acces mai rapid decât browser-ul!
32 relaţii: Azorín, Bulă papală, Carol al III-lea al Spaniei, Cod canonic, Comunitatea Valenciană, Ferdinand al II-lea de Aragon, Filosofie, Fizică, Gabriel Miró, Iacob I al Aragonului, Insulele Baleare, Iosif de Calasanz, Joan Fuster, Limba arabă, Limba catalană, Limba ebraică, Limba greacă, Limba latină, Limba spaniolă, Louis Gabriel Suchet, Matematică, Medicină, Papa Alexandru al VI-lea, Papa Inocențiu al IV-lea, Pío Baroja, Războiul Civil Spaniol, Santiago Ramón y Cajal, Teologie, Tomism, Valencia, Vicente Blasco Ibañez, Vincențiu Ferrer.
Azorín
José Augusto Trinidad Martínez Ruiz, cunoscut după pseudonimul său Azorín (n. 8/11 iunie 1873, Monóvar, Spania - d. 2/4 martie 1967, Madrid) a fost un romancier, eseist și critic literar spaniol, unul dintre cei mai valoroși ai epocii sale.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Azorín · Vezi mai mult »
Bulă papală
Papei Urban al VIII-lea (1637, cu sigiliu de plumb) Bula papală este numele dat documentelor care proclamă acte juridice importante emise de Papă ce au fost întocmite în cancelaria papală și sigilate pentru autentificare.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Bulă papală · Vezi mai mult »
Carol al III-lea al Spaniei
Carol al III-lea al Spaniei (spaniolă: Carlos III de España; n. 20 ianuarie 1716 – d. 14 decembrie 1788) a fost rege al Spaniei (1759-1788, sub numele de Carlos III de Borbón), rege al Neapolelui și Siciliei (1735-1759, sub numele de Carlo VII), și duce de Parma (1732-1735, ca și Carlo I).
Nou!!: Universitatea din Valencia și Carol al III-lea al Spaniei · Vezi mai mult »
Cod canonic
Codul canonic reprezintă, în cultura occidentală, legea Bisericii Catolice și a Bisericii Anglicane.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Cod canonic · Vezi mai mult »
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană (oficial și în valenciană Comunitat Valenciana, spaniolă Comunidad Valenciana) este o comunitate autonomă în estul Spaniei.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Comunitatea Valenciană · Vezi mai mult »
Ferdinand al II-lea de Aragon
Ferdinand al II-lea de Aragon (10 martie 1452 – 23 ianuarie 1516) a fost rege al Aragonului (1479–1516), al Siciliei (1468–1516), al Neapolelui (1504–1516), Valenciei, Sardiniei și al Navarei, Conte de Barcelona, rege al Castiliei (1474-1504) și apoi regent al acestei țări din 1508 până la moartea sa.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Ferdinand al II-lea de Aragon · Vezi mai mult »
Filosofie
Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”), sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Filosofie · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Fizică · Vezi mai mult »
Gabriel Miró
Gabriel Miró Ferrer, cunoscut și ca Gabriel Miró, a fost un scriitor modernist spaniol.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Gabriel Miró · Vezi mai mult »
Iacob I al Aragonului
Iacob I al Aragonului (în, cunoscut ca Iacob Cuceritorul) a fost un rege al Aragonului și Cataloniei (1214-1276).
Nou!!: Universitatea din Valencia și Iacob I al Aragonului · Vezi mai mult »
Insulele Baleare
Insulele Baleare (Illes Balears numele oficial în catalană, Islas Baleares în spaniolă) sunt un arhipelag în vestul Mării Mediterane, formând o comunitate autonomă din Spania.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Insulele Baleare · Vezi mai mult »
Iosif de Calasanz
Iosif de Calasanz a fost un preot romano-catolic spaniol, întemeietorul ordinului piarist.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Iosif de Calasanz · Vezi mai mult »
Joan Fuster
Joan Fuster i Ortells a fost un scriitor spaniol.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Joan Fuster · Vezi mai mult »
Limba arabă
Limba arabă (اللغة العربية al-luġatu al-‘arabiyya) este cea mai mare subramură, ca număr de vorbitori, aflată în uz, din cadrul familiei de limbi semitice.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Limba arabă · Vezi mai mult »
Limba catalană
Catalană (català) este o limbă romanică (vezi și Limbi romanice iberice) vorbită pe un teritoriu populat de 11 milioane de locuitori, din statele Spania, Franța, Andorra și Italia.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Limba catalană · Vezi mai mult »
Limba ebraică
Ebraica (עִברִית) este o limbă semitică – parte din familia de limbi afro-asiatice (hamito-semitice) – vorbită de peste 9,2 milioane de oameni în Israel și folosită ca limbă rituală și de studii religioase în comunitățile evreiești din lume.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Limba ebraică · Vezi mai mult »
Limba greacă
Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..
Nou!!: Universitatea din Valencia și Limba greacă · Vezi mai mult »
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Limba latină · Vezi mai mult »
Limba spaniolă
Limba spaniolă (español), numită uneori și limba castiliană (castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Limba spaniolă · Vezi mai mult »
Louis Gabriel Suchet
Louis Gabriel Suchet (n. 2 martie 1770 - d. 3 ianuarie 1826), duce de Albufera, mareșal al Primului Imperiu Francez, a fost un general francez al Primului Imperiu.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Louis Gabriel Suchet · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Matematică · Vezi mai mult »
Medicină
Statuie de marmură care il înfățișează pe Asklepos, zeul grec al medicinei Medicina (latinescul: ars medicina medicina.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Medicină · Vezi mai mult »
Papa Alexandru al VI-lea
Papa Alexandru al VI-lea este numele sub care a devenit Papă al Bisericii Catolice Roderic Borja, descendent al unei familii nobiliare catalane atestată din secolul al XIII-lea, fiu al lui Jofre Lançol și Isabella Borja, și nepot de soră al Papei Calixt al III-lea (fostul cardinal Alfonso Borja, la vremea nașterii nepotului său).
Nou!!: Universitatea din Valencia și Papa Alexandru al VI-lea · Vezi mai mult »
Papa Inocențiu al IV-lea
Papa Inocențiu al IV-lea a fost un papă al Romei în perioada 1243-1254.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Papa Inocențiu al IV-lea · Vezi mai mult »
Pío Baroja
Statuia lui Pío Baroja, pe când se afla în parcul madrilen Retiro Pío Baroja y Nessi a fost un scriitor spaniol care aparține așa-numitei Generații a lui 98.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Pío Baroja · Vezi mai mult »
Războiul Civil Spaniol
Războiul Civil Spaniol, care a durat de la 17 iulie 1936 până la 1 aprilie 1939, a fost un conflict în care forțele franchiste sau naționaliste, conduse de generalul Francisco Franco au învins forțele Republicane sau Legaliste cuprinzând liberali anticlericali, socialiști, comuniști, anarhiști și autonomiști ale celei de a doua Republici Spaniole.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Războiul Civil Spaniol · Vezi mai mult »
Santiago Ramón y Cajal
Santiago Ramón y Cajal a fost un histologist și doctor spaniol, unul din cei doi spanioli laureați ai Premiului Nobel pentru medicină (1906).
Nou!!: Universitatea din Valencia și Santiago Ramón y Cajal · Vezi mai mult »
Teologie
Teologia (neogreacă θεολογία theología, din elină θεός theós „zeu”, „Dumnezeu” și λόγος lógos, „cuvânt”, „știință”) înseamnă „învățătura lui Dumnezeu” sau a zeilor în general.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Teologie · Vezi mai mult »
Tomism
Tomismul este un curent religios-filosofic care îsi are esența în ideile și lucrările teologului dominican Toma de Aquino.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Tomism · Vezi mai mult »
Valencia
Valencia (spaniolă Valencia, de formă oficială în valenciană València) este capitala Comunității Valenciene, din Spania.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Valencia · Vezi mai mult »
Vicente Blasco Ibañez
Vicente Blasco Ibáñez a fost scriitor spaniol și ocazional regizor de film.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Vicente Blasco Ibañez · Vezi mai mult »
Vincențiu Ferrer
right Sf.
Nou!!: Universitatea din Valencia și Vincențiu Ferrer · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Universidad de Valencia, Universitat de València.
