Cuprins
20 relaţii: Actinopterigieni, Babușcă, Ciprinide, Cipriniforme, Cordate, Dinte faringian, Gingirică, Gnatostomate, Leuciscine, Neopterigieni, Ostariofizi, Osteichthyes, Pește, Regnul Animalia, Rutilus, Spini branhiali, Tarancă, Teleosteeni, Văduviță, Vertebrate.
- Pești de apă dulce
Actinopterigieni
Actinopterigienii sau actinopterigii (Actinopterygii) (din latina actino.
Vedea Virezub și Actinopterigieni
Babușcă
Babuşcă (''Rutilus rutilus'') Babușca sau ocheana, gardonul sau bălosul (Rutilus rutilus) este un pește bentopelagic dulcicol sau salmastricol, din familia ciprinidelor.
Vedea Virezub și Babușcă
Ciprinide
Cyprinidae este numele unei familii taxonomice de pești, numită și „familia crapului”.
Vedea Virezub și Ciprinide
Cipriniforme
Cipriniformele (Cypriniformes) sau Eventognathi în clasificările mai vechi, sunt un ordin mare de pești osoși teleostei fizostomi dulcicoli cu caractere anatomice primitive.
Vedea Virezub și Cipriniforme
Cordate
Chordata este o încrengătură de animale ce posedă coardă dorsală.
Vedea Virezub și Cordate
Dinte faringian
Dinții faringieni sau dinții masticatori sunt niște dinți caracteristici peștilor din ordinul cipriniformelor (familiile Cyprinidae, Cobitidae, Catostomidae etc.) fixați de oasele faringiene din fundul gurii.
Vedea Virezub și Dinte faringian
Gingirică
Gingirica (Clupeonella cultriventris) este un pește teleostean marin eurihalin (dulcicol sau salmastricol) pelagic, asemănător cu scrumbia de Dunăre din familia clupeidelor (''Clupeidae''), răspândit în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov, de unde migrează periodic în fluvii (Dunăre, Nistru etc) și lacurile litorale.
Vedea Virezub și Gingirică
Gnatostomate
Gnathostomata (din, gnathos, „maxilar” și στόμα stoma, „gură”) reprezintă o de vertebrate, care cuprinde vertebratele cu maxilar.
Vedea Virezub și Gnatostomate
Leuciscine
Leuciscinele (Leuciscinae) este o subfamilie de pești din familia ciprinidelor.
Vedea Virezub și Leuciscine
Neopterigieni
Neopterigienii sau neopterigii, peștii superiori (Neopterygii) (din greaca neo.
Vedea Virezub și Neopterigieni
Ostariofizi
Ostariofizii (Ostariophysi) (din greacă ostarion.
Vedea Virezub și Ostariofizi
Osteichthyes
Peștii osoși (Osteichthyes) sunt o supraclasă de pești, apărută din mezozoic, care prezintă caractere de trecere spre amfibieni.
Vedea Virezub și Osteichthyes
Pește
Morfologia externă a unui pește osos. 1.Opercul 2,5. Linia laterală 3.4. Înotătoare dorsale 6.Înotătoare codală 7. Înotătoare anală 8. Solzi 9. Înotătoare abdominală 10. Înotătoare pectorale Peștele este un animal vertebrat, craniat, ce trăiește în mediu acvatic.
Vedea Virezub și Pește
Regnul Animalia
Animalele (numite și Metazoa) sunt organisme eucariote multicelulare care formează regnul biologic Animalia.
Vedea Virezub și Regnul Animalia
Rutilus
Rutilus (babuștele) este un gen de pești de talie mijlocie sau mică (13-70 cm), din familia ciprinidelor care populează apele dulci din lacurile și râurile de șes din Europa și Asia.
Vedea Virezub și Rutilus
Spini branhiali
thumb Spinii branhiali (branhiospinii) sunt niște formațiuni osoase sau cartilaginoase care la pești se găsesc pe marginea internă concavă a arcurilor branhiale și rețin organismele care au pătruns în cavitatea faringiană, odată cu apa.
Vedea Virezub și Spini branhiali
Tarancă
Taranca (Rutilus heckelii) este un pește bentopelagic semimigrator de cârd, salmastricol și dulcicol din familia ciprinidelor.
Vedea Virezub și Tarancă
Teleosteeni
Teleosteenii (Teleostei) (din greaca teleios.
Vedea Virezub și Teleosteeni
Văduviță
Văduvița (Leuciscus idus) este un pește semimigrator dulcicol bentopelagic, de 30–50 cm, din familia ciprinidelor, din apele încet curgătoare din Europa (inclusiv România și Republica Moldova) și Siberia.
Vedea Virezub și Văduviță
Vertebrate
Vertebratele reprezintă cea mai mare subîncrengătură a încrengăturii Chordata, cuprinzând toate animalele ce au o coloană vertebrală.
Vedea Virezub și Vertebrate
Vezi și
Pești de apă dulce
- Lepisosteiforme
- Pește de apă dulce
- Virezub
Cunoscut ca Rutilus frisii, Rutilus frisii frisii.

