acces mai rapid decât browser-ul!
39 relaţii: Accent, Acustică, Africa, Asia de Sud-Est, Cazul genitiv, Cazul nominativ, China, Cuvânt, Diasistemul slav de centru-sud, Fonem, Fonetică, Fonologie, Frază, Gramatică, Interogație, Intonație, Khoikhoi, Laos, Lexic, Limba cantoneză, Limba chineză, Limba croată, Limba engleză, Limba japoneză, Limba mandarină, Limba norvegiană, Limba suedeză, Limba vietnameză, Limbă (comunicare), Lingvistică, Număr (gramatică), Particulă (gramatică), Pereche minimală, Propoziție gramaticală, Prozodie, Silabă, Sintagmă, Sunet (fonetică), Vietnam.
Accent
În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Accent · Vezi mai mult »
Acustică
Acustica (grecește: akuein ακουειν.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Acustică · Vezi mai mult »
Africa
Africa este al doilea continent ca mărime de pe Terra și cel mai populat după Asia.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Africa · Vezi mai mult »
Asia de Sud-Est
Asia de Sud-Est este o parte a continentului asiatic care cuprinde teritorii și state aflate la est de India, la nord de Australia și la sud de China.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Asia de Sud-Est · Vezi mai mult »
Cazul genitiv
În gramatică, genitivul este un caz care exprimă, în sensul cel mai larg, faptul că un obiect (în sens larg) este în raport cu alt obiectČirgić 2010, p. 184 (gramatică muntenegreană).
Nou!!: Ton (lingvistică) și Cazul genitiv · Vezi mai mult »
Cazul nominativ
În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Cazul nominativ · Vezi mai mult »
China
Schimbările teritoriale ale Chinei de-a lungul istoriei sale. China (scris cu caractere chineze tradiționale: 中國; scris cu caractere chineze simplificate: 中国) reprezintă o regiune culturală puternic legată de civilizația antică ce a dominat aceste locuri.
Nou!!: Ton (lingvistică) și China · Vezi mai mult »
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Cuvânt · Vezi mai mult »
Diasistemul slav de centru-sud
Diasistemul slav de centru-sud (în limba croată srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav, centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav sau centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav) este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Diasistemul slav de centru-sud · Vezi mai mult »
Fonem
În fonologie, fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale în fluxul vorbirii, adică are funcție lingvistică.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Fonem · Vezi mai mult »
Fonetică
Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Fonetică · Vezi mai mult »
Fonologie
În lingvistică, termenul fonologie denumește, conform definiției Școlii lingvistice de la Praga, un grup de lingviști structuraliști care l-a impus, acea ramură care studiază fenomenele sonore din punctul de vedere al funcției acestora de a distinge sensuri într-o limbă dată, relațiile dintre aceste elemente distinctive și regulile după care pot fi combinate în cuvinte și propozițiiVachek 2003, 128.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Fonologie · Vezi mai mult »
Frază
În lingvistica română, în domeniul sintaxei, termenul frază denumește o entitate sintactică ce unește cel puțin două propoziții independente și stabilește între ele un raport de coordonare sau de subordonareBidu-Vrănceanu 1997, p..209.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Frază · Vezi mai mult »
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Gramatică · Vezi mai mult »
Interogație
Interogația sau întrebarea este o cerere specifică de informație formulabilă lingvistic.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Interogație · Vezi mai mult »
Intonație
În prozodie, termenul intonație are mai multe accepțiuni.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Intonație · Vezi mai mult »
Khoikhoi
Etnic Khoikhoi. Khoikhoi (în traducere „oamenii oamenilor” sau „oameni reali”) sau Khoi, scris Khoekhoe în ortografia standardizată a limbilor Khoekhoe/Nama, sunt o diviziune a grupului etnic Khoisan (locuitorii nativi ai Africii de Sud-Vest).
Nou!!: Ton (lingvistică) și Khoikhoi · Vezi mai mult »
Laos
Laos(nume oficial: Republica Populară Democrată Laos) este un stat fără ieșire la mare din Asia de Sud-Est, ce se învecinează cu Birmania (Myanmar) și China la nord-est, cu Vietnamul la est, cu Cambodgia la sud și cu Thailanda la vest.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Laos · Vezi mai mult »
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Lexic · Vezi mai mult »
Limba cantoneză
Cantoneza este un dialect al limbii chineze vorbit în sudul Chinei.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Limba cantoneză · Vezi mai mult »
Limba chineză
Limba chineză este cea mai vorbită limbă din lume (după numărul de vorbitori), fiind limba oficială în China, Taiwan și una din limbile oficiale în Singapore.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Limba chineză · Vezi mai mult »
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Limba croată · Vezi mai mult »
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Nou!!: Ton (lingvistică) și Limba engleză · Vezi mai mult »
Limba japoneză
Japoneza sau nipona, este principala limbă vorbită și scrisă în Japonia.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Limba japoneză · Vezi mai mult »
Limba mandarină
Mandarina este un dialect al limbii chineze vorbit în partea de Nord a Chinei, inclusiv în zona capitalei Beijing.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Limba mandarină · Vezi mai mult »
Limba norvegiană
Limba norvegiană (norsk, AFI sau) este o limbă germanică de nord care aparține familiei limbilor indo-europene. Norvegiana este vorbită ca limbă maternă de aproximativ cinci milioane de oameni, a căror majoritate locuiește în Norvegia. Limba norvegiană este inteligibilă și pentru vorbitorii limbilor suedeză și daneză. Limba norvegiană s-a dezvoltat din limba nordică veche la sfârșitul primului mileniu după Hristos. În timpul stăpânirii daneze, ea a devenit în principal o limbă a poporului, fiind înlocuită cu daneza de către nobilime și orășeni. Preocuparea pentru a crea o variantă scrisă a limbii norvegiene pornește din secolul al XIX-lea; ca urmare directă, limba norvegiană contemporană folosește patru variante scrise – bokmål, nynorsk, riksmål și høgnorsk. Primele două sunt folosite de către guvernul și administrația din Norvegia. Toate variantele scrise ale limbii norvegiene folosesc același alfabet, anume acel latin îmbogățit cu semnele Æ, Ø și Å. Majoritatea cuvintelor provin din nordica veche, iar împrumuturile germane au intrat în limbajul livresc. Astfel, ca și în daneză și suedeză (spre deosebire de islandeză), numărul formelor flexionare este mult redus. Articolul hotărât este postpus. Topica este de regulă de tip SVO. Norvegiana și suedeza sunt de asemenea limbi tonice, ceea ce înseamnă că pronunțarea silabelor se servește de tonuri diferite, prin care se schimbă semnificația cuvântului.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Limba norvegiană · Vezi mai mult »
Limba suedeză
Limba suedeză este o limbă din familia limbilor germanice de nord sau scandinave, vorbită în majoritate de către aproximativ 9 milioane de oameni în Suedia și alte zone din Finlanda, unde are același statut legal cu limba finlandeză.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Limba suedeză · Vezi mai mult »
Limba vietnameză
Limba vietnameză (în vietnameză: tiếng Việt, în vietnameză chữ nôm, „㗂越”) este o limbă vorbită în majoritate în Vietnam.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Limba vietnameză · Vezi mai mult »
Limbă (comunicare)
Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Limbă (comunicare) · Vezi mai mult »
Lingvistică
Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Lingvistică · Vezi mai mult »
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »
Particulă (gramatică)
În lingvistică, particula este un element de limbă invariabil, tratat în mod diferit în gramaticile a diverse limbi, ba chiar și de diversele orientări lingvistice referitoare la aceeași limbă.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Particulă (gramatică) · Vezi mai mult »
Pereche minimală
În fonologie, termenul pereche minimală desemnează două elemente aflate în opoziție din punct de vedere fonologic.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Pereche minimală · Vezi mai mult »
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Propoziție gramaticală · Vezi mai mult »
Prozodie
În lingvistică, termenul prozodie (cf. prosodie Bussmann 1998, p. 962.) denumește, în limba franceză și în cele care au preluat sensul dat termenului în aceasta (de exemplu româna), ramura foneticii și a fonologiei ce studiază așa-numitele unități suprasegmentale sau prozodice ale limbii.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Prozodie · Vezi mai mult »
Silabă
În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Silabă · Vezi mai mult »
Sintagmă
Sintagma este, în lingvistică, o îmbinare de cel puțin două cuvinte ce reprezintă cea mai mică unitate în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Sintagmă · Vezi mai mult »
Sunet (fonetică)
În fonetică, un sunet este un fenomen acustic (vezi articolul Sunet) articulat, adică pronunțat deslușit prin mișcarea organelor care îl emit în limbajul uman, și este receptat în procesul de comunicare ca cel mai mic segment discret perceptibil al fluxului vorbiriiBidu-Vrănceanu 1997, p. 493.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Sunet (fonetică) · Vezi mai mult »
Vietnam
Vietnam (Việt Nam), oficial Republica Socialistă Vietnam (Cộng hòa xã hội chủ nghĩa Việt Nam), este cea mai estică țară din sud-estul Peninsulei Indochineze din Asia de Sud-Est.
Nou!!: Ton (lingvistică) și Vietnam · Vezi mai mult »
