Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Republica Populară Română

Index Republica Populară Română

Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.

150 relaţii: Abdicarea regelui Mihai, Acronim, Aiud, Alegeri generale în România, 1946, Aliații din Al Doilea Război Mondial, Ana Pauker, Anii 1960, Antisemitism, Armata Roșie, Armata României, Austria, Banat, Bancă (instituție financiară), Basarabia, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Blocul răsăritean, Bucovina de Nord, București, Budapesta, CAER, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Câmpia Bărăganului, Cehoslovacia, Chiabur, Chivu Stoica, Colectivizarea în România, Comunism, Conferința de la Ialta, Constantin Ion Parhon, Constituția din 1948, Constituția din 1965, Cotnari, Iași, De facto, De jure, Delta Dunării, Denumirile oficiale ale României, Departamentul Securității Statului, Dunărea, Eduard Mezincescu, Eleodor Focșeneanu, Elisabeta Rizea, Europa de Est, Experimentul Pitești, Frontul Plugarilor, Germani, Germania, Germania Nazistă, Gheorghe Arsenescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, ..., Gherla, Grecia, Greva regală, Gulag, Guvernul Petru Groza (1), Holocaust, Imre Nagy, Industrie, Insula Șerpilor, Ion Antonescu, Ion Gavrilă Ogoranu, Ion Gheorghe Maurer, Iosif Vissarionovici Stalin, Israel, János Kádár, Kremlinul din Moscova, Legea naționalizării, Leonid Brejnev, Leu românesc, Libertatea de exprimare, Limba română, Limba rusă, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Lucrețiu Pătrășcanu, Maghiarii din România, Manifestația de la 8 noiembrie 1945, Marea Neagră, Matei Socor, Memorialul Sighet, Mișcările studențești din București din 1956, Mihai I al României, Miliția, Miliție, Mircea Ciobanu, Mircea Ionnițiu, Moscova, Nicolae Ceaușescu, Nicolae Rădescu, Nikita Sergheevici Hrușciov, NKVD, Nucșoara (dezambiguizare), Organizarea teritorială a Republicii Populare Române, Pactul de la Varșovia, Palatul Regal din București, Paris, Participarea României la Al Doilea Război Mondial, Partidul Comunist din România, Partidul Comunist Român, Partidul Muncitoresc Român, Partidul Național-Țărănesc, Petru Groza, Pitești, Puterile Axei, Reforma agrară din 1945, Republica Populară Chineză, Republica Populară Română, Republica Socialistă România, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, Rezistența greacă, România, România comunistă, Secretar general, SovRom, Spiru Blănaru, Stalinism, Statele Unite ale Americii, Te slăvim, Românie!, Teodor Șușman (senior), Teohari Georgescu, Timișoara, Toma Arnăuțoiu, Transilvania de Nord, Ungaria, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Universitatea Bolyai din Cluj, Vadu Roșca, Vrancea, Vasile Luca, Vatican, Vlad Georgescu, Zdrobite cătușe, 1 decembrie, 1 iunie, 11 iunie, 13 aprilie, 17 iulie, 18 iunie, 1944, 1945, 1946, 1947, 1948, 1951, 1956, 1964, 23 mai, 30 decembrie, 4 februarie, 8 noiembrie, 9 octombrie. Extinde indicele (100 Mai Mult) »

Abdicarea regelui Mihai

Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 (numită în istoriografia comunistă Proclamarea Republicii Populare Române sau Ziua Republicii) reprezintă acțiunea ilegală, de forță, petrecută în perioada 30 decembrie 1947 - 3 ianuarie 1948 prin care comuniștii români, sprijiniți de ocupanții militari sovietici, au impus Regelui Mihai prin amenințare semnarea unui act de abdicare, au proclamat Republica Populară Română (prin încălcarea constituției în vigoare la acea dată).

Nou!!: Republica Populară Română și Abdicarea regelui Mihai · Vezi mai mult »

Acronim

În lingvistică, un acronim este prescurtarea unei sintagme, de regulă păstrându-se segmente inițiale ale cuvintelor și ale componentelor de cuvânt compus cu sens lexical.

Nou!!: Republica Populară Română și Acronim · Vezi mai mult »

Aiud

Aiud (în, în dialectul săsesc Änjet, Angetn, Stroßbrich, în, în) este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Aiud (reședința), Aiudul de Sus, Gâmbaș, Măgina și Păgida, și din satele Ciumbrud, Gârbova de Jos, Gârbova de Sus, Gârbovița, Sâncrai și Țifra.

Nou!!: Republica Populară Română și Aiud · Vezi mai mult »

Alegeri generale în România, 1946

Alegerile parlamentare din România din 1946 au fost convocate pe 19 noiembrie 1946 în Regatul României.

Nou!!: Republica Populară Română și Alegeri generale în România, 1946 · Vezi mai mult »

Aliații din Al Doilea Război Mondial

Liderii aliați la conferința de la Cairo: Chiang Kai-shek, Franklin D. Roosevelt și Winston Churchill, 1943. întâlnirii de la Ialta din 1945. Aliații din al Doilea Război Mondial reprezintă grupul de țări care s-au opus Puterilor Axei în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.

Nou!!: Republica Populară Română și Aliații din Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »

Ana Pauker

Ana Pauker, născută Hana Rabinsohn, a fost o militantă și politiciană comunistă româncă, evreică de origine.

Nou!!: Republica Populară Română și Ana Pauker · Vezi mai mult »

Anii 1960

Anii 1960 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1960 și s-a încheiat la 31 decembrie 1969.

Nou!!: Republica Populară Română și Anii 1960 · Vezi mai mult »

Antisemitism

Antisemitismul este o atitudine (educațională, politică, socială, religioasă, etc.) ostilă față de evrei exclusiv, pentru că sunt evrei.

Nou!!: Republica Populară Română și Antisemitism · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Nou!!: Republica Populară Română și Armata Roșie · Vezi mai mult »

Armata României

Fără descriere.

Nou!!: Republica Populară Română și Armata României · Vezi mai mult »

Austria

Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.

Nou!!: Republica Populară Română și Austria · Vezi mai mult »

Banat

Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria.

Nou!!: Republica Populară Română și Banat · Vezi mai mult »

Bancă (instituție financiară)

Polikombank, Dnipro Banca este o instituție financiară care are ca obiect principal de activitate atragerea de depozite și acordarea de credite.

Nou!!: Republica Populară Română și Bancă (instituție financiară) · Vezi mai mult »

Basarabia

Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).

Nou!!: Republica Populară Română și Basarabia · Vezi mai mult »

Biserica Ortodoxă Română

Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.

Nou!!: Republica Populară Română și Biserica Ortodoxă Română · Vezi mai mult »

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

Bazilicii Sfântul Petru din Roma Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică este o biserică catolică, sui iuris, de rit bizantin.

Nou!!: Republica Populară Română și Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică · Vezi mai mult »

Blocul răsăritean

În timpul Războiului Rece, termenul blocul răsăritean (numit și blocul sovietic sau blocul de Est) era folosit pentru a defini Uniunea Sovietică și tările aflate sub dominația sa din Europa Centrală și Răsăriteană (Bulgaria, Cehoslovacia, Germania Răsăriteană, Ungaria, Polonia, România și – până la începutul anilor 1960 – Albania).

Nou!!: Republica Populară Română și Blocul răsăritean · Vezi mai mult »

Bucovina de Nord

Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.

Nou!!: Republica Populară Română și Bucovina de Nord · Vezi mai mult »

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

Nou!!: Republica Populară Română și București · Vezi mai mult »

Budapesta

Budapesta este capitala Ungariei.

Nou!!: Republica Populară Română și Budapesta · Vezi mai mult »

CAER

Steagul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) a fost creat la inițiativa URSS-ului în 1949, ca organizație economică a statelor comuniste europene, pentru a constitui un echivalent al OECE-ului (Organizația Europeana pentru Cooperare Economica); CAER-ul a fost răspunsul la Planul Marshall al americanilor.

Nou!!: Republica Populară Română și CAER · Vezi mai mult »

Canalul Dunăre-Marea Neagră

Canalul Dunăre-Marea Neagră este un canal navigabil aflat în județul Constanța, România, ce leagă porturile Cernavodă de pe Dunăre și porturile Constanța Midia Năvodari de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 km.

Nou!!: Republica Populară Română și Canalul Dunăre-Marea Neagră · Vezi mai mult »

Câmpia Bărăganului

Amplasarea geografică pe teritoriul României Câmpia Bărăganului din sud-estul României este o câmpie cunoscută pentru solul său negru și cu un conținut bogat de humus, precum și pentru vegetația de stepă datorată climatului deosebit de aspru: veri fierbinți și uscate; ierni foarte geroase cu bătăi de crivăț). Face parte din Câmpia Română, fiind sectorul estic al acesteia. Este delimitată în sud și est de Dunăre, iar în nord de râul Buzău. Limita vestică este un aliniament care unește localitățile Buzău-Urziceni-Budești-Oltenița. Orașul București nu face parte din Bărăgan, ci din Câmpia Vlăsiei.

Nou!!: Republica Populară Română și Câmpia Bărăganului · Vezi mai mult »

Cehoslovacia

Cehoslovacia (Československo în cehă, Česko-Slovensko în slovacă) a fost o țară în Europa Centrală care a existat din 1918 până la 31 decembrie 1992.

Nou!!: Republica Populară Română și Cehoslovacia · Vezi mai mult »

Chiabur

Chiabur este un termen prin care, în perioada comunistă, era desemnat un țăran bogat care aparține burgheziei satelor, posedă mai mult pământ decât poate lucra singur, dispune de importante mijloace de producție și folosește muncă salariată.

Nou!!: Republica Populară Română și Chiabur · Vezi mai mult »

Chivu Stoica

Chivu Stoica a fost un politician comunist român, prim-ministru al României în perioada 1955-1961, cel de-al 48-lea prim-ministru/Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în perioada 24 martie 1965 - 9 decembrie 1967, după care a fost înlocuit în această funcție de către Nicolae Ceaușescu.

Nou!!: Republica Populară Română și Chivu Stoica · Vezi mai mult »

Colectivizarea în România

În România, În urma plenarei CC a Partidului Muncitoresc Român (PMR) din 3-5 martie 1949 s-a decis adoptarea modelului sovietic de „transformare socialistă a agriculturii”: colectivizarea, ce a constat în înființarea de G.A.C.-uri (Gospodării Agricole Colective).

