Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Radiochimie

Index Radiochimie

Radiochimia este o ramură a chimiei care se ocupă cu studiul radioactivității (atât naturale cât și artificiale) și utilizarea radioizotopilor în studiul proceselor chimice.

46 relaţii: Accident nuclear, Al Doilea Război Mondial, Antoine Henri Becquerel, Arheologie, Armă nucleară, Astrofizică, Biologie, Chimie, Chimie nucleară, Cosmologie, Dozimetria radiațiilor, Ecologie, Enrico Fermi, Ernest Rutherford, Fisiune nucleară, Fizică, Frédéric Joliot-Curie, Frederick Soddy, Fritz Strassmann, Fuziune nucleară, Geologie, Hiroshima, Irène Joliot-Curie, Istorie, James Chadwick, Leó Szilárd, Luminescență, Marie Curie, Medicină, Nagasaki, Neutron, Nucleu atomic, Otto Hahn, Pierre Curie, Poloniu, Radioactivitate, Radiofobie, Radioizotop, Radioprotecție, Radiu, Reactor nuclear, Submarin, Test nuclear, Universitatea din Chicago, Uraniu, 1898.

Accident nuclear

Accidentul nuclear este definit ca evenimentul care afectează instalațiile unui reactor nuclear sau ale unei centrale nuclearo-electrice, provocând iradierea și contaminarea populației și a mediului înconjurător peste limitele permise de normele în vigoare.

Nou!!: Radiochimie și Accident nuclear · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Nou!!: Radiochimie și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »

Antoine Henri Becquerel

Antoine Henri Becquerel a fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel în domeniul fizicii, în anul 1903, ca urmare a descoperirii fenomenului de radioactivitate spontană.

Nou!!: Radiochimie și Antoine Henri Becquerel · Vezi mai mult »

Arheologie

Arheologia este studiul activităților umane în trecut și se aplică prin recuperarea și analiza culturii materiale și datelor de mediu pe care le-au lăsat în urmă, care includ artefacte, arhitectura și peisajele culturale.

Nou!!: Radiochimie și Arheologie · Vezi mai mult »

Armă nucleară

hipocentrului bombei. Arma nucleară (sau Bomba nucleară) este un dispozitiv ce eliberează într-o manieră explozivă energia nucleară produsă de o reacție în lanț de fisiune sau fuziune.

Nou!!: Radiochimie și Armă nucleară · Vezi mai mult »

Astrofizică

Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către astronomie.

Nou!!: Radiochimie și Astrofizică · Vezi mai mult »

Biologie

Animale și plantePești Biologia este știința naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor organismelor vii.

Nou!!: Radiochimie și Biologie · Vezi mai mult »

Chimie

Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.

Nou!!: Radiochimie și Chimie · Vezi mai mult »

Chimie nucleară

Chimia nucleară este o ramură a chimiei care se ocupă cu studiul aspectelor chimice referiotare la.

Nou!!: Radiochimie și Chimie nucleară · Vezi mai mult »

Cosmologie

Cosmologia este studiul istoriei universului, mai ales al originilor și al destinului său.

Nou!!: Radiochimie și Cosmologie · Vezi mai mult »

Dozimetria radiațiilor

Dozimetria radiațiilor reprezintă totalitatea metodelor de determinare cantitativă a dozelor de radiații în zonele în care există sau se presupune că există un câmp de radiații, cu scopul de a lua măsuri adecvate pentru protecția personalului ce își desfășoară activitatea în acea zonă.

Nou!!: Radiochimie și Dozimetria radiațiilor · Vezi mai mult »

Ecologie

200px Ecologia (din cuvintele grecești: oekos - casă și logos - știință, adică "știința studierii habitatului") este o știință biologică de sinteză ce studiază interacțiunea dintre organisme, plante și mediul în care ele trăiesc (abiotici și biotici).

Nou!!: Radiochimie și Ecologie · Vezi mai mult »

Enrico Fermi

Enrico Fermi a fost un fizician italian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1938, descoperitorul fisiunii nucleare.

Nou!!: Radiochimie și Enrico Fermi · Vezi mai mult »

Ernest Rutherford

Ernest Rutherford Ernest Rutherford a fost un fizician și chimist din Noua Zeelandă, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1908.

Nou!!: Radiochimie și Ernest Rutherford · Vezi mai mult »

Fisiune nucleară

Un neutron termic este absorbit de un nucleu de uraniu-235, care fisionează în alte elemente mai ușoare și neutroni rapizi. Fisiunea este o reacție nucleară care are drept efect ruperea nucleului în două fragmente de masă aproximativ egală, neutroni rapizi, radiații și energie termică.

Nou!!: Radiochimie și Fisiune nucleară · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Nou!!: Radiochimie și Fizică · Vezi mai mult »

Frédéric Joliot-Curie

Jean Frédéric Joliot-Curie - născut Jean Frédéric Joliot - a fost un chimist și fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1935), împreună cu soția sa, Irène Joliot-Curie.

Nou!!: Radiochimie și Frédéric Joliot-Curie · Vezi mai mult »

Frederick Soddy

Frederick Soddy a fost un fizician și chimist britanic.

Nou!!: Radiochimie și Frederick Soddy · Vezi mai mult »

Fritz Strassmann

Friedrich Wilhelm „Fritz” Strassmann (în Straßmann; n. 22 februarie 1902 – d. 22 aprilie 1980) a fost un chimist german care a identificat elementul chimic bariu, împreună cu Otto Hahn, la începutul anului 1939, în reziduul rămas după bombardarea uraniului cu neutroni.

