Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Sparassis crispa

Index Sparassis crispa

Sparassis crispa (Franz Xaver von Wulfen ex Elias Magnus Fries 1821, sin. Clavaria crispa (Franz Xaver von Wulfen, 1781), din încrengătura Basidiomycota, în familia Sparassidaceae și de genul Sparassis, denumită în popor (tot așa ca „gemenul” ei Sparassis laminosa) creasta cocoșului, crețușcă sau crețișoare, este o ciupercă comestibilă, fitoparazită care atacă rădăcinile pomilor. Ea se poate găsi În România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de conifere (și montane) în primul rând sub pini de pădure, dar de asemenea și mult mai rar pe lângă alte specii de pini sau sub brazi, larici și molizi. Provoacă putregaiul roșu al lemnului. Timpul apariției este din august până în octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 552-553, ISBN 3-405-11774-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 217-218, 220, ISBN 3-426-00312-0 Specia crește pe toate continentele (în afară de Antarctică).

49 relaţii: Agaricomycetes, Alun (arbust), Antarctica, Basarabia, Basidiomycota, Brad, Bruno Cetto, Bucovina de Nord, Christian Gottfried Ehrenberg, Ciulama de ciuperci, Ciuperci comestibile, Elias Magnus Fries, Eucariote, Șnițel vienez, Franz Xaver von Wulfen, Giovanni Antonio Scopoli, Insectă, Jacob Christian Schäffer, Jakarta, Jakob Emanuel Lange, Marcel Bon, Meinhard Michael Moser, Molid, Morchella, Nisip, Otto Kuntze, Parazitism, Pădure de conifere, Piftie, Pin (arbore), Pin de pădure, Polyporales, Ramaria aurea, Ramaria botrytis (burete), Ramaria flava, Ramaria flavescens, Ramaria formosa, Ramaria largentii, Ramaria pallida, Ramaria rufescens (burete), Ramaria stricta (burete), Rășină naturală, Regnul Fungi, România, Sinonim (biologie), Sparassidaceae, Sparassis, Sparassis brevipes, 1821.

Agaricomycetes

Agaricomycetes este o clasă din subdiviziunea Agaricomycotina, a încrengăturii Basidiomycota în subregnul Dikarya și Regnul Fungi.

Nou!!: Sparassis crispa și Agaricomycetes · Vezi mai mult »

Alun (arbust)

Alunul (Corylus avellana) este un arbust care face parte din familia Betulaceae.

Nou!!: Sparassis crispa și Alun (arbust) · Vezi mai mult »

Antarctica

Regiunea polară de sud Antarctica este regiunea polară din sudul Pământului care cuprinde continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe.

Nou!!: Sparassis crispa și Antarctica · Vezi mai mult »

Basarabia

Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).

Nou!!: Sparassis crispa și Basarabia · Vezi mai mult »

Basidiomycota

Încrengătura Basidiomycota (ciuperci adevărate sau bazidiomicete) este una dintre cele mai mari din regnul Fungi și cuprinde cele mai avansate specii din punct de vedere evolutiv din acest domeniu.

Nou!!: Sparassis crispa și Basidiomycota · Vezi mai mult »

Brad

Bradul (Abies) este un gen de copaci care cuprinde aproximativ 45–55 de specii de conifere din familia Pinaceae, răspândite preponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice.

Nou!!: Sparassis crispa și Brad · Vezi mai mult »

Bruno Cetto

Bruno Cetto (n. 21 aprilie 1921, Trento – d. 16 iulie 1991, Rimini) a fost un inginer, profesor de inginerie mecanică, micolog și scriitor științific italian.

Nou!!: Sparassis crispa și Bruno Cetto · Vezi mai mult »

Bucovina de Nord

Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.

Nou!!: Sparassis crispa și Bucovina de Nord · Vezi mai mult »

Christian Gottfried Ehrenberg

Christian Gottfried Ehrenberg (n. 19 aprilie 1795 - d. 27 iunie 1876) a fost un zoolog, naturalist, anatomist comparativ, geolog și microscopist german, unul dintre cei mai faimoși și productivi savanți al perioadei sale.

Nou!!: Sparassis crispa și Christian Gottfried Ehrenberg · Vezi mai mult »

Ciulama de ciuperci

Ciulamaua de ciuperci reprezintă o mâncare în bucătăria românească, dar există, preparată în mod asemănător, de exemplu și în Franța (Champignons à la crème, Croûte aux champignons) sau Germania (Champignons à la crème, Pilzgemüse).

Nou!!: Sparassis crispa și Ciulama de ciuperci · Vezi mai mult »

Ciuperci comestibile

Ciuperci comestibile Ciuperci comestibile din regnul Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota care au pălărie și picior (a nu se confunda cu ciupercile microscopice, mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze), există în număr mare.

Nou!!: Sparassis crispa și Ciuperci comestibile · Vezi mai mult »

Elias Magnus Fries

Elias Magnus Fries, 1877 Elias Magnus Fries (n. 15 august 1794, Femsjö, Jönköpings län - d. 8 februarie 1878, Uppsala) a fost un botanist suedez și specialist în micologie.

Nou!!: Sparassis crispa și Elias Magnus Fries · Vezi mai mult »

Eucariote

Protozoarele, ciupercile, plantele și animalele, sunt organisme eucariote.

Nou!!: Sparassis crispa și Eucariote · Vezi mai mult »

Șnițel vienez

Șnițelul vienez (din) este un preparat culinar făcut dintr-o felie subțire de carne de vițel, bătută cu ciocanul de lemn, trecută succesiv prin făină, ou și pesmet și apoi prăjită în unt, ulei sau untură.

Nou!!: Sparassis crispa și Șnițel vienez · Vezi mai mult »

Franz Xaver von Wulfen

Franz Xaver Freiherr von Wulfen, rar de asemenea Wulffen (n. 5 noiembrie 1728, Belgrad – d. 16 martie 1805, Klagenfurt), a fost un preot romano-catolic iezuit, botanist, entomolog, lichenolog, micolog și mineralog austriac, cunoscut ca descoperitorul speciei de plante Wulfenia carinthiaca și al mineralului ‚’Wulfenit’’.

Nou!!: Sparassis crispa și Franz Xaver von Wulfen · Vezi mai mult »

Giovanni Antonio Scopoli

Giovanni Antonio Scopoli, adesea oară latinizat ca Johannes Antonius Scopolius, a fost un om de știință, medic, botanist, micolog, zoolog și scriitor științific tirolez de origine italiană.

Nou!!: Sparassis crispa și Giovanni Antonio Scopoli · Vezi mai mult »

Insectă

Insectele reprezintă o clasă de animale nevertebrate hexapode aparținând încrengăturii Arthropoda, subîncrengătura Hexapoda.

Nou!!: Sparassis crispa și Insectă · Vezi mai mult »

Jacob Christian Schäffer

Jacob Christian Schäffer (n. 31 mai 1718, Querfurt – d. 5 ianuarie 1790, Regensburg) a fost un teolog luteran german precum unul din cei mai faimoși botaniști, micologi, entomologi, ornitologi, inventatori și scriitori științifici din secolul al XVIII-lea.

Nou!!: Sparassis crispa și Jacob Christian Schäffer · Vezi mai mult »

Jakarta

Jakarta este capitala Indoneziei, situată în nord-vestul insulei Java, la gura de vărsare a fluviului Liwung în Golful Jakarta, cu o populație de 8.899.567 de locuitori.

Nou!!: Sparassis crispa și Jakarta · Vezi mai mult »

Jakob Emanuel Lange

Jakob Emanuel Lange (n. 2 aprilie 1864, Flensburg – d. 27 decembrie 1941, Odense) a fost un botanist, micolog, acuarelist, ilustrator și traducător danez care a cercetat în domeniul de ciuperci din ordinul Agaricales.

Nou!!: Sparassis crispa și Jakob Emanuel Lange · Vezi mai mult »

Marcel Bon

Marcel Bon (n. 17 martie 1925, Villers-sur-Authie - d. 11 mai 2014, Woincourt, înmormântat la Port-le-Grand) a fost un farmacolog, botanist, micolog și profesor universitar francez.

Nou!!: Sparassis crispa și Marcel Bon · Vezi mai mult »

Meinhard Michael Moser

Meinhard Michael Moser (n. 13 martie 1924, Innsbruck – d. 30 septembrie 2002, Innsbruck) a fost un profesor universitar de microbiologie, botanist, micolog austriac, specializat pentru chimia și toxicologia ale ordinului de ciuperci Agaricales, care și-a făcut un nume de asemenea ca om de știință pentru silvicultură.

Nou!!: Sparassis crispa și Meinhard Michael Moser · Vezi mai mult »

Molid

Molidul (Picea abies L., H. Karst.) este o specie de arbori coniferi care pot avea înălțimea până la 50 m (arbori din clasa I si II Kraft) și diametrul trunchiului până la 1-1.5 m, cu coroană piramidal-conică, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis.

Nou!!: Sparassis crispa și Molid · Vezi mai mult »

Morchella

Morchella, numită în popor zbârciog, este un gen de ciuperci din familia Morchellaceae ordinul Pezizales și încrengătura Ascomycota care cuprinde în prezent, conform filogeneticii moleculare moderne, global aproximativ 70 de specii, în Europa mult mai puține (28-35 de soiuri).

Nou!!: Sparassis crispa și Morchella · Vezi mai mult »

Nisip

Ștrand cu nisip Nisip Prin nisip se înțelege o rocă sedimentară neconsolidată, provenită din sfărâmarea unor minerale, roci sau organisme și care se prezintă sub forma unei acumulări de granule fine (0,063–2 mm).

Nou!!: Sparassis crispa și Nisip · Vezi mai mult »

Otto Kuntze

Otto Kuntze 1889 Carl Ernst Otto Kuntze a fost un botanist, briolog și micolog german care a revoluționat parțial taxonomia și nomenclatura plantelor.

Nou!!: Sparassis crispa și Otto Kuntze · Vezi mai mult »

Parazitism

''Hydnora'' parazitează ''Euphorbia mauretanica'' Parazitismul este un tip de relație dintre organismul „parazit” și cel „gazdă”,în care „parazitul” își procură hrana necesară de la organismul viu numit „gazdă” pe care-l parazitează și îi produce carențe care duc frecvent la îmbolnăvirea sau chiar moartea gazdei.

Nou!!: Sparassis crispa și Parazitism · Vezi mai mult »

Pădure de conifere

Pădure de molid (în nordul Angliei) Pădure de conifere (în Suedia) Pădure de conifere (în Cehia) Pădurile de conifere (numite uneori păduri boreale) sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă (arbori și arbuști) și gimnospermică (brazi și pini).

Nou!!: Sparassis crispa și Pădure de conifere · Vezi mai mult »

Piftie

Piftia (răciturile sau aiturile) este un preparat culinar din grupa gustărilor reci obținut prin fierberea îndelungată a bucăților de carne (porc, vițel, curcan, cocoș, gâscă, pește) cu os și cartilaje, în asociere cu legume, zarzavaturi și diferite condimente.

Nou!!: Sparassis crispa și Piftie · Vezi mai mult »

Pin (arbore)

:Pentru alte utilizări ale numelui Pin, vedeți: Pin (dezambiguizare). Pinul (Pinus), este un gen de plante din familia Pinaceae, orginar din emisfera nordică și cuprinde peste 80 specii de arbori (mai rar arbuști) rășinoși, având scoarța roșie.

Nou!!: Sparassis crispa și Pin (arbore) · Vezi mai mult »

Pin de pădure

Pinul de pădure (Pinus sylvestris L.) este unul din cele mai răspândite conifere din Eurasia.

Nou!!: Sparassis crispa și Pin de pădure · Vezi mai mult »

Polyporales

Polyporales (Ernst Gäumann, 1926) din încrengătura Basidiomycota în clasa Agaricomycetes este un ordin de ciuperci mare, împărțit în 21 familii, cu 312 genuri și peste 1800 specii, fiind răspândit în toată lumea.

Nou!!: Sparassis crispa și Polyporales · Vezi mai mult »

Ramaria aurea

Ramaria aurea (Schaeff. ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria aurea (Jacob Christian Schäffer, 1774), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor laba ursului precum barba țapului sau ciupercă aurie de coral, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Sparassis crispa și Ramaria aurea · Vezi mai mult »

Ramaria botrytis (burete)

Ramaria botrytis (Christian Hendrik Persoon ex Adalbert Ricken, 1918), sin. Clavaria botrytis Christian Hendrik Persoon, 1797), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor între altele brânca ursului, bureți boierești, bureți crețoși, bureți cu tufa, pieptul găinii sau rămurea, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota. În România, Basarabia și Bucovina de Nord, se dezvoltă preferat în regiuni montane pe soluri grase, dar de asemenea pe acele calcaroase, pe nisip calcaros sau marnă, crescând izolată sau în cercuri de vrăjitoare în jurul arborilor, în păduri de foioase și mixte, acolo mai ales sub mesteceni și fagi, din (iunie) iulie până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 612-613, ISBN 3-405-12081-0Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 215, 217, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Sparassis crispa și Ramaria botrytis (burete) · Vezi mai mult »

Ramaria flava

Ramaria flava (Jacob Christian Schäffer ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria flava (Jacob Christian Schäffer, 1774) din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor burete creț, togmăgei, iarba mâței, piciorul ursului sau barba țapului, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Sparassis crispa și Ramaria flava · Vezi mai mult »

Ramaria flavescens

Ramaria flavescens (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Ron Petersen, 1974) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă comestibilă pe alocuri destul de răspândită care coabitează.

Nou!!: Sparassis crispa și Ramaria flavescens · Vezi mai mult »

Ramaria formosa

Ramaria formosa (Christian Hendrik Persoon ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria formosa (Julius Vincenz von Krombholz, 1841), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor meloșel sau tocmăgel, este o ciupercă otrăvitoare care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Sparassis crispa și Ramaria formosa · Vezi mai mult »

Ramaria largentii

Ramaria largentii Currie D. Marr și Daniel Elliot Stuntz 1974) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă comestibilă pe alocuri destul de răspândită care coabitează. O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă de la deal la munte, preferând regiuni montane, unde se dezvoltă în grupuri, în păduri de conifere cu predilecție sub molizi, nu rar printre afine. Timpul apariției este între (iulie) august și octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 452-453-2, ISBN 3-405-12124-8Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 618, ISBN 3-85502-0450.

Nou!!: Sparassis crispa și Ramaria largentii · Vezi mai mult »

Ramaria pallida

Ramaria pallida (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Adalbert Ricken, 1920) sin. Ramaria mairei (Marinus Anton Donk, 1933) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă regional destul de răspândită otrăvitoare care coabitează.

Nou!!: Sparassis crispa și Ramaria pallida · Vezi mai mult »

Ramaria rufescens (burete)

Ramaria rufescens (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Edred John Henry Corner, 1950), sin. Clavaria rufescens (Jacob Christian Schäffer, 1774), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor între altele burete creț sau creasta cocoșului, este o ciupercă comestibilă rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Sparassis crispa și Ramaria rufescens (burete) · Vezi mai mult »

Ramaria stricta (burete)

Ramaria stricta (Christian Hendrik Persoon, 1795 ex Lucien Quélet, 1888), sin. Ramaria condensata (Elias Magnus Fries, 1838 ex Lucien Quélet, 1888), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor degetar sau creasta cocoșului,Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 522, ISBN 978-606-12-1535-5, Denumire RO 1, 2 este o ciupercă necomestibilă care nu coabitează, fiind una din speciile saprofite ale genului.

Nou!!: Sparassis crispa și Ramaria stricta (burete) · Vezi mai mult »

Rășină naturală

right Rășina naturală este o substanță de consistență vâscoasă, lipicioasă, secretată de anumite plante (rășină vegetală), în mod special de conifere, dar și de unele insecte (Kerria laccifera, cunoscute sub numeroase sinonime: Kerria lacca, Carteria lacca, Laccifer lacca, Tachardia lacca) sau animale (rășină animală).

Nou!!: Sparassis crispa și Rășină naturală · Vezi mai mult »

Regnul Fungi

Regnul Fungi (ciupercile) formează al treilea mare regn al organismelor eucariote alături de Regnul Animalia și Regnul Plantae cu peste 100.000 de specii cunoscute.

Nou!!: Sparassis crispa și Regnul Fungi · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Sparassis crispa și România · Vezi mai mult »

Sinonim (biologie)

În nomenclatura științifică, un sinonim este un nume științific care se aplică unei vietăți care (la momentul actual) folosește un nume științific diferit, deși zoologii folosesc termenul oarecum diferit.

Nou!!: Sparassis crispa și Sinonim (biologie) · Vezi mai mult »

Sparassidaceae

Sparassidaceae Wilhelm Herter, 1910), este o familie mică de ciuperci preponderent parazitare, unele dintre ele și cu însușiri saprofite, din încrengătura Basidiomycota, clasa Agaricomycetes și ordinul Polyporales. Conform Mycobank (24 iulie 2019), familia constă din 2 genuri cu 13 sau după Index Fungorum din 9 specii. Tip de gen este Sparassis. Numele generic este derivat din cuvântul de limba greacă veche (.

Nou!!: Sparassis crispa și Sparassidaceae · Vezi mai mult »

Sparassis

Sparassis Elias Magnus Fries, 1819) este un gen mic de ciuperci cu 9-13 specii (depinde de sursă, în Europa mai puține) comestibile din încrengătura Basidiomycota, în ordinul Polyporales și singurul în familia Sparassidaceae, de găsit atât în zonele temperate, boreale, cât și în cele tropicale ale lumii. Aproape toate speciile sunt fitoparaziți, ciuperci parazite care atacă rădăcinile arborilor (provoacă putregaiul rosu respectiv maroniu), dar unele pot fi respectiv devin și saprofite. Depinde de specie, ciupercile apar din primăvară până toamna târziu în păduri de conifere mai ales sub pini sau în cele de foioase, preferat sub stejari. Tip de gen este ''Sparassis crispa'' (creasta cocoșului).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 51, 552-553, ISBN 3-405-11774-7Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 620-621, ISBN 3-405-12081-0Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 470-471, ISBN 978-3-440-14530-2 Numele generic este derivat din cuvântul de limba greacă veche (.

Nou!!: Sparassis crispa și Sparassis · Vezi mai mult »

Sparassis brevipes

Sparassis brevipes (Julius Vincenz von Krombholz, 1834), sin. Sparassis laminosa (Elias Magnus Fries, 1836), din încrengătura Basidiomycota în familia Sparassidaceae și de genul Sparassis, denumită în popor (tot așa ca „gemenul” ei Sparassis crispa) creasta cocoșului, crețușcă sau crețișoare, este un fitoparazit, o ciupercă parazitară care atacă rădăcinile arborilor comestibilă.

Nou!!: Sparassis crispa și Sparassis brevipes · Vezi mai mult »

1821

1821 (MDCCCXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Sparassis crispa și 1821 · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Creasta cocoşului (burete), Creasta cocoșului (burete).

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »