Cuprins
21 relaţii: Biserica Catolică, Congresul de la Viena, Craina, Ducatul Carintia, Epoca modernă, Țară a Coroanei (Austria), Francisc I al Austriei, Franz Joseph al Austriei, Imperiul Austriac, Limba croată, Limba germană, Limba italiană, Limba slovenă, Litoralul austriac, Ljubljana, Războiul celei de-a Șasea Coaliții, Revoluția de la 1848 în Imperiul Austriac, 1816, 1849, 3 august, 8 decembrie.
Biserica Catolică
Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Biserica Catolică
Congresul de la Viena
Congresul de la Viena (Wiener Kongress) a fost o conferință a ambasadorilor statelor europene prezidată de omul de strat austriac Klemens von Metternich, care și-a desfășurat lucrările în Viena în mod oficial din noiembrie 1814 până în 1815.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Congresul de la Viena
Craina
Sloveniei. Regiunea este împărțită în:2a: Gorenjska (Craina de Sus)2b: Notranjska (Craina Interioară) 2c: Dolenjska (Craina de Jos) și Bela krajina (Craina Albă). Bela krajina (Craina Albă) Craina (4) în Austro-Ungaria Stema Ducatului Crainei (1849–1918) Alb-albastru-roșu, culorile Crainei din 1916 Craina (în, în, în, în, în) a fost din 973 (după alte surse din 976) o marcă vecină Ducatului Carintia.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Craina
Ducatul Carintia
Ducatul Carintia (în) a fost un ducat care a aparținut câteva secole de Austria.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Ducatul Carintia
Epoca modernă
Epoca modernă este considerată a fi perioada ce a succedat Evului Mediu.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Epoca modernă
Țară a Coroanei (Austria)
Țările Coroanei (în) este un termen al cărui sens a variat în timp.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Țară a Coroanei (Austria)
Francisc I al Austriei
Francisc I al Austriei (în) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 12 februarie 1768, Florența - d. 2 martie 1835, Viena) a fost primul împărat al Imperiului Austriac (1804-1835) și, înainte de aceasta, ultimul împărat romano-german al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (1792-1806), sub numele de Francisc al II-lea (Franz II).
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Francisc I al Austriei
Franz Joseph al Austriei
Franz Joseph I al Austriei (în, în, în, în cehă František Josef I, în croată Franjo Josip I, în), (n. 18 august 1830, Viena - d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost: împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe al Transilvaniei, marchiz al Moraviei, mare voievod al Voievodatului Serbia etc.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Franz Joseph al Austriei
Imperiul Austriac
Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Imperiul Austriac
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Limba croată
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Limba germană
Limba italiană
Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Limba italiană
Limba slovenă
Limba slovenă (slovenščina sau slovenski jezik) este o limba indo-europeană din ramura limbilor slave sudice.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Limba slovenă
Litoralul austriac
Litoralul austriac (1897) Litoralul austriac (în, adesea e folosită denumirea la plural Österreichischen Küstenlande a cărei traducere exactă este Țările de coastă austriece; în, în, în, în) au fost, începând cu sec.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Litoralul austriac
Ljubljana
Ljubljana (în, în) este capitala Sloveniei și în același timp, cel mai mare oraș din țară.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Ljubljana
Războiul celei de-a Șasea Coaliții
În cadrul Războiului celei de-a Șasea Coaliții (1813 - 1814), o coaliție formată din Imperiul Austriac, Regatul Prusiei, Imperiul Rus, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei și un număr de state germane a învins în final Primul Imperiu Francez și l-a obligat pe Împăratul Napoleon I să abdice și să plece în exil pe insula Elba.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Războiul celei de-a Șasea Coaliții
Revoluția de la 1848 în Imperiul Austriac
Revoluția de la 1848 a cuprins țările Imperiului Austriac începând cu luna martie a anului 1848.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și Revoluția de la 1848 în Imperiul Austriac
1816
1816 (MDCCCXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și 1816
1849
1849 (MDCCCXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și 1849
3 august
---- 3 august este a 215-a zi a calendarului gregorian și a 216-a zi în anii bisecți.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și 3 august
8 decembrie
---- 8 decembrie este a 342-a zi a calendarului gregorian și a 343-a zi în anii bisecți.
Vedea Regatul Iliriei (1816–1849) și 8 decembrie