36 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Alexandru I al Iugoslaviei, Armata Iugoslavă, Belgrad, Bože pravde, Bosnia și Herțegovina, Capitulare, Croația, Germani, Germania Nazistă, Iugoslavia, Lijepa naša domovino, Limba croată, Limba sârbă, Limba sârbocroată, Limba slovenă, Macedonia, Muntenegru, Peninsula Balcanică, Petru al II-lea al Iugoslaviei, Primul Război Mondial, Puterile Axei, Serbia, Slavi, Slovenia, Subdiviziunile administrative ale Regatului Iugoslaviei, 1 decembrie, 1918, 1920, 1921, 1930, 1934, 1941, 1943, 1945, 2 decembrie.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Alexandru I al Iugoslaviei
Alexandru I, numit și Alexandru I Karađorđević sau Alexandru Unificatorul (n. 16 decembrie 1888, Cetinje - d. 9 octombrie 1934, Marsilia) a fost întâiul rege al Regatului Iugoslaviei, fiind înainte, între anii 1921–1929, suveran al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Alexandru I al Iugoslaviei · Vezi mai mult »
Armata Iugoslavă
Armata Iugoslavă se poate referi la.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Armata Iugoslavă · Vezi mai mult »
Belgrad
Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Belgrad · Vezi mai mult »
Bože pravde
Bože pravde (Doamne, fă dreptate) este, începând cu 8 noiembrie 2006, imnul național al Serbiei.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Bože pravde · Vezi mai mult »
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Bosnia și Herțegovina · Vezi mai mult »
Capitulare
Capitularea este actul prin care soldații sau alte tipuri de forțe combatante încetează luptele și devin prizonieri de război, fie prin voința proprie, fie ca urmare a ordinelor superiorilor.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Capitulare · Vezi mai mult »
Croația
Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Croația · Vezi mai mult »
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Germani · Vezi mai mult »
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Germania Nazistă · Vezi mai mult »
Iugoslavia
Localizarea generală a entităților politice cunoscute sub numele de Iugoslavia. Granițele exacte s-au schimbat pe parcursul anilor. Iugoslavia (bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă, sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: Jugoslavija; chirilice: Југославија; literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte a secolului XX.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Iugoslavia · Vezi mai mult »
Lijepa naša domovino
Lijepa naša domovino (Patria noastră frumoasă), denumit pe scurt Lijepa naša este imnul național din Croația.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Lijepa naša domovino · Vezi mai mult »
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Limba croată · Vezi mai mult »
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Limba sârbă · Vezi mai mult »
Limba sârbocroată
Limba sârbocroată este un termen de specialitate creat de lingviști sârbi și croați pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Limba sârbocroată · Vezi mai mult »
Limba slovenă
Limba slovenă (slovenščina sau slovenski jezik) este o limba indo-europeană din ramura limbilor slave sudice.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Limba slovenă · Vezi mai mult »
Macedonia
Termenul Macedonia se poate referi la.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Macedonia · Vezi mai mult »
Muntenegru
Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Muntenegru · Vezi mai mult »
Peninsula Balcanică
Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Peninsula Balcanică · Vezi mai mult »
Petru al II-lea al Iugoslaviei
Petru al II-lea (cunoscut și sub numele de Petru al II-lea Karađorđević; n. 6 septembrie 1923, Belgrad – d. 3 noiembrie 1970, Denver, Colorado) a fost ultimul rege al Iugoslaviei, părinții săi fiind Alexandru I și Maria a Iugoslaviei.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Petru al II-lea al Iugoslaviei · Vezi mai mult »
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Puterile Axei
Puterile Axei au fost națiunile care au luptat contra Aliaților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Puterile Axei · Vezi mai mult »
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Serbia · Vezi mai mult »
Slavi
Slavii sudici Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, care a migrat dinspre răsăritul Europei (originar din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați din Ucraina, râul Oder și Marea BalticăHoria C. Matei, O istorie a lumii antice, Ed. Albatros, p. 188.) și a ocupat, în mileniul I, întinse teritorii din estul (ajungând până în zona fluviilor Volga și Don), nordul (până la lacurile Ladoga și Onega), sudul (până în regiunea Peloponez) și centrul Europei (până în bazinul Elbei și estul Munților Alpi) și pentru câteva sute de ani teritorii din.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Slavi · Vezi mai mult »
Slovenia
Slovenia (în), oficial Republica Slovenia (în abr.: RS), este un stat suveran situat în sudul Europei Centrale, la o răscruce de drumuri culturale și comerciale europene importante.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Slovenia · Vezi mai mult »
Subdiviziunile administrative ale Regatului Iugoslaviei
Subdiviziunile Regatului Iugoslaviei între 1920 - 1922 Regatul Iugoslaviei (1918–1941), cunoscut inițial ca Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a avut succesiv trei forme diferite de subdiviziuni administrative.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și Subdiviziunile administrative ale Regatului Iugoslaviei · Vezi mai mult »
1 decembrie
---- 1 decembrie este a 335-a zi a calendarului gregorian și a 336-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și 1 decembrie · Vezi mai mult »
1918
1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și 1918 · Vezi mai mult »
1920
1920 (MCMXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și 1920 · Vezi mai mult »
1921
1921 (MCMXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și 1921 · Vezi mai mult »
1930
1930 (MCMXXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și 1930 · Vezi mai mult »
1934
1934 (MCMXXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și 1934 · Vezi mai mult »
1941
1941 (MCMXLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și 1941 · Vezi mai mult »
1943
1943 (MCMXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și 1943 · Vezi mai mult »
1945
1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și 1945 · Vezi mai mult »
2 decembrie
---- 2 decembrie este a 336-a zi a calendarului gregorian și a 337-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Regatul Iugoslaviei și 2 decembrie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Regatul Iugoslav, Regatul Serbiei, Croaţilor şi Slovenilor, Regatul Serbiei, Croaților şi Slovenilor, Regatul Serbiei, Croaților și Slovenilor, Regatul Sârbilor Croaților și Slovenilor, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, Regatul Sârbilor, Croaților şi Slovenilor, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Regatul Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor, Regatul Sîrbilor, Croaților și Slovenilor, Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor, Regatul sârbilor, croaţilor, şi slovenilor, Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, Regatul sârbilor, croaților, și slovenilor.