Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Vectori și valori proprii

Index Vectori și valori proprii

În fotografia alăturată (O transformare liniară asupra lui \mathbbR^2, arătată prin efectul ei asupra unei imagini (stânga - imaginea originală (Mona Lisa), dreapta - imaginea transformată). Vectorul marcat cu săgeata roșie este un ''vector propriu'' al transformării, deoarece direcția lui este păstrată de transformare. Deoarece lungimea lui nu se modifică, valoarea proprie asociată este 1. Orice vector având aceeași direcție este de asemenea nemodificat. Ceilalți vectori, de exemplu cel marcat cu albastru, sunt modificați de transformare, deci nu sunt vectori proprii. În matematică, un vector propriu al unei transformări liniare pe un spațiu vectorial este un vector nenul a cărui direcție rămâne neschimbată de către acea transformare.

10 relaţii: Fizică, Gioconda, Matematică, Matrice, Mecanică clasică, Mecanică cuantică, Număr complex, Spațiu bidimensional, Spațiu vectorial, Transformare liniară.

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Nou!!: Vectori și valori proprii și Fizică · Vezi mai mult »

Gioconda

Gioconda (în) sau Mona Lisa este o pictură celebră a lui Leonardo da Vinci, realizată în anii 1503-1506, reprezentând o femeie cu expresie gânditoare și un surâs abia schițat.

Nou!!: Vectori și valori proprii și Gioconda · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Nou!!: Vectori și valori proprii și Matematică · Vezi mai mult »

Matrice

În matematică, o matrice (plural matrice sau matrici) este un tabel dreptunghiular de numere, sau mai general, de elemente ale unei structuri algebrice de tip inel.

Nou!!: Vectori și valori proprii și Matrice · Vezi mai mult »

Mecanică clasică

Mecanica clasică descrie mișcarea obiectelor macroscopice, de la proiectile la părți de mașinării și obiecte astronomice precum nave spațiale, planete, stele și galaxii.

Nou!!: Vectori și valori proprii și Mecanică clasică · Vezi mai mult »

Mecanică cuantică

Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.

Nou!!: Vectori și valori proprii și Mecanică cuantică · Vezi mai mult »

Număr complex

În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.

Nou!!: Vectori și valori proprii și Număr complex · Vezi mai mult »

Spațiu bidimensional

Coordonate carteziene bidimensionale Un spațiu bidimensional, spațiu cu două dimensiuni sau 2-spațiu este un spațiu geometric în care sunt necesare două valori (numite coordonate) pentru a determina poziția unui punct). Acesta este sensul informal al termenului dimensiune. Mulțimea ℝ2 de perechi de numere reale cu structură adecvată servește adesea ca exemplu canonic al unui spațiu euclidian bidimensional. Spațiul bidimensional poate fi considerat drept o proiecție a universului fizic pe un plan. De obicei, este văzut ca un spațiu euclidian, iar cele două dimensiuni se numesc lungime și lățime.

Nou!!: Vectori și valori proprii și Spațiu bidimensional · Vezi mai mult »

Spațiu vectorial

'''v''' + 2'''w'''. Un spațiu vectorial (numit și spațiu liniar) este o colecție de obiecte numite vectori, care pot fi adunați între ei și înmulțiți („scalați”) cu numere, denumite în acest context scalari.

Nou!!: Vectori și valori proprii și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Transformare liniară

O transformare liniară (numită și operator liniar) este o funcție care formalizează o relație dintre două spații vectoriale, ce conservă operațiile de adunare și înmulțire cu un scalar.

Nou!!: Vectori și valori proprii și Transformare liniară · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Valoare proprie, Vector propriu, Vectori şi valori proprii.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »