acces mai rapid decât browser-ul!
131 relaţii: Ad-hoc, Adevăr, Agnosticism, Albert Einstein, Analiză, Astrologie, Astronomie, Atom, Auguste Comte, Bertrand Russell, Biolog, Biologie, Briciul lui Occam, Cauzalitate, Câmp magnetic, Cercul de la Viena, Charles Peirce, Chimie, Cioară de semănătură, Concept, Concluzie, Constructivismul în relațiile internaționale, Convenționalism, Cunoaștere, Daniel Dennett, Deducție, Dovadă, Dualism, Economie, Electron, Empedocle, Empirism, Entitate, Epistemologie, Ernest Nagel, Ernst Mach, Eter, Eveniment, Experiență, Experiment, Falsificabilitate, Filosofia limbajului, Filosofie, Filosofie speculativă si experimentală, Filozofia biologiei, Filozofia fizicii, Filozofia matematicii, Fizică, Fractal, Francis Bacon, ..., Fundament, Galileo Galilei, Genă, Gestaltism, Gravitate, Henri Poincaré, Hilary Putnam, Ideologie, Immanuel Kant, Imre Lakatos, Individ, Inferență, Infinit, Informație, Ipoteză, Isaac Newton, Istoria științei, Istorie, John Dewey, Karl Popper, Lebădă, Legile lui Newton, Logică, Matematică, Materialism științific, Metafizică, Metodă științifică, Metodologie, Mnemotehnică, Nancy Cartwright, Natură, Neopozitivism, Neorealism, Obiect (dezambiguizare), Obiectivitate, Observare, Ontologie, Paradox, Percepție, Pierre Duhem, Pragmatism, Problema demarcației, Prognoză, Progres, Pseudoștiință, Psihologie, Raționalism critic, Raționament deductiv, Raționament logic, Rațiune, Realism științific, Realitate, Reducționism științific, Relativism, René Descartes, Revoluția științifică, Roger Bacon, Rudolf Carnap, Sandra Harding, Scepticism, Secolul al XVII-lea, Silogism, Sistem, Societate (dezambiguizare), Sociologie, Tehnică, Tehnologie, Teologie, Teoria haosului, Teoria informației, Teorie, Thomas Kuhn, Tranzitul lui Venus, Validitate, Venus, Willard Van Orman Quine, William de Ockham, William James, 1919, 1920, 1960. Extinde indicele (81 Mai Mult) »
Ad-hoc
Ad-hoc este o expresie latină cu sensul de „pentru aceasta” („anume pentru acest scop”), folosită printre altele pentru caracterizarea unui organ înființat spre a exercita o misiune cu caracter temporar, de circumstanță.
Nou!!: Filozofia științei și Ad-hoc · Vezi mai mult »
Adevăr
Adevărul este o proprietate a unei propoziții declarative sau șir de propoziții al cărui sau al căror conținut poate fi verificat și confirmat prin observație, prin experiență, sau prin demonstrație logică, matematică sau numai discursiv argumentantă.
Nou!!: Filozofia științei și Adevăr · Vezi mai mult »
Agnosticism
Agnosticismul este concepția filozofică potrivit căreia adevărul anumitor afirmații, mai ales afirmații teologice privind existența unui Dumnezeu sau a unor zei, este fie necunoscut, fie imposibil de aflat.
Nou!!: Filozofia științei și Agnosticism · Vezi mai mult »
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Nou!!: Filozofia științei și Albert Einstein · Vezi mai mult »
Analiză
Analiza este o cercetare atotcuprinzătoare, sistematică prin care obiectul sau subiectul cercetat este descompus în părțile sale, iar acestea sunt ordonate, cercetate și evaluate.
Nou!!: Filozofia științei și Analiză · Vezi mai mult »
Astrologie
Astrologia este o pseudoștiință conform căreia pozițiile relative ale obiectelor cerești ar putea oferi informații despre personalitatea, relațiile umane și alte probleme legate de viața umană.
Nou!!: Filozofia științei și Astrologie · Vezi mai mult »
Astronomie
Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.
Nou!!: Filozofia științei și Astronomie · Vezi mai mult »
Atom
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Nou!!: Filozofia științei și Atom · Vezi mai mult »
Auguste Comte
Isidore Marie Auguste François Xavier Comte a fost un sociolog și filosof francez, fondatorul teoriei pozitivismului.
Nou!!: Filozofia științei și Auguste Comte · Vezi mai mult »
Bertrand Russell
Bertrand Arthur William Russell a fost un logician, filosof, matematician, istoric, eseist și critic social britanicStanford Encyclopedia of Philosophy,, 1 May 2003 În timpul vieții s-a declarat ca fiind liberal, socialist și pacifist, dar în același timp a admis că nu a fost cu adevărat niciunul dintre aceste lucruri.
Nou!!: Filozofia științei și Bertrand Russell · Vezi mai mult »
Biolog
Un biolog este o persoană sau un om de știință care studiază ființe vii și comportamentul lor în relație cu mediul sau predă materia biologie în învățământ.
Nou!!: Filozofia științei și Biolog · Vezi mai mult »
Biologie
Animale și plantePești Biologia este știința naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor organismelor vii.
Nou!!: Filozofia științei și Biologie · Vezi mai mult »
Briciul lui Occam
Briciul lui Occam, sau principiul parcimoniei, este folosit pentru a justifica anumite afirmații științifice.
Nou!!: Filozofia științei și Briciul lui Occam · Vezi mai mult »
Cauzalitate
''Sutra ilustrată a cauzei şi efectului''. secolul al VIII-lea, Japonia În filozofie, „cauzalitatea” se referă la conceptul de relații de cauză sau cauză-efect.
Nou!!: Filozofia științei și Cauzalitate · Vezi mai mult »
Câmp magnetic
Imagine a câmpului magnetic terestru. Câmpul magnetic este o mărime fizică vectorială ce caracterizează spațiul din vecinătatea unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice în mișcare.
Nou!!: Filozofia științei și Câmp magnetic · Vezi mai mult »
Cercul de la Viena
Cercul de la Viena (Wiener Kreis) de empirism logic a fost o grupare de filosofi și oameni de știință din domeniile științelor naturii, științelor sociale, logicii și matematicii, care s-a întrunit regulat între 1924 și 1936, la Universitatea din Viena, sub conducerea lui Moritz Schlick.
Nou!!: Filozofia științei și Cercul de la Viena · Vezi mai mult »
Charles Peirce
'''Charles Sanders Peirce''' Charles Sanders Peirce (10 septembrie 1839 – 19 aprilie 1914) a fost filosof, matematician și logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism și, alături de William James, părintele semioticii moderne.
Nou!!: Filozofia științei și Charles Peirce · Vezi mai mult »
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Nou!!: Filozofia științei și Chimie · Vezi mai mult »
Cioară de semănătură
Cioara de semănătură (Corvus frugilegus) este una dintre cele patru specii europene de păsări care fac parte din punct de vedere taxonomic din genul Corvus, familia Corvidae.
Nou!!: Filozofia științei și Cioară de semănătură · Vezi mai mult »
Concept
Un concept este un semnificant lingvistic, un ansamblu de caracteristici modale gândite unitar.
Nou!!: Filozofia științei și Concept · Vezi mai mult »
Concluzie
Concluzia este acea descriere de stare formulabilă într-un limbaj determinat, pe care o poate extrage un sistem interpretant, din analiză, după un algoritm determinat, a unor mesaje cu un conținut coerent și relativ complet.
Nou!!: Filozofia științei și Concluzie · Vezi mai mult »
Constructivismul în relațiile internaționale
Constructivismul este o teorie relativ nouă în relațiile internaționale.
Nou!!: Filozofia științei și Constructivismul în relațiile internaționale · Vezi mai mult »
Convenționalism
Convenționalismul este credința, opinia, procedura, sau atitudinea care consideră drept adevărate acele uzanțe și obiceiuri, principii, sau norme care guvernează comportamentul social sau personal, avându-se înțeles faptul că aceste uzanțe sunt bazate pe acorduri implicite sau explicite, mai degrabă ale unui grup social, decât uzanțe ale realității externe.
Nou!!: Filozofia științei și Convenționalism · Vezi mai mult »
Cunoaștere
Personificarea cunoașterii (Greacă ''Επιστημη'', Episteme) în Biblioteca Celsus din Ephesus, Turcia. Cunoașterea este familiarizarea cu cineva sau ceva, ce poate include fapte, informații, descrieri sau abilități dobândite prin experiență sau educație.
Nou!!: Filozofia științei și Cunoaștere · Vezi mai mult »
Daniel Dennett
Daniel Clement Dennett (n. 28 martie 1942, Boston, Massachusetts) este un filozof de cetățenie americană, profesor universitar și un ateu recunoscut.
Nou!!: Filozofia științei și Daniel Dennett · Vezi mai mult »
Deducție
Deducția este un proces de inferență cu propoziții logice.
Nou!!: Filozofia științei și Deducție · Vezi mai mult »
Dovadă
Dovada se poate referi la.
Nou!!: Filozofia științei și Dovadă · Vezi mai mult »
Dualism
Dualismul este o noțiune abstractă care se poate referi la.
Nou!!: Filozofia științei și Dualism · Vezi mai mult »
Economie
Economia (din oikos, „casă” și νομος nomos, „conducere”) este o știință socială ce studiază producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii.
Nou!!: Filozofia științei și Economie · Vezi mai mult »
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Nou!!: Filozofia științei și Electron · Vezi mai mult »
Empedocle
Empedocle (c. 490 î.Hr. – c. 430 î.Hr.) a fost filosof grec presocratic.
Nou!!: Filozofia științei și Empedocle · Vezi mai mult »
Empirism
Empirismul (gr. εμπειρισμός, "test", "încercare") este doctrina filozofică a testării, a experimentării, și a luat înțelesul mai specific conform căruia toată cunoașterea umană provine din senzații asupra realității.
Nou!!: Filozofia științei și Empirism · Vezi mai mult »
Entitate
O entitate (Din fr. entité, lat. entitas, -atis.) este ceva care are o existență distinctă, separată, care poate fi și una nematerială.
Nou!!: Filozofia științei și Entitate · Vezi mai mult »
Epistemologie
Epistemologia (provine de la cuvântul elin ἐπιστήμη, care se pronunță), este teoria cunoașterii științifice.
Nou!!: Filozofia științei și Epistemologie · Vezi mai mult »
Ernest Nagel
Ernest Nagel (n. 16 noiembrie 1901, Praga —d. 22 septembrie 1985) a fost un filozof american.
Nou!!: Filozofia științei și Ernest Nagel · Vezi mai mult »
Ernst Mach
Ernst Mach (18 februarie 1838 – 19 februarie 1916) a fost un fizician și filozof austriac, profesor la Universitatea din Viena.
Nou!!: Filozofia științei și Ernst Mach · Vezi mai mult »
Eter
Structura generală a unui eter Forma ciclică a eterului (Oxiciclohexan) Eterii sunt o clasă de compuși organici care au în moleculă o grupă funcțională de tip eter, adică un atom de oxigen legat de două resturi alchil sau aril, identice sau diferite.
Nou!!: Filozofia științei și Eter · Vezi mai mult »
Eveniment
Evenimentul este o întâmplare importantă, remarcabilă, fapt de mare însemnătate, în viața socială ori particulară, el poate fi un lucru neașteptat, întâmplare fericită sau tragică.
Nou!!: Filozofia științei și Eveniment · Vezi mai mult »
Experiență
Noțiunea de experiență are mai multe înțelesuri.
Nou!!: Filozofia științei și Experiență · Vezi mai mult »
Experiment
Un experiment (din latină din ex- și periri, „despre încercare”) este un set de observații sistematice desfășurate în contextul rezolvării unei anumite probleme sau chestiuni, pentru a sprijini sau infirma o ipoteză sau cercetare privitoare la fenomene.
Nou!!: Filozofia științei și Experiment · Vezi mai mult »
Falsificabilitate
negre ușor de infirmat. Falsificabilitatea (infirmabilitatea) este un concept introdus de Karl Popper în filozofia științei.
Nou!!: Filozofia științei și Falsificabilitate · Vezi mai mult »
Filosofia limbajului
Filosofia limbajului este o ramură a filosofiei care studiază diferitele tipuri de limbaj din punct de vedere al semnificației, relației utilizatorilor cu utilizarea limbajelor și cu realitatea.
Nou!!: Filozofia științei și Filosofia limbajului · Vezi mai mult »
Filosofie
Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”), sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.
Nou!!: Filozofia științei și Filosofie · Vezi mai mult »
Filosofie speculativă si experimentală
"History of the Royal Society", Thomas Sprat, ediția din 1734. Se află printre primele lucrări care a folosit distincția speculativ/experimental, în forma sa cristalizată. Filosofia speculativă și experimentală sunt cele două metode principale prezente în filosofia naturală a secolului XVII.
Nou!!: Filozofia științei și Filosofie speculativă si experimentală · Vezi mai mult »
Filozofia biologiei
Filosofia biologiei este o ramură din filosofia științei care se ocupă cu fundamentele și problemele conceptuale, metodologice și teoretice ale biologiei.
Nou!!: Filozofia științei și Filozofia biologiei · Vezi mai mult »
Filozofia fizicii
Filozofia fizicii este ramura filozofiei științei care studiază problemele filozofice ridicate de fizică.
Nou!!: Filozofia științei și Filozofia fizicii · Vezi mai mult »
Filozofia matematicii
Filozofia matematicii este filozofia științei aplicată asupra matematicii, mai precis studiul raționamentelor matematice, ce are ca obiectiv epistemologia matematicii și statutul ontologic al entităților matematice.
Nou!!: Filozofia științei și Filozofia matematicii · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Filozofia științei și Fizică · Vezi mai mult »
Fractal
mulțimii lui Mandelbrot este un exemplu faimos de '''fractal'''. Altă imagine a mulțimii lui Mandelbrot. Colocvial, un fractal este o figură geometrică fragmentată sau frântă care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin aproximativ) o copie miniaturală a întregului".
Nou!!: Filozofia științei și Fractal · Vezi mai mult »
Francis Bacon
Francis Bacon (n. 22 ianuarie 1561, Londra - d. 9 aprilie 1626, Londra) a fost un filosof, om de știință, jurist, orator, autor englez.
Nou!!: Filozofia științei și Francis Bacon · Vezi mai mult »
Fundament
Arhitect la proiectarea fundmentamentului unei clădiri Fundament (lat. fundamen, -minis.
Nou!!: Filozofia științei și Fundament · Vezi mai mult »
Galileo Galilei
Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.
Nou!!: Filozofia științei și Galileo Galilei · Vezi mai mult »
Genă
matisare (după ce ADN-ul este transcris în ARN). Doar exonii codifică proteinele. Această diagramă evidențiază aproximativ 50 de baze pentru o genă. În realitate, genele sunt de sute de ori mai mari. Gena este o unitate moleculară a eredității în organismele vii.
Nou!!: Filozofia științei și Genă · Vezi mai mult »
Gestaltism
Psihologia formei sau Gestaltismul (din) este un termen ce desemna, inițial, o școală de psihologie din secolul al XX-lea, care a furnizat fundamentele studiului modern al percepției și care a fost preluat și de studiile literare.
Nou!!: Filozofia științei și Gestaltism · Vezi mai mult »
Gravitate
Gravitatea este forța prin care se manifestă câmpul gravitațional terestru.
Nou!!: Filozofia științei și Gravitate · Vezi mai mult »
Henri Poincaré
Jules Henri Poincaré (IPA) a fost unul dintre cei mai mari matematicieni și fizicieni francezi.
Nou!!: Filozofia științei și Henri Poincaré · Vezi mai mult »
Hilary Putnam
Hilary Whitehall Putnam (n. 31 iulie 1926 – 13 martie 2016) a fost un filosof american, figură centrală în filosofia analitică începând cu anii 1960, în special în filosofia gândirii, filozofia limbajului și filosofia științei.
Nou!!: Filozofia științei și Hilary Putnam · Vezi mai mult »
Ideologie
Ideologia reprezintă un ansamblu de diferite idei, concepții, indiferent ce conținut ar avea ele.
Nou!!: Filozofia științei și Ideologie · Vezi mai mult »
Immanuel Kant
Immanuel Kant un filosof german, unul din cei mai mari gânditori din perioada iluminismului în Germania.
Nou!!: Filozofia științei și Immanuel Kant · Vezi mai mult »
Imre Lakatos
'''Lakatos''' – carte de Brendan Larvor. Imre Lakatos (9 noiembrie, 1922 – 2 februarie, 1974) a fost un filosof preocupat de filosofia matematicii și de filosofia științei ungur.
Nou!!: Filozofia științei și Imre Lakatos · Vezi mai mult »
Individ
Individul (din, „cel care nu mai poate fi împărțit“) este ceva singular, ceva anume, împreună cu toate caracteristicile sale, care sunt determinante pentru individualitatea sa.
Nou!!: Filozofia științei și Individ · Vezi mai mult »
Inferență
Inferența este un proces logic care derivă o concluzie dintr-o premisă, adică extrage o consecință necesară, o informație specifică, dintr-o descriere de stare dată.
Nou!!: Filozofia științei și Inferență · Vezi mai mult »
Infinit
Diferite reprezentări (simboluri) ale conceptului matematic de infinit Infinit (din — nemărginit; notație: ∞) se referă la mai multe concepte distincte, de obicei legate de ideea de „fără sfârșit” sau „mai mare decât cel mai mare lucru la care te poți gândi”, care apar în filozofie, matematică, teologie, dar și în viața cotidiană.
Nou!!: Filozofia științei și Infinit · Vezi mai mult »
Informație
Cuvântul informație - preluat din latină (informatio) prin intermediul limbii franceze (information) - este polisemantic, putând căpăta mai multe semnificații (uneori total diferite sau chiar contradictorii), ce sunt determinate de domeniile și contextele foarte variate în care este folosit.
Nou!!: Filozofia științei și Informație · Vezi mai mult »
Ipoteză
Ipoteza (gr. hypo „sub” și thesis „poziție”) este un model construit numai în limbaj natural sau și cu ajutorul limbajului matematic care încearcă să surprindă calitativ sau cantitativ desfășurarea unui eveniment, să prevadă existența unui obiect, proprietate sau proces, în realitate sau într-un spațiu conceptual fie el formal sau artistic.
Nou!!: Filozofia științei și Ipoteză · Vezi mai mult »
Isaac Newton
Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.
Nou!!: Filozofia științei și Isaac Newton · Vezi mai mult »
Istoria științei
Obiectivul istoriei științei este de a cerceta apariția și evoluția istorică a științelor și a disciplinelor lor respective.
Nou!!: Filozofia științei și Istoria științei · Vezi mai mult »
Istorie
Istoria este știința care studiază evoluția societății umane de la apariția omului până în prezent.
Nou!!: Filozofia științei și Istorie · Vezi mai mult »
John Dewey
John Dewey (n. 20 octombrie 1859 în Burlington, Vermont, SUA; d. 1 iunie 1952) a fost un filozof, psiholog și pedagog american.
Nou!!: Filozofia științei și John Dewey · Vezi mai mult »
Karl Popper
Sir Karl Raimund Popper a fost un filozof englez de origine austriacă, considerat unul din cei mai mari filozofi ai științei din secolul al XX-lea.
Nou!!: Filozofia științei și Karl Popper · Vezi mai mult »
Lebădă
Lebedele sunt păsări din familia Anatidae din genul Cygnus.
Nou!!: Filozofia științei și Lebădă · Vezi mai mult »
Legile lui Newton
Principia Mathematica. Legile lui Newton (sau principiile fundamentale ale mecanicii) sunt trei legi ale fizicii care dau o relație directă între forțele care acționează asupra unui corp și mișcarea acelui corp.
Nou!!: Filozofia științei și Legile lui Newton · Vezi mai mult »
Logică
Prin logică (din greaca veche λογική, logike) se înțelege folosirea rațiunii în realizarea anumitor activități.
Nou!!: Filozofia științei și Logică · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Filozofia științei și Matematică · Vezi mai mult »
Materialism științific
Conceptul de naturalism se referă în filozofie la o serie de teorii legate între ele.
Nou!!: Filozofia științei și Materialism științific · Vezi mai mult »
Metafizică
Rafael Sanzio mult mai târziu Platon și Aristotel, de Rafael (Stanza della Segnatura, Roma). Aristotel este privit ca "părintele" metafizicii. Metafizica (greacă μετά (meta).
Nou!!: Filozofia științei și Metafizică · Vezi mai mult »
Metodă științifică
Metoda științifică sau procesul științific este fundamental pentru investigația științifică și pentru dobândirea de către comunitatea științifică de noi cunoștințe bazate pe dovezi fizice.
Nou!!: Filozofia științei și Metodă științifică · Vezi mai mult »
Metodologie
Metodologia este analiza sistematică și teoretică a totalității metodelor de cercetare folosite într-o știință.
Nou!!: Filozofia științei și Metodologie · Vezi mai mult »
Mnemotehnică
Mnemotehnica reprezintă un ansamblu de tehnici care înlesnesc memorarea datelor, folosindu-se de lanțuri de asociații mentale, conversiuni, acrostihuri, rime și asonanțe etc.
Nou!!: Filozofia științei și Mnemotehnică · Vezi mai mult »
Nancy Cartwright
Nancy Cartwright o actriță americană.
Nou!!: Filozofia științei și Nancy Cartwright · Vezi mai mult »
Natură
Natura, în sensul cel mai larg, este echivalentă cu lumea naturală, lumea materială, fizică sau universul.
Nou!!: Filozofia științei și Natură · Vezi mai mult »
Neopozitivism
Neopozitivismul sau pozitivismul logic este un curent filosofic apărut la începutul secolului XX.
Nou!!: Filozofia științei și Neopozitivism · Vezi mai mult »
Neorealism
Neorealismul este o teorie a relațiilor internaționale împarte cu realismul clasic conceptul de balanța puterii.
Nou!!: Filozofia științei și Neorealism · Vezi mai mult »
Obiect (dezambiguizare)
Obiect se poate referi la.
Nou!!: Filozofia științei și Obiect (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Obiectivitate
Obiectivitatea este caracteristica măsurării științifice care poate fi testată independent de omul de știință individual (subiectul) care o propune.
Nou!!: Filozofia științei și Obiectivitate · Vezi mai mult »
Observare
Observarea (sau, uneori, observația) este cea mai directă formă de achiziționare a informației printr-o experiență directă, nemediată, obținută de la o sursă primară.
Nou!!: Filozofia științei și Observare · Vezi mai mult »
Ontologie
Ontologia (din limba greacă: όντος, genitivul participiului trecut al verbului ειναι.
Nou!!: Filozofia științei și Ontologie · Vezi mai mult »
Paradox
Un paradox este o afirmație, un argument sau o situație autocontradictorie sau contraintuitivă.
Nou!!: Filozofia științei și Paradox · Vezi mai mult »
Percepție
Percepția este un proces psihofiziologic senzorial cu ajutorul căruia recunoaștem un obiect sau fenomen.
Nou!!: Filozofia științei și Percepție · Vezi mai mult »
Pierre Duhem
Pierre Maurice Marie Duhem a fost un chimist, istoric și filosof al științei francez.
Nou!!: Filozofia științei și Pierre Duhem · Vezi mai mult »
Pragmatism
Cuvântul pragmatism provine din termenul vechi grecesc „pragma” care însemna acțiune.
Nou!!: Filozofia științei și Pragmatism · Vezi mai mult »
Problema demarcației
Problema demarcației în filosofia științei se referă la modul de a distinge între știință și neștiință, inclusiv între știință, pseudoștiință și alte produse ale activității umane, cum ar fi arta și literatura, și credințele.
Nou!!: Filozofia științei și Problema demarcației · Vezi mai mult »
Prognoză
O prognoză (în, prognosis.
Nou!!: Filozofia științei și Prognoză · Vezi mai mult »
Progres
Prin progres (din) se înțelege o îmbunătățire a condiției, ocazional și o apropiere față de obiectiv, printr-o dezvoltare în linie ascendentă, de la simplu la complex, de la inferior la superior, prin apariția și consolidarea noului.
Nou!!: Filozofia științei și Progres · Vezi mai mult »
Pseudoștiință
Pseudoștiința constă în cunoștințe, metodologii și/sau practici care încearcă în mod eronat, deliberat sau prin ignoranță, să treacă drept științifice.
Nou!!: Filozofia științei și Pseudoștiință · Vezi mai mult »
Psihologie
Psihologia (din limba greacă: ψυχή psyché.
Nou!!: Filozofia științei și Psihologie · Vezi mai mult »
Raționalism critic
Raționalismul critic reprezintă concepția epistemologică filozofică dezvoltată de filosoful englez de origine austriacă Karl Popper, care exprimă convingerea că rațiunea, în problema cunoașterii empirice, nu poate avea o funcțiune riguros demonstrativă, ci una de atitudine critică.
Nou!!: Filozofia științei și Raționalism critic · Vezi mai mult »
Raționament deductiv
Raționamentul deductiv este o operație a gândirii ordonate prin care se obține o judecată nouă numită concluzie din două judecăți anterioare dintre care prima este denumită premisă, iar a doua termen mediu pe baza raporturilor logice dintre ele.
Nou!!: Filozofia științei și Raționament deductiv · Vezi mai mult »
Raționament logic
Raționamentul ca act inferențial care extrage o concluzie dată dintr-un set de premise nu poate fi decât logic sub aspect formal, în sensul utilizării procedurilor de analizare a premizelor și extragere a concluziei prin silogism.
Nou!!: Filozofia științei și Raționament logic · Vezi mai mult »
Rațiune
Rațiunea ca și concept filosofic înseamnă capacitatea spiritului uman de a înțelege relații universale și sensul lor și de a acționa conform acestora, inclusiv privitor la propria situație în viață.
Nou!!: Filozofia științei și Rațiune · Vezi mai mult »
Realism științific
Realismul științific este teza conform căreia lucrurile care nu pot fi observate cu care se ocupă știința nu sunt foarte diferite de lucrurile observabile banale (precum mesele sau scaunele).
Nou!!: Filozofia științei și Realism științific · Vezi mai mult »
Realitate
Realitatea este suma sau totalul a tot ceea ce este real sau existent în cadrul unui sistem, spre deosebire de cel care este doar imaginar.
Nou!!: Filozofia științei și Realitate · Vezi mai mult »
Reducționism științific
Termenul de reducționism științific a fost folosit pentru a descrie diferite idei reducționiste despre știință care au apărut în filozofia științei.
Nou!!: Filozofia științei și Reducționism științific · Vezi mai mult »
Relativism
Relativismul este ideea că opiniile sunt relative în funcție de diferențele de percepție și de gândire.
Nou!!: Filozofia științei și Relativism · Vezi mai mult »
René Descartes
René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.
Nou!!: Filozofia științei și René Descartes · Vezi mai mult »
Revoluția științifică
În secolele XV - XVII în știință au avut loc o serie de transformări profunde care au înlăturat treptat ansamblul de concepte mai mult sau mai puțin științifice, atât antice cât și medievale, permițând întemeierea științei moderne.
Nou!!: Filozofia științei și Revoluția științifică · Vezi mai mult »
Roger Bacon
Roger Bacon (n. 1219 – d. 1292), supranumit „Doctor mirabilis”, a fost unul dintre cei mai mari filosofi ai Evului Mediu.
Nou!!: Filozofia științei și Roger Bacon · Vezi mai mult »
Rudolf Carnap
Rudolf Carnap (n. 18 mai 1891, Ronsdorf, Germania – d. 14 septembrie, 1970, Santa Monica, California) a fost un filozof german care a trăit în Europa înainte de 1935 și în SUA după aceea.
Nou!!: Filozofia științei și Rudolf Carnap · Vezi mai mult »
Sandra Harding
Sandra G. Harding (n. 29 martie 1935) este o filozoafă feministă americană, având contribuții importante în epistemologie, teoria postcolonială, filozofia științei sau metodologia de cercetare.
Nou!!: Filozofia științei și Sandra Harding · Vezi mai mult »
Scepticism
Scepticismul (din grecescul skeptios, căutător) este într-un sens general, doctrina filosofică potrivit căreia nu se poate obține o cunoaștere sigură despre cum sunt lucrurile în realitate.
Nou!!: Filozofia științei și Scepticism · Vezi mai mult »
Secolul al XVII-lea
Fără descriere.
Nou!!: Filozofia științei și Secolul al XVII-lea · Vezi mai mult »
Silogism
Silogismul este o formă de argumentare logică în care o propoziție (concluzia) este dedusă din alte două propoziții (premise).
Nou!!: Filozofia științei și Silogism · Vezi mai mult »
Sistem
Termenul „sistem” se poate referi la.
Nou!!: Filozofia științei și Sistem · Vezi mai mult »
Societate (dezambiguizare)
Termenul de Societate poate să însemne.
Nou!!: Filozofia științei și Societate (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Sociologie
Sociologia este știința socială ce studiază regulile sociale și procesele care leagă și separă oamenii, nu numai ca indivizi dar și ca membri ai asociațiilor, grupurilor și instituțiilor.
Nou!!: Filozofia științei și Sociologie · Vezi mai mult »
Tehnică
Prin tehnică (din limba greacă: τέχνη, téchne, „capacitate, meșteșug“) se înțeleg metode și capacități pentru aplicații practice ale științelor naturii și pentru producția unor obiecte industriale, meșteșugărești sau artistice.
Nou!!: Filozofia științei și Tehnică · Vezi mai mult »
Tehnologie
Tehnologie („știința meșteșugurilor”, din greaca veche τέχνη, techne, „artă, pricepere, abilitate a mâinii”; și -λογία, -logia) este suma tehnicilor, abilităților, metodelor și proceselor utilizate în producția de bunuri sau servicii sau în realizarea obiectivelor, cum ar fi cercetarea științifică.
Nou!!: Filozofia științei și Tehnologie · Vezi mai mult »
Teologie
Teologia (neogreacă θεολογία theología, din elină θεός theós „zeu”, „Dumnezeu” și λόγος lógos, „cuvânt”, „știință”) înseamnă „învățătura lui Dumnezeu” sau a zeilor în general.
Nou!!: Filozofia științei și Teologie · Vezi mai mult »
Teoria haosului
Teoria haosului sau teoria sistemelor complexe este o ramură a matematicii și fizicii moderne care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare, a acelor sisteme care prezintă fenomenul de instabilitate numit sensibilitate față de condițiile inițiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung (deși se conformează legilor deterministe) este imprevizibil, adică aparent haotic (de unde și denumirea teoriei).
Nou!!: Filozofia științei și Teoria haosului · Vezi mai mult »
Teoria informației
Teoria informației este o ramură a matematicii aplicate și a ingineriei electrice care se ocupă cu studierea cuantificării, stocării și comunicării informației.
Nou!!: Filozofia științei și Teoria informației · Vezi mai mult »
Teorie
Teoria este un ansamblu de operații cognitive despre reflectarea abstractă, conceptuală a realității obiective cu scopul de a sistematiza datele acesteia.
Nou!!: Filozofia științei și Teorie · Vezi mai mult »
Thomas Kuhn
Thomas Samuel Kuhn (n. 18 iulie 1922, Cincinnati – d. 17 iunie 1996, Cambridge, Massachusetts) a fost un epistemolog și filozof al științei.
Nou!!: Filozofia științei și Thomas Kuhn · Vezi mai mult »
Tranzitul lui Venus
anul 2004 Maximilian Hell, ''Observatio transitus Veneris ante discum Solis'', 1770 Tranzitul lui Venus reprezintă intervalul de timp în care planeta Venus se interpune între Pământ și Soare, obturând o mică parte a discului solar.
Nou!!: Filozofia științei și Tranzitul lui Venus · Vezi mai mult »
Validitate
În logica formală sau într-un calcul, o formulă este validă, dacă este confirmată de orice interpretare aleatoare.
Nou!!: Filozofia științei și Validitate · Vezi mai mult »
Venus
Venus cunoscut și ca Luceafărul este a doua planetă de la Soare.
Nou!!: Filozofia științei și Venus · Vezi mai mult »
Willard Van Orman Quine
Willard Van Orman Quine (25 iunie 1908 – 25 decembrie 2000), frecvent întâlnit sub forma W.V. Quine sau W.V.O. Quine (dar cunoscut de prietenii apropiați drept „Van”) a fost unul din cei mai influenți filozofi și logicieni americani ai secolului XX.
Nou!!: Filozofia științei și Willard Van Orman Quine · Vezi mai mult »
William de Ockham
William de Ockham, în Gulielmus Occamus, a fost un filosof, moralist și scriitor politic englez de formație franciscană, considerat printre cei mai influenți gânditori din secolul al XIV-lea.
Nou!!: Filozofia științei și William de Ockham · Vezi mai mult »
William James
William James (n. 11 ianuarie 1842, New York – d. 26 august 1910, Tamworth, New Hampshire) a fost un psiholog și filozof american, considerat părintele psihologiei americane.
Nou!!: Filozofia științei și William James · Vezi mai mult »
1919
1919 (MCMXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Filozofia științei și 1919 · Vezi mai mult »
1920
1920 (MCMXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Filozofia științei și 1920 · Vezi mai mult »
1960
1960 (MCMLX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Filozofia științei și 1960 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Filosofia ştiinţei, Filosofia științei, Filozofia stiintei, Filozofia ştiinţei, Teoria stiintei, Teoria ştiinţei, Teoria științei.
