Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Mecanică statistică

Index Mecanică statistică

Tratatul ''Principii elementare în mecanica statistică'', publicat de Gibbs în 1902, prezintă „fundamentarea rațională a termodinamicii”. Maxwell Boltzmann Gibbs Mecanica statistică, numită uneori și termodinamică statistică, utilizează metode statistice pentru a deduce proprietățile și comportarea sistemelor fizice macroscopice, la echilibru termodinamic, pe baza structurii lor microscopice.

83 relaţii: Albert Einstein, Atom, Axiomă, Boson, Căldură, Charles Kittel, Condiții standard de temperatură și presiune, Constanta Boltzmann, Constanta Planck, Constanta universală a gazului ideal, Echidistant, Ecuația lui Schrödinger, Electron, Energie, Energie cinetică, Energie internă, Energie liberă, Energie mecanică, Energie potențială, Enrico Fermi, Entropie, Erwin Schrödinger, Eugen Segal, Șerban Țițeica, Fază (mecanică statistică), Fermion, Fizică statistică, Fracție, Frecare, Funcție de undă, Gaz, Gaz perfect, George Uhlenbeck, Gheorghe Mihoc, Hamiltonian (mecanică cuantică), Ilie G. Murgulescu, James Clerk Maxwell, Josiah Willard Gibbs, Legea Dulong-Petit, Legea Rayleigh-Jeans, Lev Landau, Ludwig Boltzmann, Massachusetts Institute of Technology, Mecanică clasică, Mecanică cuantică, Mecanică hamiltoniană, Metal, Mol, Moleculă, Moment cinetic, ..., Nucleu atomic, Numărul lui Avogadro, Octav Onicescu, Particule identice, Paul Dirac, Paul Ehrenfest, Potențial termodinamic, Principiile termodinamicii, Principiul al doilea al termodinamicii, Principiul al treilea al termodinamicii, Principiul întâi al termodinamicii, Principiul de excluziune, Principiul incertitudinii, Proton, Richard C. Tolman, Samuel Goudsmit, Satyendra Nath Bose, Scară macroscopică, Scară microscopică, Spin, Statistică, Superfluid, Tatiana Afanasieva, Temperatură, Teorema lui Liouville (mecanică statistică), Teoria cinetică a gazelor, Teoria probabilităților, Termodinamică, Universitatea Stanford, Variabilă aleatoare, Volum (geometrie), William Rowan Hamilton, Wolfgang Pauli. Extinde indicele (33 Mai Mult) »

Albert Einstein

Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.

Nou!!: Mecanică statistică și Albert Einstein · Vezi mai mult »

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Nou!!: Mecanică statistică și Atom · Vezi mai mult »

Axiomă

Cuvântul axiomă este un cuvânt provenit din limba greacă veche, în care αξιωμα (axioma) înseamnă „care este socotit demn sau convenabil” sau „care este considerat evident prin sine însuși/de la sine”, „opinie”, „teză admisă”.

Nou!!: Mecanică statistică și Axiomă · Vezi mai mult »

Boson

Bosonii sunt particule elementare care au spinul întreg și satisfac statistica Bose-Einstein.

Nou!!: Mecanică statistică și Boson · Vezi mai mult »

Căldură

În fizică, cantitatea de căldură, simbolizată prin Q, este energia transferată între un sistem termodinamic și mediul înconjurător, între două sisteme termodinamice sau între diferite părți ale aceluiași sistem termodinamic, în cursul unei transformări termodinamice în care parametrii externi rămân constanți.

Nou!!: Mecanică statistică și Căldură · Vezi mai mult »

Charles Kittel

Charles Kittel a fost un fizician de origine americană care a întreprins cercetări notabile în domeniul ferimagnetismului, a fizicii materiei condensate și a fizicii stării solide.

Nou!!: Mecanică statistică și Charles Kittel · Vezi mai mult »

Condiții standard de temperatură și presiune

Prin conditii standard (sau condiții normale) se înțelege valoarea uzuală a unor parametri precum presiunea atmosferică și temperatura mediului.

Nou!!: Mecanică statistică și Condiții standard de temperatură și presiune · Vezi mai mult »

Constanta Boltzmann

Formula lui Boltzmann, inscripționată pe mormântul său din Viena Constanta Boltzmann (sau) este factorul de proporționalitate care leagă entropia unui sistem termodinamic de logaritmul numărului de stări microscopice corespunzătoare: Denumirea i-a fost dată în amintirea fizicianului austriac Ludwig Boltzmann, care a stabilit această formulă în anii 1872–1875.

Nou!!: Mecanică statistică și Constanta Boltzmann · Vezi mai mult »

Constanta Planck

O placă comemorativă în memoria lui Max Planck și descoperirea de către acesta a constantei Planck, în fața Universității Humboldt, Berlin. Traducere în română: „În acestă clădire a predat Max Planck descoperitorul cuantei elementare de acțiune ''h'' între 1889 și 1928.” Constanta Planck, notată cu h\,, este o constantă fizică fundamentală care reprezintă unitatea naturală de acțiune (energie × timp) în mecanica cuantică.

Nou!!: Mecanică statistică și Constanta Planck · Vezi mai mult »

Constanta universală a gazului ideal

Constanta universală a gazului idealSTAS 1647-85 Căldură.

Nou!!: Mecanică statistică și Constanta universală a gazului ideal · Vezi mai mult »

Echidistant

Mediatoare a unui segment. Punctul în care linia roșie intersectează segmentul negru este echidistant față de cele două puncte de capăt ale segmentului. Poligonul înscriptibil P este circumscris de cercul C. Centrul O al cercului este echidistant față de fiecare punct al cercului, implicit de fiecare vârf al poligonului. Se spune că un punct este echidistant de o mulțime de obiecte dacă distanțele dintre acel punct și fiecare obiect din mulțime sunt egale.

Nou!!: Mecanică statistică și Echidistant · Vezi mai mult »

Ecuația lui Schrödinger

Erwin Schrödinger (1933) Ecuația lui Schrödinger, pe mormântul său din Alpbach. Ecuația lui Schrödinger, publicată în 1926, este ecuația fundamentală a mecanicii cuantice nerelativiste în formularea Schrödinger, numită inițial mecanică ondulatorie.

Nou!!: Mecanică statistică și Ecuația lui Schrödinger · Vezi mai mult »

Electron

Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.

Nou!!: Mecanică statistică și Electron · Vezi mai mult »

Energie

Trăsnete în Oradea Cuvântul energie (din ενέργεια, energheia, „activitate”, "εν" având semnificația „în” și "έργον" având semnificația „lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai general, în știință, tehnică și tehnologie, „energia”, „potențialul care determină schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea și descrierea proceselor fizice și chimice.

Nou!!: Mecanică statistică și Energie · Vezi mai mult »

Energie cinetică

Energia cinetică a unui corp aflat în mișcare este acea energie datorată mișcării (de translație) cu viteza v. Ea este egală cu lucrul mecanic necesar pentru a modifica (accelera) viteza corpului din repaus la viteza curentă v.

Nou!!: Mecanică statistică și Energie cinetică · Vezi mai mult »

Energie internă

Energia internă este o funcție de stare a unui sistem termodinamic.

Nou!!: Mecanică statistică și Energie internă · Vezi mai mult »

Energie liberă

Energia liberă (sau energia liberă Helmholtz, denumirea recomandată de IUPAC fiind Helmholtz energy sau Helmholtz function) este o funcție de stare a unui sistem termodinamic.

Nou!!: Mecanică statistică și Energie liberă · Vezi mai mult »

Energie mecanică

Energia mecanică este partea de energie care depinde doar de masele unui sistem fizic, de pozițiile și vitezele lor relative față de un sistem de referință, adică este formată din energia potențială și energia cinetică.