Nou!!: Radiochimie și Fritz Strassmann · Vezi mai mult »

Fuziune nucleară

Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacționează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele inițiale.

Nou!!: Radiochimie și Fuziune nucleară · Vezi mai mult »

Geologie

Geologie, cuvânt compus de origine greacă, (conform γη, geo.

Nou!!: Radiochimie și Geologie · Vezi mai mult »

Hiroshima

este un municipiu din Japonia, centrul administrativ al prefecturii Hiroshima.

Nou!!: Radiochimie și Hiroshima · Vezi mai mult »

Irène Joliot-Curie

Irène Joliot-Curie a fost o chimistă franceză, laureată a Premiului Nobel pentru chimie (1935) pentru descoperirea radioactivității artificiale.

Nou!!: Radiochimie și Irène Joliot-Curie · Vezi mai mult »

Istorie

Istoria este știința care studiază evoluția societății umane de la apariția omului până în prezent.

Nou!!: Radiochimie și Istorie · Vezi mai mult »

James Chadwick

Sir James Chadwick a fost un fizician englez și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, celebru pentru descoperirea neutronului și unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan.

Nou!!: Radiochimie și James Chadwick · Vezi mai mult »

Leó Szilárd

Leó Szilárd a fost un fizician evreu maghiar, cetățean american.

Nou!!: Radiochimie și Leó Szilárd · Vezi mai mult »

Luminescență

Luminol și hemoglobină Luminescența este o radiație luminoasă care apare ca exces al radiației termice a unui corp la o temperatură dată.

Nou!!: Radiochimie și Luminescență · Vezi mai mult »

Marie Curie

Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska a fost o savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel.

Nou!!: Radiochimie și Marie Curie · Vezi mai mult »

Medicină

Statuie de marmură care il înfățișează pe Asklepos, zeul grec al medicinei Medicina (latinescul: ars medicina medicina.

Nou!!: Radiochimie și Medicină · Vezi mai mult »

Nagasaki

250px Portul Nagasaki este un municipiu din Japonia, centrul administrativ al prefecturii Nagasaki.

Nou!!: Radiochimie și Nagasaki · Vezi mai mult »

Neutron

Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.

Nou!!: Radiochimie și Neutron · Vezi mai mult »

Nucleu atomic

Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.

Nou!!: Radiochimie și Nucleu atomic · Vezi mai mult »

Otto Hahn

Otto Hahn a fost un chimist german, lider al cercetărilor în domeniul radiochimiei.

Nou!!: Radiochimie și Otto Hahn · Vezi mai mult »

Pierre Curie

Pierre Curie a fost un fizician francez, pionier în studiul radioactivității, laureat (împreună cu Antoine Henri Becquerel și Marie Curie) al Premiului Nobel pentru Fizică în 1903.

Nou!!: Radiochimie și Pierre Curie · Vezi mai mult »

Poloniu

Poloniul este elementul chimic cu numărul atomic 84 în tabelul periodic al elementelor.

Nou!!: Radiochimie și Poloniu · Vezi mai mult »

Radioactivitate

Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.

Nou!!: Radiochimie și Radioactivitate · Vezi mai mult »

Radiofobie

Radiofobia reprezintă teamă patologică de efectele nocive ale radiațiilor ionizante.

Nou!!: Radiochimie și Radiofobie · Vezi mai mult »

Radioizotop

Un radioizotop este un izotop care este radioactiv (de aceea mai este numit câteodată izotop radioactiv).

Nou!!: Radiochimie și Radioizotop · Vezi mai mult »

Radioprotecție

Radioprotecția reprezintă totalitatea metodelor și mijloacelor de reducere a efectelor nocive ale radiațiilor.

Nou!!: Radiochimie și Radioprotecție · Vezi mai mult »

Radiu

Radiul este al 88-lea element din sistemul periodic al elementelor, având simbol chimic Ra.

Nou!!: Radiochimie și Radiu · Vezi mai mult »

Reactor nuclear

Schema simplificată a unui reactor nuclear bară pentru oprire de urgență bare de control combustibil protecție radiologică ieșirea vaporilor intrarea apei protecție termică Un reactor nuclear este o instalație tehnologică în care are loc o reacție de fisiune nucleară în lanț în condiții controlate, astfel încât să poată fi valorificată căldura rezultată în urma procesului de fisiune.

Nou!!: Radiochimie și Reactor nuclear · Vezi mai mult »

Submarin

Submarin galben 288x288px Submarin sau submersibil este o navă care are posibilitatea navigației mixte, la suprafață și în imersiune.

Nou!!: Radiochimie și Submarin · Vezi mai mult »

Test nuclear

Patru tipuri majore de teste nucleare: 1. atmosferice2. subterane3. exoatmosferice4. acvatice. Testele armelor nucleare sunt experimente efectuate pentru a determina eficiența, randamentul și capacitatea explozivă a armelor nucleare.

Nou!!: Radiochimie și Test nuclear · Vezi mai mult »

Universitatea din Chicago

thumb Universitatea Chicago este o instituție de învățământ superior privată, ale cărei facultăți sunt situate în principal în cartierul Hyde Park din Chicago, Illinois, SUA.

Nou!!: Radiochimie și Universitatea din Chicago · Vezi mai mult »

Uraniu

Uraniu, în latină uranium, este un element chimic, un metal, din seria actinidelor a sistemului periodic al elementelor care are simbolul chimic U și numărul atomic 92.

Nou!!: Radiochimie și Uraniu · Vezi mai mult »

1898

1898 (MDCCCXCVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Radiochimie și 1898 · Vezi mai mult »

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »