acces mai rapid decât browser-ul!
14 relaţii: Adverb, Bokmål, Erik Fosnes Hansen, Inger Hagerup, Ingvar Ambjørnsen, Jens Bjørneboe, Johan Borgen, Lars Saabye Christensen, Limba daneză, Limba norvegiană, Ortografie, Roy Jacobsen, Sigurd Hoel, Stein Mehren.
Adverb
În gramatică, adverbul este definit în mod tradițional ca o parte de vorbire care are funcția sintactică de complement circumstanțial în general facultativ, cel mai adesea al unui verb, mai rar al unui adjectiv sau al unui alt adverbBidu-Vrănceanu 1997, p. 27–28.
Nou!!: Riksmål și Adverb · Vezi mai mult »
Bokmål
Bokmål sau norvegiana cărturărească (în traducere "limba cărții") este cel mai utilizat standard de scriere din cele două existente în norvegiană, celălalt standard fiind nynorsk.
Nou!!: Riksmål și Bokmål · Vezi mai mult »
Erik Fosnes Hansen
Erik Fosnes Hansen este un scriitor norvegian.
Nou!!: Riksmål și Erik Fosnes Hansen · Vezi mai mult »
Inger Hagerup
Inger Hagerup a fost o scriitoare norvegiană.
Nou!!: Riksmål și Inger Hagerup · Vezi mai mult »
Ingvar Ambjørnsen
Ingvar Even Ambjørnsen-Haefs un scriitor norvegian, cunoscut pentru tetralogia "Elling", compusă din: Utsikt til paradiset (1993), Fugledansen (1995), Brødre i blodet (1996), și Elsk meg i morgen (1999).
Nou!!: Riksmål și Ingvar Ambjørnsen · Vezi mai mult »
Jens Bjørneboe
Jens Ingvald Bjørneboe a fost un scriitor norvegian.
Nou!!: Riksmål și Jens Bjørneboe · Vezi mai mult »
Johan Borgen
Johan Collett Müller Borgen (n.28 aprilie, 1902 – d.16 octombrie, 1979) a fost un scriitor, jurnalist și critic literar norvegian.
Nou!!: Riksmål și Johan Borgen · Vezi mai mult »
Lars Saabye Christensen
Lars Saabye Christensen (n. 21 septembrie, 1953, Oslo) este un scriitor norvegian.
Nou!!: Riksmål și Lars Saabye Christensen · Vezi mai mult »
Limba daneză
Limba daneză (dansk în limba daneză) aparține grupului de limbi nord-germanice (cunoscut și ca „limbi scandinave”), un subgrup al limbilor germanice, ramură a limbilor indo-europene.
Nou!!: Riksmål și Limba daneză · Vezi mai mult »
Limba norvegiană
Limba norvegiană (norsk, AFI sau) este o limbă germanică de nord care aparține familiei limbilor indo-europene. Norvegiana este vorbită ca limbă maternă de aproximativ cinci milioane de oameni, a căror majoritate locuiește în Norvegia. Limba norvegiană este inteligibilă și pentru vorbitorii limbilor suedeză și daneză. Limba norvegiană s-a dezvoltat din limba nordică veche la sfârșitul primului mileniu după Hristos. În timpul stăpânirii daneze, ea a devenit în principal o limbă a poporului, fiind înlocuită cu daneza de către nobilime și orășeni. Preocuparea pentru a crea o variantă scrisă a limbii norvegiene pornește din secolul al XIX-lea; ca urmare directă, limba norvegiană contemporană folosește patru variante scrise – bokmål, nynorsk, riksmål și høgnorsk. Primele două sunt folosite de către guvernul și administrația din Norvegia. Toate variantele scrise ale limbii norvegiene folosesc același alfabet, anume acel latin îmbogățit cu semnele Æ, Ø și Å. Majoritatea cuvintelor provin din nordica veche, iar împrumuturile germane au intrat în limbajul livresc. Astfel, ca și în daneză și suedeză (spre deosebire de islandeză), numărul formelor flexionare este mult redus. Articolul hotărât este postpus. Topica este de regulă de tip SVO. Norvegiana și suedeza sunt de asemenea limbi tonice, ceea ce înseamnă că pronunțarea silabelor se servește de tonuri diferite, prin care se schimbă semnificația cuvântului.
Nou!!: Riksmål și Limba norvegiană · Vezi mai mult »
Ortografie
În lingvistică, termenul ortografie (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 343.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, pp. 845–846.Dubois 2002, pp. 337–338.Kálmán și Trón 2007, p. 13.. Ortografia, ca și varietatea standard a limbii în general, este o creație conștientăNádasdy 2006, pp. 668–673., la început a diverși cărturari, apoi a unor lingviști, fiind un fapt nu numai lingvistic, ci și social și culturalBarić 1997, pp.65–66.. Ea răspunde cerinței firești a colectivității lingvistice de a avea repere comune standardizate în scrierea limbii, fixate în lucrări de specialitate (îndreptare, dicționare, manuale etc.). Se bazează pe realitatea limbii, dar și pe diverși factori extralingvistici: istorici, religioși, politici etc.. Ortografia tinde să creeze norme cât mai unitare, dar nu o poate face conform unui singur principiu, ci este nevoită să aplice mai multe, care sunt contradictorii. De aceea, normele ei nu corespund în întregime limbii vorbite în mod real, ci sunt convenționale. Totodată, limba fiind în continuă evoluție, ortografia rămâne mereu în urma ei. Aceasta se observă mai ales în limbile cu o tradiție a culturii scrise relativ veche, precum franceza, engleza, irlandeza, tibetana, germana, greaca etc. După unii lingviști, din cauza caracteristicilor sale, spre deosebire de lingvistică, ortografia nu poate fi considerată științifică, deoarece nu se ocupă cu ceea ce există, ca știința, ci cu ceea ce creatorii ei consideră că ar trebui să fie.
Nou!!: Riksmål și Ortografie · Vezi mai mult »
Roy Jacobsen
Roy Jacobsen (n. 26 decembrie 1954, Oslo) este un romancier și nuvelist norvegian.
Nou!!: Riksmål și Roy Jacobsen · Vezi mai mult »
Sigurd Hoel
Sigurd Hoel (n. 14 decembrie 1890 - d. 14 octombrie 1960) a fost un scriitor norvegian.
Nou!!: Riksmål și Sigurd Hoel · Vezi mai mult »
Stein Mehren
Stein Mehren a fost un poet și pictor norvegian.
Nou!!: Riksmål și Stein Mehren · Vezi mai mult »