Nou!!: Republica Populară Română și Colectivizarea în România · Vezi mai mult »

Comunism

Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii.

Nou!!: Republica Populară Română și Comunism · Vezi mai mult »

Conferința de la Ialta

Churchill, Roosevelt și Stalin la Yalta, în 1945. Conferința de la Ialta, numită și Conferința din Crimeea a fost întâlnirea din 4-11 februarie 1945 dintre liderii SUA, Marea Britanie și Uniunea Sovietică.

Nou!!: Republica Populară Română și Conferința de la Ialta · Vezi mai mult »

Constantin Ion Parhon

Constantin Ion Parhon a fost un demnitar comunist, medic endocrinolog și neuropsihiatru român, care a îndeplinit funcția de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române (șeful statului) în perioada 13 aprilie 1948 - 2 iunie 1952.

Nou!!: Republica Populară Română și Constantin Ion Parhon · Vezi mai mult »

Constituția din 1948

Constituția din 1948 a fost prima constituție a guvernării comuniste din România.

Nou!!: Republica Populară Română și Constituția din 1948 · Vezi mai mult »

Constituția din 1965

Constituția din 1965 a fost a treia constituție a guvernării comuniste din România.

Nou!!: Republica Populară Română și Constituția din 1965 · Vezi mai mult »

Cotnari, Iași

Cotnari este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Iași, Moldova, România.

Nou!!: Republica Populară Română și Cotnari, Iași · Vezi mai mult »

De facto

De facto, în limba română de fapt, este o expresie latină care înseamnă „referitor la faptă”.

Nou!!: Republica Populară Română și De facto · Vezi mai mult »

De jure

De jure (în latina clasică de iure, în limba română de drept) înseamnă "potrivit legii" prin contrast cu de facto care înseamnă "de fapt".

Nou!!: Republica Populară Română și De jure · Vezi mai mult »

Delta Dunării

Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.

Nou!!: Republica Populară Română și Delta Dunării · Vezi mai mult »

Denumirile oficiale ale României

Animație cu schimbările granițelor României între 1859-2010 Denumirea oficială a Statului Român înființat în anul 1859 a variat de-a lungul timpului, în funcție de circumstanțele internaționale și regimurile politice care l-au condus.

Nou!!: Republica Populară Română și Denumirile oficiale ale României · Vezi mai mult »

Departamentul Securității Statului

Departamentul Securității Statului (denumire uzuală: Securitatea) a fost numele dat serviciului de informații din România în perioada comunistă.

Nou!!: Republica Populară Română și Departamentul Securității Statului · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Nou!!: Republica Populară Română și Dunărea · Vezi mai mult »

Eduard Mezincescu

Eduard Mezincescu (născut Mezinger) a fost un politician, publicist și diplomat comunist român, medic de profesie.

Nou!!: Republica Populară Română și Eduard Mezincescu · Vezi mai mult »

Eleodor Focșeneanu

Eleodor Focșeneanu (n. 17 februarie 1925, Câmpina – d. 22 aprilie 2015, București) a fost un jurist român, avocat și om de litere, membru al baroului București, traducător și cercetător cu preocupări în domeniul dreptului constituțional.

Nou!!: Republica Populară Română și Eleodor Focșeneanu · Vezi mai mult »

Elisabeta Rizea

Elisabeta Rizea a fost o eroină a luptei anticomuniste din România, nepoată a liderului țărănist Gheorghe Șuța, ucis de comuniști în 1948.

Nou!!: Republica Populară Română și Elisabeta Rizea · Vezi mai mult »

Europa de Est

Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.

Nou!!: Republica Populară Română și Europa de Est · Vezi mai mult »

Experimentul Pitești

Experimentul Pitești (sau Fenomenul Pitești) a fost pus în practică la Penitenciarul Pitești, în scopul „reeducării” deținuților politici, un eufemism pentru spălarea pe creier.

Nou!!: Republica Populară Română și Experimentul Pitești · Vezi mai mult »

Frontul Plugarilor

Frontul Plugarilor a fost o organizație politică de stânga a țăranilor români, înființată în ianuarie 1933 la Deva, sub conducerea lui Petru Groza, cu scopul de a mobiliza la luptă masele țărănești pentru apărarea drepturilor și libertăților lor.

Nou!!: Republica Populară Română și Frontul Plugarilor · Vezi mai mult »

Germani

Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.

Nou!!: Republica Populară Română și Germani · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Nou!!: Republica Populară Română și Germania · Vezi mai mult »

Germania Nazistă

Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).

Nou!!: Republica Populară Română și Germania Nazistă · Vezi mai mult »

Gheorghe Arsenescu

Gheorghe Arsenescu (n. 31 mai 1907, Câmpulung, județul Argeș, Regatul României – d. 29 mai 1962, închisoarea Jilava, Jilava, județul Ilfov, Republica Populară Română) a fost un ofițer român care a condus o mișcare anticomunistă în România după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Nou!!: Republica Populară Română și Gheorghe Arsenescu · Vezi mai mult »

Gheorghe Gheorghiu-Dej

Gheorghe Gheorghiu-Dej (numele la naștere Gheorghe Gheorghiu) a fost liderul comunist al României din 1947 până la moartea sa și președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 - 19 martie 1965.

Nou!!: Republica Populară Română și Gheorghe Gheorghiu-Dej · Vezi mai mult »

Gherla

Gherla (în vechi surse: Armenopolis, în, în, în) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România, format din localitățile componente Băița, Gherla (reședința), Hășdate și Silivaș.

Nou!!: Republica Populară Română și Gherla · Vezi mai mult »

Grecia

Grecia (în), oficial, Republica Elenă (în) și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud.

Nou!!: Republica Populară Română și Grecia · Vezi mai mult »

Greva regală

Greva regală este sintagma sub care este cunoscută în istoriografia română perioada dintre 21 august 1945 și 7 ianuarie 1946, în care Regele Mihai I al României a refuzat să semneze actele Guvernului Petru Groza și să primească miniștrii în audiență.

Nou!!: Republica Populară Română și Greva regală · Vezi mai mult »

Gulag

(din rusă ГУЛаг: Главное управление исправительно-трудовыхлагерей, transliterat „Glavnoe upravlenie ispravitelno-trudovîh lagherei”, „Administrația Generală a Lagărelor de muncă forțată”) a fost o ramură a poliției interne și serviciilor de securitate sovietice care controla sistemul penal al lagărelor de muncă forțată și a închisorilor și lagărelor de detenție și de tranzit asociate.

Nou!!: Republica Populară Română și Gulag · Vezi mai mult »

Guvernul Petru Groza (1)

Guvernul Petru Groza (1) a fost un consiliu de miniștri care a guvernat România în perioada 6 martie 1945 - 30 noiembrie 1946.

Nou!!: Republica Populară Română și Guvernul Petru Groza (1) · Vezi mai mult »

Holocaust

right Premiului Nobel pentru Pace Elie Wiesel, evreu din România (Transilvania de Nord). Holocaust (din greacă ὁλόκαυστον (holókauston): holos, „complet” și kaustos, „a arde”; în ebraică: Hașoa השואה, în idiș: Hurben חורבן), este termenul care reprezintă cel mai mare masacru din istorie.

Nou!!: Republica Populară Română și Holocaust · Vezi mai mult »

Imre Nagy

Imre Nagy (n. 7 iunie 1896, Kaposvár – d. 16 iunie 1958, Budapesta) a fost un politician comunist, maghiar, cu orientare reformatoare, prim-ministru al Ungariei între 1953-1954 și în octombrie 1956, ocazie cu care a devenit în mod neașteptat unul din eroii revoluției anticomuniste din Ungaria din 1956.

Nou!!: Republica Populară Română și Imre Nagy · Vezi mai mult »

Industrie

O industrie este o ramură a producției materiale și a economiei naționale, care cuprinde totalitatea întreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producția uneltelor de muncă, cu extracția materiilor prime, a materialelor și combustibililor și cu prelucrarea ulterioară a produselor obținute.

Nou!!: Republica Populară Română și Industrie · Vezi mai mult »

Insula Șerpilor

Insula Șerpilor (în Острів Зміїний, în Остров Змеиный, în gr. veche Λευκός, în gr. Φίδονισι, în Yilan Adası) este o insulă din Marea Neagră, clasificată drept „stâncă” în sensul Convenției de la Montego Bay privind Dreptul Mării datorită lipsei de surse proprii de apă potabilă, situată la 45 de km de țărmurile României și Ucrainei, în dreptul golfului Musura.

Nou!!: Republica Populară Română și Insula Șerpilor · Vezi mai mult »

Ion Antonescu

Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.

Nou!!: Republica Populară Română și Ion Antonescu · Vezi mai mult »

Ion Gavrilă Ogoranu

Ion Gavrilă Ogoranu a fost un legionar luptător în munți, împotriva comunismului și.

Nou!!: Republica Populară Română și Ion Gavrilă Ogoranu · Vezi mai mult »

Ion Gheorghe Maurer

Ion Gheorghe Maurer a fost un politician comunist român, prim-ministru al României în perioada 1961-1974, cel de-al 49-lea premier al României.

Nou!!: Republica Populară Română și Ion Gheorghe Maurer · Vezi mai mult »

Iosif Vissarionovici Stalin

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.

Nou!!: Republica Populară Română și Iosif Vissarionovici Stalin · Vezi mai mult »

Israel

Statul Israel (în,; în, Dawlat Israil) este o republică parlamentară localizată în Orientul Mijlociu de-a lungul malului de est al Mării Mediterane.

Nou!!: Republica Populară Română și Israel · Vezi mai mult »

János Kádár

János Kádár (n. János József Czermanik, 26 mai 1912, Fiume, Imperiul Austro-Ungar, azi Rijeka, Croația - d. 6 iulie 1989, Budapesta) a fost un politician ungar, conducătorul comunist al Ungariei din 1956 până în 1988, și prim-ministru al Ungariei între anii 1956 și 1958 și între 1961-1965.

Nou!!: Republica Populară Română și János Kádár · Vezi mai mult »

Kremlinul din Moscova

Kremlinul din Moscova Kremlinul din Moscova (în rusă Московский Кремль) este cel mai cunoscut kremlin („citadelă rusească”).

Nou!!: Republica Populară Română și Kremlinul din Moscova · Vezi mai mult »

Legea naționalizării

Legea Naționalizării din 1948 se referă la Legea nr.119 din 11 iunie 1948 pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi, prin care statul român naționaliza toate resursele solului și subsolului care nu se găseau în proprietatea sa la data intrării în vigoare a constituției Republicii Populare Române din 1948, precum și a întreprinderilor individuale, a societăților de orice fel, asociațiilor particulare industriale, bancare, de asigurări, miniere, de transporturi și telecomunicații, etc.

Nou!!: Republica Populară Română și Legea naționalizării · Vezi mai mult »

Leonid Brejnev

Leonid Ilici Brejnev (rusă: Леонид Ильич Брежнев, n. 19 decembrie 1906 - d. 10 noiembrie 1982) a fost conducătorul efectiv al Uniunii Sovietice din 1964 până în 1982, în calitate de Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și în perioadele 1960 - 1964 și 1977 - 1982, președinte al Prezidiului Sovietului Suprem (șef al statului).

Nou!!: Republica Populară Română și Leonid Brejnev · Vezi mai mult »

Leu românesc

Leul românesc (plural: lei, codul ISO 4217: RON) este unitatea monetară a României.

Nou!!: Republica Populară Română și Leu românesc · Vezi mai mult »

Libertatea de exprimare

Libertatea de exprimare este un principiu care susține libertatea unui om sau a unei comunități de a-și exprima opiniile și ideile fără frica unor represalii, cenzuri sau sancțiuni.

Nou!!: Republica Populară Română și Libertatea de exprimare · Vezi mai mult »

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Nou!!: Republica Populară Română și Limba română · Vezi mai mult »

Limba rusă

Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.

Nou!!: Republica Populară Română și Limba rusă · Vezi mai mult »

Lovitura de stat de la 23 august 1944

23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.

Nou!!: Republica Populară Română și Lovitura de stat de la 23 august 1944 · Vezi mai mult »

Lucrețiu Pătrășcanu

Lucrețiu Pătrășcanu (n. 4 noiembrie 1900, Bacău – d. 17 aprilie 1954, Închisoarea Jilava, București) a fost un om politic român, membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog și economist.

Nou!!: Republica Populară Română și Lucrețiu Pătrășcanu · Vezi mai mult »

Maghiarii din România

Maghiarii din România (2002) Maghiarii din România reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din România.

Nou!!: Republica Populară Română și Maghiarii din România · Vezi mai mult »

Manifestația de la 8 noiembrie 1945

Manifestația de la 8 noiembrie 1945 a fost un eveniment politic anticomunist și pro-monarhist care a avut loc în Piața Palatului din București, cu ocazia aniversării zilei de nume a regelui Mihai al României.

Nou!!: Republica Populară Română și Manifestația de la 8 noiembrie 1945 · Vezi mai mult »

Marea Neagră

Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).

Nou!!: Republica Populară Română și Marea Neagră · Vezi mai mult »

Matei Socor

Matei Socor (n. 15 septembrie 1908, Iași – d. 30 mai 1980, București) a fost un compozitor comunist și dirijor român, membru corespondent al Academiei Române din anul 1952.

Nou!!: Republica Populară Română și Matei Socor · Vezi mai mult »

Memorialul Sighet

Intrarea în Memorialul Sighet Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței este format din muzeul situat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației și centrul internațional de studii asupra comunismului cu sediul în București.

Nou!!: Republica Populară Română și Memorialul Sighet · Vezi mai mult »

Mișcările studențești din București din 1956

În țările cu regimuri comuniste, anul 1956 a fost caracterizat prin mișcări anticomuniste de masă, cele mai importante având loc în Polonia și Ungaria.

Nou!!: Republica Populară Română și Mișcările studențești din București din 1956 · Vezi mai mult »

Mihai I al României

Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

Nou!!: Republica Populară Română și Mihai I al României · Vezi mai mult »

Miliția

Insigne sovietice și rusești de miliție și de poliție. Miliția (în limbile rusă: мили́ция; ucraineană: мiлiцiя; poloneză: milicja; română: miliția; nu trebuie confundată cu "miliție – grup de cetățeni organizați pentru a asigura servicii paramilitare") a fost numele generic al poliției din Uniunea Sovietică și din alte câteva state comuniste.

Nou!!: Republica Populară Română și Miliția · Vezi mai mult »

Miliție

Henry Hudson Kitson O miliție este format dintr-un grup de cetățeni organizați astfel încât să asigure un serviciu paramilitar.

Nou!!: Republica Populară Română și Miliție · Vezi mai mult »

Mircea Ciobanu

Mircea Ciobanu a fost un poet, prozator, editor, traducător și eseist român.

Nou!!: Republica Populară Română și Mircea Ciobanu · Vezi mai mult »

Mircea Ionnițiu

Mircea Ionnițiu (n. 27 septembrie 1921, București – d. 13 noiembrie 1990, Woodland Hills, California, Statele Unite ale Americii) a fost un scriitor memorialist român.

Nou!!: Republica Populară Română și Mircea Ionnițiu · Vezi mai mult »

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Nou!!: Republica Populară Română și Moscova · Vezi mai mult »

Nicolae Ceaușescu

Nicolae Ceaușescu a fost un dictator român, secretar general al Partidului Comunist Român, șeful de stat al Republicii Socialiste România din 1967 până la căderea regimului comunist, survenită în 22 decembrie 1989.

Nou!!: Republica Populară Română și Nicolae Ceaușescu · Vezi mai mult »

Nicolae Rădescu

Nicolae Rădescu a fost un militar de carieră (general de corp de armată adjutant) și om politic, cel de-al 45-lea și ultimul prim-ministru al unui guvern român liber înainte de instaurarea regimului comunist în România.

Nou!!: Republica Populară Română și Nicolae Rădescu · Vezi mai mult »

Nikita Sergheevici Hrușciov

Nikita Sergheevici Hrușciov (în) a fost un om politic rus care a condus Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.

Nou!!: Republica Populară Română și Nikita Sergheevici Hrușciov · Vezi mai mult »

NKVD

Narodnîi komissariat vnutrennih del (NKVD) (în limba rusă: НКВД, Наро́дный комиссариа́т вну́треннихдел; Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) a fost Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice.

Nou!!: Republica Populară Română și NKVD · Vezi mai mult »

Nucșoara (dezambiguizare)

Nucșoara se poate referi la.

Nou!!: Republica Populară Română și Nucșoara (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Organizarea teritorială a Republicii Populare Române

Regiunile împărțite în raioane, dintre care una autonomă, au reprezentat, între anii 1950 și 1968, aplicarea modelului sovietic de organizare administrativ-teritorială în Republica Populară Romînă apoi în Republica Socialistă România.

Nou!!: Republica Populară Română și Organizarea teritorială a Republicii Populare Române · Vezi mai mult »

Pactul de la Varșovia

Pactul de la Varșovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală a fost o alianță militară a țărilor din Europa Răsăriteană și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO (care a fost fondată în 1949).

Nou!!: Republica Populară Română și Pactul de la Varșovia · Vezi mai mult »

Palatul Regal din București

Mihai. Palatul Regal este o clădire monumentală din București, situată pe Calea Victoriei, în Piața Palatului (redenumită Piața Revoluției după evenimentele din decembrie 1989).

Nou!!: Republica Populară Română și Palatul Regal din București · Vezi mai mult »

Paris

Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.

Nou!!: Republica Populară Română și Paris · Vezi mai mult »

Participarea României la Al Doilea Război Mondial

După o perioadă de neutralitate de mai bine de un an, în decursul căreia Regatul României a permis evacuarea guvernului, tezaurului și forțelor poloneze spre Egiptul sub mandat britanic, dar a cedat importante teritorii aliaților de atunci ai Germaniei naziste, anume URSS, Ungaria și Bulgaria, odată cu venirea la putere a lui Ion Antonescu, România s-a aliat oficial cu Puterile Axei în octombrie 1940 și - sub pretextul de a recupera teritoriile amputate - intră în iunie 1941 în război de partea acestora împotriva URSS, care va duce armata română până în stepa din nordul Caucazului și înapoi.

Nou!!: Republica Populară Română și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »

Partidul Comunist din România

Partidul Comunist din România (abreviat PCdR) este numele sub care Partidul Comunist Român a funcționat timp de 22 de ani (1921-1943), dintre care 20 de ani în ilegalitate (1924-1944), dirijat de la Moscova prin Comintern, al cărui membru era.

Nou!!: Republica Populară Română și Partidul Comunist din România · Vezi mai mult »

Partidul Comunist Român

Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric).

Nou!!: Republica Populară Română și Partidul Comunist Român · Vezi mai mult »

Partidul Muncitoresc Român

Partidul Muncitoresc Român (ortografiat Partidul Muncitoresc Romîn pentru o perioadă limitată în intervalul de timp 1954–1964, abreviat PMR) este numele sub care a funcționat Partidul Comunist Român aproape două decenii, de la unificarea cu Partidul Social-Democrat, din anul 1948, până la dobândirea denumirii consacrate la data de 24 iulie 1965.

Nou!!: Republica Populară Română și Partidul Muncitoresc Român · Vezi mai mult »

Partidul Național-Țărănesc

Partidul Național Țărănesc a fost un partid politic format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Național Român din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache).

Nou!!: Republica Populară Română și Partidul Național-Țărănesc · Vezi mai mult »

Petru Groza

Petru Groza (n. 7 decembrie 1884, Băcia, Hunedoara – d. 7 ianuarie 1958, București) a fost un avocat și om politic român, prim-ministru în primele guverne comuniste ale României, între 1945 și 1952.

Nou!!: Republica Populară Română și Petru Groza · Vezi mai mult »

Pitești

Pitești este municipiul de reședință al județului Argeș, Muntenia, România.

Nou!!: Republica Populară Română și Pitești · Vezi mai mult »

Puterile Axei

Puterile Axei au fost națiunile care au luptat contra Aliaților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Nou!!: Republica Populară Română și Puterile Axei · Vezi mai mult »

Reforma agrară din 1945

Titlu de proprietate acordat cu ocazia reformei agrare din 1945 Reforma agrară din 1945 a fost un proces inițiat de guvernul comunist de după 1945, cu scopul de a reforma radical agricultura și de a împroprietări țăranii săraci din România.

Nou!!: Republica Populară Română și Reforma agrară din 1945 · Vezi mai mult »

Republica Populară Chineză

China (scris cu caractere chineze tradiționale: 中國; scris cu caractere chineze simplificate: 中国; Pinyin Zhōnghuá Rénmín Gònghéguó), denumită oficial Republica Populară Chineză, este un stat independent situat în Asia de Est.

Nou!!: Republica Populară Română și Republica Populară Chineză · Vezi mai mult »

Republica Populară Română

Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.

Nou!!: Republica Populară Română și Republica Populară Română · Vezi mai mult »

Republica Socialistă România

Republica Socialistă România (RSR) a fost denumirea oficială purtată de statul român în a doua parte a perioadei comuniste (în perioada național-comunistă) a țării (1965-1989), după ce inițial se numise Republica Populară Română (în perioada stalinistă).

Nou!!: Republica Populară Română și Republica Socialistă România · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (în româna moldovenească cu alfabet chirilic: Република Советикэ Сочиалистэ Молдовеняскэ, în sau МССР; abreviată RSS Moldovenească sau RSSM) a fost o republică constituentă a Uniunii Sovietice din 2 august 1940 până în 1991, exceptând perioada 3 septembrie 1941 – 4 septembrie 1944, când a fost Guvernământul Basarabiei în cadrul României.

Nou!!: Republica Populară Română și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.

Nou!!: Republica Populară Română și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană · Vezi mai mult »

Rezistența greacă

Rezistența greacă (în limba greacă:Εθνική Αντίσταση, "Rezistența Națională") este un termen generic sub care sunt cunoscute grupurile înarmate sau neînarmate din întreg spectul politic elen care au opus rezistență ocupației Axei în perioada 1941-1944 în timpul celui de- al doilea război mondial.

Nou!!: Republica Populară Română și Rezistența greacă · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Republica Populară Română și România · Vezi mai mult »

România comunistă

România comunistă este denumirea perioadei de dictatură comunistă în România între anii 1947-1989, respectiv Republica Populară Română între 1947 și 1965 și Republica Socialistă România între 1965 și 1989.

Nou!!: Republica Populară Română și România comunistă · Vezi mai mult »

Secretar general

Titlul de secretar general (uneori prim-secretar) numește o funcție de conducere a unor diferite uniuni, partide sau asociații.

Nou!!: Republica Populară Română și Secretar general · Vezi mai mult »

SovRom

Sovrom-urile, de multe ori SOVROM, au fost societăți mixte româno-sovietice înființate în 1945 în urma unui acord între România și Uniunea Sovietică, semnat la Moscova pe 8 mai 1945, cu scopul oficial de a gestiona recuperarea datoriilor României față de Uniunea Sovietică (vezi Tratatele de pace de la Paris, 1947).

Nou!!: Republica Populară Română și SovRom · Vezi mai mult »

Spiru Blănaru

Spiru Blănaru (n. 23 iunie 1919Dorin Dobrincu, „Listele Morții”, Ed. Polirom, Iași, 2008, pag.98, 120 în Crăiești, Județul Covurlui, astăzi județul Galați - d. 25 iunie 1949 în Pădurea Verde, Timișoara) a fost unul din liderii mișcării armate anti-comuniste din Munții Banatului.

Nou!!: Republica Populară Română și Spiru Blănaru · Vezi mai mult »

Stalinism

Iosif Vissarionovici Stalin Stalinismul este o ideologie și un sistem politico-social și economic introdus de Iosif Vissarionovici Stalin în Uniunea Sovietică.

Nou!!: Republica Populară Română și Stalinism · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Nou!!: Republica Populară Română și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »

Te slăvim, Românie!

Te slăvim, Românie! a fost imnul național al Republicii Populare Române între 1953 și 1975.

Nou!!: Republica Populară Română și Te slăvim, Românie! · Vezi mai mult »

Teodor Șușman (senior)

Teodor Șușman a fost liderul unuia dintre cele mai importante grupuri de partizani anticomuniști care a activat în România.

Nou!!: Republica Populară Română și Teodor Șușman (senior) · Vezi mai mult »

Teohari Georgescu

Teohari Georgescu - fotografie din dosarul de la închisoare. Teohari Georgescu (n. 31 ianuarie 1908, București – d. 31 decembrie 1976, București) a fost un lider comunist român, care a îndeplinit funcția de ministru de interne al României între anii 1945-1952.

Nou!!: Republica Populară Română și Teohari Georgescu · Vezi mai mult »

Timișoara

Timișoara (în Timisvaria; în Temesvár; în Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar; în Temišvar; în turcă Temeșvar) este municipiul de reședință al județului Timiș, Banat, România.

Nou!!: Republica Populară Română și Timișoara · Vezi mai mult »

Toma Arnăuțoiu

Toma Arnăuțoiu, locotenent de cavalerie, (n. 14 februarie 1921, Nucșoara, județul Muscel, în prezent județul Argeș – d. 18 iulie 1959 (executat în penitenciarul din Jilava), a fost liderul grupului de rezistență anti-comunistă de la Nucșoara, format în primăvara anului 1949.

Nou!!: Republica Populară Română și Toma Arnăuțoiu · Vezi mai mult »

Transilvania de Nord

România în 1940 cu Transilvania de Nord marcată cu galben Hartă germană cu frontierele din 1940: Transilvania de Nord este cedată Ungariei (verde) Transilvania de Nord sau Ardealul de Nord denumește teritoriul în suprafață de 43.492 km2 din Transilvania care în anul 1940 a fost cedat de Regatul României Ungariei fasciste, ca urmare a Dictatului de la Viena.

Nou!!: Republica Populară Română și Transilvania de Nord · Vezi mai mult »

Ungaria

Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.

Nou!!: Republica Populară Română și Ungaria · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Nou!!: Republica Populară Română și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Universitatea Bolyai din Cluj

Universitatea Bolyai din Cluj a fost o universitate română de stat cu predare în limba maghiară, care a funcționat în perioada 1945–1959.

Nou!!: Republica Populară Română și Universitatea Bolyai din Cluj · Vezi mai mult »

Vadu Roșca, Vrancea

Vadu Roșca este un sat în comuna Vulturu din județul Vrancea, Moldova, România.

Nou!!: Republica Populară Română și Vadu Roșca, Vrancea · Vezi mai mult »

Vasile Luca

Vasile Luca (născut László Luka) a fost un activist și politician comunist român și sovietic, de origine secui, militant în ilegalitate, ulterior membru în secretariatul CC al PCR, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al finanțelor al României în perioada 5 noiembrie 1947 - 9 martie 1952.

Nou!!: Republica Populară Română și Vasile Luca · Vezi mai mult »

Vatican

Vatican, oficial Statul Cetății Vaticanului, (în, în) este un mic stat suveran al cărui teritoriu constă dintr-o enclavă în orașul Roma, Italia.

Nou!!: Republica Populară Română și Vatican · Vezi mai mult »

Vlad Georgescu

Vlad Georgescu a fost un istoric român și, între anii 1983-1988, directorul secției române a postului de radio Europa Liberă din München.

Nou!!: Republica Populară Română și Vlad Georgescu · Vezi mai mult »

Zdrobite cătușe

Zdrobite cătușe a fost imnul național al Republicii Populare Române între 1948 și 1953.

Nou!!: Republica Populară Română și Zdrobite cătușe · Vezi mai mult »

1 decembrie

---- 1 decembrie este a 335-a zi a calendarului gregorian și a 336-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Republica Populară Română și 1 decembrie · Vezi mai mult »

1 iunie

---- 1 iunie este a 152-a zi a calendarului gregorian și ziua a 153-a în anii bisecți.

Nou!!: Republica Populară Română și 1 iunie · Vezi mai mult »

11 iunie

---- 11 iunie este a 162-a zi a calendarului gregorian și ziua a 163-a în anii bisecți.

Nou!!: Republica Populară Română și 11 iunie · Vezi mai mult »

13 aprilie

---- 13 aprilie este a 103-a zi a calendarului gregorian și ziua a 104-a în anii bisecți.

Nou!!: Republica Populară Română și 13 aprilie · Vezi mai mult »

17 iulie

---- 17 iulie este a 198-a zi a calendarului gregorian și a 199-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Republica Populară Română și 17 iulie · Vezi mai mult »

18 iunie

---- 18 iunie este a 169-a zi a calendarului gregorian și a 170-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Republica Populară Română și 18 iunie · Vezi mai mult »

1944

1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Republica Populară Română și 1944 · Vezi mai mult »

1945

1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Republica Populară Română și 1945 · Vezi mai mult »

1946

1946 (MCMXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Republica Populară Română și 1946 · Vezi mai mult »

1947

1947 (MCMXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Republica Populară Română și 1947 · Vezi mai mult »

1948

1948 (MCMXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Republica Populară Română și 1948 · Vezi mai mult »

1951

1951 (MCMLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Republica Populară Română și 1951 · Vezi mai mult »

1956

1956 (MCMLVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Republica Populară Română și 1956 · Vezi mai mult »

1964

1964 (MCMLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Republica Populară Română și 1964 · Vezi mai mult »

23 mai

---- 23 mai este a 143-a zi a calendarului gregorian și ziua a 144-a în anii bisecți.

Nou!!: Republica Populară Română și 23 mai · Vezi mai mult »

30 decembrie

---- 30 decembrie este a 364-a zi a calendarului gregorian și a 365-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Republica Populară Română și 30 decembrie · Vezi mai mult »

4 februarie

---- 4 februarie este a 35-a zi a calendarului gregorian.

Nou!!: Republica Populară Română și 4 februarie · Vezi mai mult »

8 noiembrie

---- 8 noiembrie este a 312-a zi a calendarului gregorian și a 313-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Republica Populară Română și 8 noiembrie · Vezi mai mult »

9 octombrie

---- 9 octombrie este a 282-a zi a calendarului gregorian și a 283-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Republica Populară Română și 9 octombrie · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

R.P.R., RPR, Republica Populară România, Republica Populară Romînă.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »