acces mai rapid decât browser-ul!
26 relaţii: Berlin, Difracție, Efect fotoelectric, Fizică, Fizician, Gaz, Göttingen, Germania, Hamburg, Inginer, Ion, James Franck, Oglindă, Pendul gravitațional, Radiație X, Universitatea din Heidelberg, 10 august, 1884, 1921, 1949, 1950, 1959, 1971, 1975, 1976, 5 iunie.
Berlin
Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării cu aproximativ și acoperind o suprafață aproximativ 892 km² (2020).
Nou!!: Robert Pohl și Berlin · Vezi mai mult »
Difracție
Schemă pentru fenomenul de difracție. În fizică, difracția se referă la diverse fenomene asociate cu ocolirea de către unde a obstacolelor apărute în calea lor.
Nou!!: Robert Pohl și Difracție · Vezi mai mult »
Efect fotoelectric
Sub acțiunea luminii electronii părăsesc metalul. Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.
Nou!!: Robert Pohl și Efect fotoelectric · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Robert Pohl și Fizică · Vezi mai mult »
Fizician
Fizician este denumirea uzuală pentru specialiștii care lucrează în domeniul fizicii.
Nou!!: Robert Pohl și Fizician · Vezi mai mult »
Gaz
Gazul este una din stările de agregare ale materiei.
Nou!!: Robert Pohl și Gaz · Vezi mai mult »
Göttingen
Göttingen este un oraș universitar din landul Saxonia Inferioară, Germania.
Nou!!: Robert Pohl și Göttingen · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Robert Pohl și Germania · Vezi mai mult »
Hamburg
Orașul liber și hanseatic Hamburg ! colspan.
Nou!!: Robert Pohl și Hamburg · Vezi mai mult »
Inginer
Ingineri Un inginer este o persoană cu o pregătire tehnică - teoretică și practică, obținută într-un institut de învățământ superior, care practică ingineria.
Nou!!: Robert Pohl și Inginer · Vezi mai mult »
Ion
Un ion este un atom sau în general un grup de atomi care are o sarcină electrică nenulă.
Nou!!: Robert Pohl și Ion · Vezi mai mult »
James Franck
James Franck a fost un fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1925, pentru descoperirea legilor care guvernează impactul dintre un electron și un atom.
Nou!!: Robert Pohl și James Franck · Vezi mai mult »
Oglindă
O oglindă este un obiect decorativ folosit cu preponderenta la interior a cărui suprafață este destul de lucioasă încât poate să formeze o imagine.
Nou!!: Robert Pohl și Oglindă · Vezi mai mult »
Pendul gravitațional
Pendulul gravitațional reprezintă un sistem fizic, format dintr-un corp de masă m suspendat de un punct fix printr-un fir de lungime l, care efectuează o mișcare oscilatorie sub acțiunea forței gravitaționale.
Nou!!: Robert Pohl și Pendul gravitațional · Vezi mai mult »
Radiație X
Aparat Röntgen Radiația (razele) X sau radiația (razele) Röntgen sunt radiații electromagnetice ionizante, cu lungimi de undă mici, cuprinse între 0,01 și 100 Å(ångström).
Nou!!: Robert Pohl și Radiație X · Vezi mai mult »
Universitatea din Heidelberg
Ruprecht-Karls-Universität Heidelberg (Universitatea din Heidelberg, Ruperto Carola) este o universitate publică de cercetare cu sediul în Heidelberg, Baden-Württemberg, Germania.
Nou!!: Robert Pohl și Universitatea din Heidelberg · Vezi mai mult »
10 august
---- 10 august este a 222-a zi a calendarului gregorian și a 223-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Robert Pohl și 10 august · Vezi mai mult »
1884
1884 (MDCCCLXXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Robert Pohl și 1884 · Vezi mai mult »
1921
1921 (MCMXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Robert Pohl și 1921 · Vezi mai mult »
1949
1949 (MCMXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Robert Pohl și 1949 · Vezi mai mult »
1950
1950 (MCML) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Robert Pohl și 1950 · Vezi mai mult »
1959
1959 (MCMLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Robert Pohl și 1959 · Vezi mai mult »
1971
1971 (MCMLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Robert Pohl și 1971 · Vezi mai mult »
1975
1975 (MCMLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Robert Pohl și 1975 · Vezi mai mult »
1976
1976 (MCMLXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Robert Pohl și 1976 · Vezi mai mult »
5 iunie
---- 5 iunie este a 156-a zi a calendarului gregorian și ziua a 157-a în anii bisecți.
Nou!!: Robert Pohl și 5 iunie · Vezi mai mult »