Nou!!: Mecanică statistică și Energie mecanică · Vezi mai mult »

Energie potențială

Energia potențială este energia unui sistem fizic, dependentă numai de poziția sau configurația diferitelor părți ale sistemului.

Nou!!: Mecanică statistică și Energie potențială · Vezi mai mult »

Enrico Fermi

Enrico Fermi a fost un fizician italian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1938, descoperitorul fisiunii nucleare.

Nou!!: Mecanică statistică și Enrico Fermi · Vezi mai mult »

Entropie

În termodinamică, entropia este o măsură cât de aproape de echilibrul termodinamic; este o proprietate extensivă a unui sistem termodinamic.

Nou!!: Mecanică statistică și Entropie · Vezi mai mult »

Erwin Schrödinger

Erwin Rudolf Josef Alexander Schrödinger a fost un fizician austriac, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1933, unul din părinții fizicii cuantice.

Nou!!: Mecanică statistică și Erwin Schrödinger · Vezi mai mult »

Eugen Segal

Eugen Segal a fost un chimist român de origine evreiască, ales ca membru corespondent (1991) și apoi membru titular (2009) al Academiei Române.

Nou!!: Mecanică statistică și Eugen Segal · Vezi mai mult »

Șerban Țițeica

Șerban Țițeica a fost un fizician și profesor universitar român, membru titular al Academiei Române (1955) și vicepreședinte al acesteia (1963-1985).

Nou!!: Mecanică statistică și Șerban Țițeica · Vezi mai mult »

Fază (mecanică statistică)

În mecanica statistică, se numește fază o stare microscopică a unui sistem termodinamic la un moment dat, caracterizată prin valorile coordonatelor și a impulsurilor canonice ale punctelor materiale care îl alcătuiesc.

Nou!!: Mecanică statistică și Fază (mecanică statistică) · Vezi mai mult »

Fermion

Fermionii sunt o clasă de particulele elementare ce au spinul semiîntreg, și care au fost denumite după fizicianul italian Enrico Fermi, considerat părintele fizicii nucleare.

Nou!!: Mecanică statistică și Fermion · Vezi mai mult »

Fizică statistică

Fizica statistică reunește trei discipline ale fizicii teoretice, înrudite prin obiectul de studiu dar diferite prin metodele utilizate: termodinamică, mecanică statistică și teorie cinetică.

Nou!!: Mecanică statistică și Fizică statistică · Vezi mai mult »

Fracție

Un tort cu un sfert îndepărtat. Restul de trei sferturi sunt delimitate de linii punctate și etichetate cu fracția 1/4. O fracție (din.

Nou!!: Mecanică statistică și Fracție · Vezi mai mult »

Frecare

Frecarea este un fenomen fizic care se opune mișcării reciproce (unul față de altul) a corpurilor și a particulelor interne învecinate ale corpurilor aflate în deformare.

Nou!!: Mecanică statistică și Frecare · Vezi mai mult »

Funcție de undă

Funcție de undă este denumirea tradițională pentru funcția de stare a unei particule sau a unui sistem de particule, în formularea dată de Erwin Schrödinger mecanicii cuantice, numită și mecanică ondulatorie.

Nou!!: Mecanică statistică și Funcție de undă · Vezi mai mult »

Gaz

Gazul este una din stările de agregare ale materiei.

Nou!!: Mecanică statistică și Gaz · Vezi mai mult »

Gaz perfect

Gazul perfect este un model teoretic de gaz, format din „molecule” de dimensiune neglijabilă și fără forțe intermoleculare.

Nou!!: Mecanică statistică și Gaz perfect · Vezi mai mult »

George Uhlenbeck

George Eugene Uhlenbeck (n. 6 decembrie 1900, Batavia, Indiile Orientale Neerlandeze, astăzi Jakarta, Indonezia; d. 31 octombrie 1988, Boulder, Colorado, SUA) a fost un fizician american de origine neerlandeză.

Nou!!: Mecanică statistică și George Uhlenbeck · Vezi mai mult »

Gheorghe Mihoc

Gheorghe Mihoc (n. 7 iulie 1906, Brăila – d. 25 decembrie 1981, București) a fost un matematician și statistician român, membru titular al Academiei Române.

Nou!!: Mecanică statistică și Gheorghe Mihoc · Vezi mai mult »

Hamiltonian (mecanică cuantică)

În mecanica cuantică, Hamiltonianul (H) este operatorul corespunzător energiei totale a sistemului.

Nou!!: Mecanică statistică și Hamiltonian (mecanică cuantică) · Vezi mai mult »

Ilie G. Murgulescu

Ilie G. Murgulescu (n. 27 ianuarie 1902, Cornu, județul Dolj, d. 28 octombrie 1991, București) a fost un chimist român, membru titular al Academiei Române din 1952 și președinte al Academiei între anii 1963-1966.

Nou!!: Mecanică statistică și Ilie G. Murgulescu · Vezi mai mult »

James Clerk Maxwell

James Clerk Maxwell a fost un om de știință scoțian, activ în domeniul fizicii matematice.

Nou!!: Mecanică statistică și James Clerk Maxwell · Vezi mai mult »

Josiah Willard Gibbs

Josiah Willard Gibbs a fost un inginer, fizician, și matematician american.

Nou!!: Mecanică statistică și Josiah Willard Gibbs · Vezi mai mult »

Legea Dulong-Petit

Legea Dulong-Petit este o lege empirică descoperită în 1819 de fizicienii francezi Pierre Louis Dulong și Alexis Thérèse Petit.

Nou!!: Mecanică statistică și Legea Dulong-Petit · Vezi mai mult »

Legea Rayleigh-Jeans

Legea Rayleigh–Jeans, propusă la începutul secolului al XX-lea, a încercat să descrie distribuția spectrală a radiației termice a corpului negru în funcție de temperatură pentru toate lungimile de undă prin metodele fizicii clasice.

Nou!!: Mecanică statistică și Legea Rayleigh-Jeans · Vezi mai mult »

Lev Landau

Lev Davidovici Landau (în limba rusă: Ле́в Дави́дович Ланда́у) a fost un fizician sovietic rus, de origine evreiască, care a adus contribuții fundamentale în numeroase domenii ale fizicii teoretice.

Nou!!: Mecanică statistică și Lev Landau · Vezi mai mult »

Ludwig Boltzmann

Ludwig Boltzmann a fost un fizician și matematician austriac, membru al Academiei Austriece de Științe.

Nou!!: Mecanică statistică și Ludwig Boltzmann · Vezi mai mult »

Massachusetts Institute of Technology

Massachusetts Institute of Technology (abreviat MIT) este o universitate de cercetare, particulară, coeducațională, care se găsește în localitatea Cambridge, Massachusetts, Statele Unite ale Americii.

Nou!!: Mecanică statistică și Massachusetts Institute of Technology · Vezi mai mult »

Mecanică clasică

Mecanica clasică descrie mișcarea obiectelor macroscopice, de la proiectile la părți de mașinării și obiecte astronomice precum nave spațiale, planete, stele și galaxii.

Nou!!: Mecanică statistică și Mecanică clasică · Vezi mai mult »

Mecanică cuantică

Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.

Nou!!: Mecanică statistică și Mecanică cuantică · Vezi mai mult »

Mecanică hamiltoniană

În mecanică, prin ecuațiile lui Hamilton, sau simplu prin Hamiltonian, se înțelege o reformulare a mecanicii clasice, introdusă în 1833 de matematicianul irlandez William Rowan Hamilton, care la rândul său provine din ecuațiile lui Lagrange, o reformulare anterioară a mecanicii clasice introdusă de Joseph Louis Lagrange în 1788.

Nou!!: Mecanică statistică și Mecanică hamiltoniană · Vezi mai mult »

Metal

Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conductor de căldură și electricitate, ductil și maleabil, și solid la temperatură obișnuită (cu excepția mercurului).

Nou!!: Mecanică statistică și Metal · Vezi mai mult »

Mol

Molul (numit și moleculă-gram atunci când se referă la molecule) este unitatea de măsură fundamentală în SI a cantității de substanță.

Nou!!: Mecanică statistică și Mol · Vezi mai mult »

Moleculă

Aceeași moleculă reprezentată în 3D și 2D Molecula e cea mai mică parte dintr-o substanță care păstrează compoziția procentuală și toate proprietățile chimice ale acelei substanțe.

Nou!!: Mecanică statistică și Moleculă · Vezi mai mult »

Moment cinetic

Relația dintre forță (F), cuplu (τ) și moment cinetic (L) în cazul unui corp în rotație Momentul cinetic (în) denumit și momentul impulsului unui corp în rotație este o mărime fizică care exprimă cantitativ (masa) și calitativ (viteza), „cantitatea transportată”.

Nou!!: Mecanică statistică și Moment cinetic · Vezi mai mult »

Nucleu atomic

Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.

Nou!!: Mecanică statistică și Nucleu atomic · Vezi mai mult »

Numărul lui Avogadro

Amedeo Avogadro În chimie și fizică, constanta lui Avogadro (numită după savantul Amedeo Avogadro) este numărul particulelor constituente, de obicei atomi sau molecule, care sunt conținute în cantitatea de substanță dată de un mol.

Nou!!: Mecanică statistică și Numărul lui Avogadro · Vezi mai mult »

Octav Onicescu

Octav Onicescu (n. 20 august 1892, Botoșani — d. 19 august 1983) a fost matematician român, întemeietor al școlii românești de teoria probabilităților, i-a dat acesteia o nouă axiomatizare, cu ajutorul noțiunii de "funcție eveniment" sau "funcție sumă".

Nou!!: Mecanică statistică și Octav Onicescu · Vezi mai mult »

Particule identice

Figura 1. Ciocnirea elastică a două particule identice în mecanica clasică. Figura 2. Altă stare finală posibilă în aceeași ciocnire elastică. Figura 3. Ciocnirea elastică a două particule identice în mecanica cuantică. În fizica statistică, prin particule identice se înțelege o categorie de particule care nu pot fi deosebite între ele, nici măcar în principiu.

Nou!!: Mecanică statistică și Particule identice · Vezi mai mult »

Paul Dirac

Paul Adrien Maurice Dirac a fost un fizician britanic și unul din fondatorii domeniilor mecanicii cuantice si a teoriei cuantice a câmpurilor.

Nou!!: Mecanică statistică și Paul Dirac · Vezi mai mult »

Paul Ehrenfest

Paul Ehrenfest (18 ianuarie 1880 – 25 septembrie 1933) a fost un fizician și matematician austriac, devenit cetățean neerlandez pe 24 martie 1922.

Nou!!: Mecanică statistică și Paul Ehrenfest · Vezi mai mult »

Potențial termodinamic

În termodinamică, un potențial termodinamic este o funcție de stare a unui sistem fizico-chimic și are dimensiunile unei energii.

Nou!!: Mecanică statistică și Potențial termodinamic · Vezi mai mult »

Principiile termodinamicii

Principiile termodinamicii sunt generalizări și abstractizări ale unor fapte experimentale; ele formează baza teoretică a termodinamicii.

Nou!!: Mecanică statistică și Principiile termodinamicii · Vezi mai mult »

Principiul al doilea al termodinamicii

Principiul al doilea al termodinamicii precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică.

Nou!!: Mecanică statistică și Principiul al doilea al termodinamicii · Vezi mai mult »

Principiul al treilea al termodinamicii

Al treilea principiu al termodinamicii a fost formulat mai întâi de către Walther Nernst în 1906 și a fost denumit teorema lui Nernst, iar apoi a fost reformulat de către Max Planck.

Nou!!: Mecanică statistică și Principiul al treilea al termodinamicii · Vezi mai mult »

Principiul întâi al termodinamicii

Principiul întâi al termodinamicii constituie o particularizare a legii conservării energiei la procesele în care intervine mișcarea termică a materiei, adică mișcarea dezordonată a unui număr mare de particule (atomi, molecule etc.).

Nou!!: Mecanică statistică și Principiul întâi al termodinamicii · Vezi mai mult »

Principiul de excluziune

Principiul de excluziune, numit și Principiul Pauli este un principiu din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925.

Nou!!: Mecanică statistică și Principiul de excluziune · Vezi mai mult »

Principiul incertitudinii

În mecanica cuantică, chiar și rezultatul unei măsurători a unui sistem nu este determinist, ci este caracterizat printr-o distribuție de probabilitate, în care cu cât este mai mare deviația standard, cu atât mai multă „incertitudine” se va putea spune că respectiva caracteristică este pentru acel sistem.

Nou!!: Mecanică statistică și Principiul incertitudinii · Vezi mai mult »

Proton

Protonii (din grecescul πρῶτον.

Nou!!: Mecanică statistică și Proton · Vezi mai mult »

Richard C. Tolman

Richard Chace Tolman a fost un fizician matematic și un fizico-chimist american cu contribuții mecanic-statistice.

Nou!!: Mecanică statistică și Richard C. Tolman · Vezi mai mult »

Samuel Goudsmit

Kramers și Goudsmit (circa 1928) Samuel Abraham Goudsmit (n. 11 iulie 1902, Haga, Țările de Jos; d. 4 decembrie 1978, Reno, Nevada, SUA), numele la naștere Samuel Abraham Goudschmidt, a fost un fizician american de origine neerlandeză.

Nou!!: Mecanică statistică și Samuel Goudsmit · Vezi mai mult »

Satyendra Nath Bose

Satyendra Nath Bose (în bengaleză) (n. 1 ianuarie 1894 – d. 4 februarie 1974) a fost un fizician bengalez, specialist în fizică matematică.

Nou!!: Mecanică statistică și Satyendra Nath Bose · Vezi mai mult »

Scară macroscopică

Scară macroscopică (din greacă: μακρος.

Nou!!: Mecanică statistică și Scară macroscopică · Vezi mai mult »

Scară microscopică

Scară microscopică (din greacă μικρός.

Nou!!: Mecanică statistică și Scară microscopică · Vezi mai mult »

Spin

Cuvântul spin se poate referi la.

Nou!!: Mecanică statistică și Spin · Vezi mai mult »

Statistică

Statistica este o știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și procesele de tip colectiv (din societate, natură etc.) din punct de vedere cantitativAcademia RPR Dicționar Enciclopedic Român, București: Editura Politică, 1962-1966Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), București: Editura Univers Enciclopedic, 1998 în scopul descrierii acestora și al descoperirii legilor care guvernează manifestarea lor.

Nou!!: Mecanică statistică și Statistică · Vezi mai mult »

Superfluid

Heliul II se va "strecura" de-a lungul suprafețelor, în scopul de a găsi propriul nivel. După o scurtă perioadă de timp, nivelurile în cele două containere se vor egaliza. "Filmul Rollin" astfel creat acoperă, de asemenea interiorul containerului mai mare; în cazul în care nu au fost sigilate, heliul II s-ar strecura și ar ieși în afara containerelor. Superfluiditatea este o fază a materiei în care anumite fluide suprarăcite, în special heliu-4 și heliu-3, manifestă un comportament straniu, ca și când forțele de atracție și frecare interne nu ar exista, fenomen accentuat până la un punct, cunoscut ca "punctul lambda", pentru heliu-4, la care viscozitatea lichidului devine zero.

Nou!!: Mecanică statistică și Superfluid · Vezi mai mult »

Tatiana Afanasieva

Tatiana Alekseievna Afanasieva (în rusă: Татьяна Алексеевна Афанасьева) (n. 19 noiembrie 1876, la Kiev - d. 14 aprilie 1964, la Leiden) a fost o femeie-matematician rusă.

Nou!!: Mecanică statistică și Tatiana Afanasieva · Vezi mai mult »

Temperatură

Temperatura este o mărime fizică a unui sistem termodinamic care exprimă cantitativ proprietatea de mai cald sau mai rece a sistemului respectiv.

Nou!!: Mecanică statistică și Temperatură · Vezi mai mult »

Teorema lui Liouville (mecanică statistică)

Teorema lui Liouville este în mecanica hamiltoniană si mecanica statistică o teoremă fundamentală legată de descrierea evoluției dinamice a stării unui sistem format dintr-un număr foarte mare de corpuri, considerate punctiforme și alcătuind un sistem de puncte materiale.

Nou!!: Mecanică statistică și Teorema lui Liouville (mecanică statistică) · Vezi mai mult »

Teoria cinetică a gazelor

temperatura mediului ambiant. Atomii sunt reprezentați la scară, comparativ cu distanța dintre ei, nunmai că viteza, în desen, este de două miliarde de ori mai mică decât in realitate. În cadrul fizicii statistice, teoria cinetică a gazelor studiază comportarea macroscopică a gazelor pornind de la studiul statistic al dinamicii particulelor componente.

Nou!!: Mecanică statistică și Teoria cinetică a gazelor · Vezi mai mult »

Teoria probabilităților

Teoria probabilităților este o ramură a matematicii care studiază modul în care se desfășoară fenomenele aleatoare, opuse celor numite deterministe.

Nou!!: Mecanică statistică și Teoria probabilităților · Vezi mai mult »

Termodinamică

Watt (1784) Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic.

Nou!!: Mecanică statistică și Termodinamică · Vezi mai mult »

Universitatea Stanford

Universitatea Stanford (denumirea oficială în) este o universitate privată din California, Statele Unite, fondată de Leland Stanford în memoria fiului său, Leland Stanford Junior, care este astăzi considerată a fi una dintre cele mai prestigioase din lume.

Nou!!: Mecanică statistică și Universitatea Stanford · Vezi mai mult »

Variabilă aleatoare

O variabilă aleatoare este un concept referitor la studiul matematic (cantitativ) al unui fenomen aleator (întâmplător).

Nou!!: Mecanică statistică și Variabilă aleatoare · Vezi mai mult »

Volum (geometrie)

Un recipient folosit pentru măsurarea volumului lichidelor. In SI Metrul Cub m3 Volumul este o mărime fizică (inclusiv geometrică) ce indică proprietatea măsurabilă a unui corp de a avea tridimensionalitate, adică întindere de-a lungul a trei axe perpendiculare pe care se măsoară lungimea, lățimea și respectiv înălțimea sa (toate cele trei dimensiuni fiind, de fapt, valori de lungime).

Nou!!: Mecanică statistică și Volum (geometrie) · Vezi mai mult »

William Rowan Hamilton

William Rowan Hamilton a fost matematician, fizician și astronom anglo-irlandez.

Nou!!: Mecanică statistică și William Rowan Hamilton · Vezi mai mult »

Wolfgang Pauli

Wolfgang Ernst Pauli a fost un fizician austriac care s-a remarcat prin teoria spinului, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1945.

Nou!!: Mecanică statistică și Wolfgang Pauli · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Mecanica statistică, Mecanică statistică cuantică, Termodinamică statistică.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »