăutului, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Leușenii Tăutului, raionul Novoselîțea, regiunea Cernivți, Leușenii Tăutului, raionul Novoselîțea, regiunea Cernăuți, Prîpruttea, Prîpruttea (Lehăcenii Tăutului), Cernăuți, Prîpruttea (Lehăcenii Tăutului), Noua Suliță, Prîpruttea (Lehăcenii Tăutului), Novoselîțea, Prîpruttea (Lehăcenii Tăutului), raionul Noua Suliță, regiunea Cernivți, Prîpruttea (Lehăcenii Tăutului), raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Prîpruttea (Lehăcenii Tăutului), raionul Novoselîțea, regiunea Cernivți, Prîpruttea (Lehăcenii Tăutului), raionul Novoselîțea, regiunea Cernăuți, Prîpruttea (Lehăcenii Tăutului), regiunea Cernăuți, Prîpruttea (Prîpruttea), Cernăuți, Prîpruttea (Prîpruttea), Noua Suliță, Prîpruttea (Prîpruttea), Novoselîțea, Prîpruttea (Prîpruttea), raionul Noua Suliță, regiunea Cernivți, Prîpruttea (Prîpruttea), raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Prîpruttea (Prîpruttea), raionul Novoselîțea, regiunea Cernivți, Prîpruttea (Prîpruttea), raionul Novoselîțea, regiunea Cernăuți, Prîpruttea (Prîpruttea), regiunea Cernăuți, Prîpruttea, Cernivți, Prîpruttea, Cernăuți, Prîpruttea, Noua Suliță, Prîpruttea, Novoselîțea, Prîpruttea, orașul regional Noua Suliță, regiunea Cernivți, Prîpruttea, orașul regional Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Prîpruttea, orașul regional Novoselîțea, regiunea Cernivți, Prîpruttea, orașul regional Novoselîțea, regiunea Cernăuți, Prîpruttea, raionul Noua Suliță, regiunea Cernivți, Prîpruttea, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Prîpruttea, raionul Novoselîțea, regiunea Cernivți, Prîpruttea, raionul Novoselîțea, regiunea Cernăuți, Zelenîi Hai, Zelenîi Hai, Cernivți, Zelenîi Hai, Cernăuți, Zelenîi Hai, Noua Suliță, Zelenîi Hai, Novoselîțea, Zelenîi Hai, raionul Noua Suliță, regiunea Cernivți, Zelenîi Hai, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Zelenîi Hai, raionul Novoselîțea, regiunea Cernivți, Zelenîi Hai, raionul Novoselîțea, regiunea Cernăuți.