acces mai rapid decât browser-ul!
12 relaţii: Bokmål, Enciclopedie online, Limba norvegiană, Nynorsk, Riksmål, Wikimedia Foundation, Wikipedia, 2001, 2004, 2005, 26 noiembrie, 31 iulie.
Bokmål
Bokmål sau norvegiana cărturărească (în traducere "limba cărții") este cel mai utilizat standard de scriere din cele două existente în norvegiană, celălalt standard fiind nynorsk.
Nou!!: Wikipedia în norvegiană și Bokmål · Vezi mai mult »
Enciclopedie online
O enciclopedie online sau o enciclopedie electronică este unul dintre proiectele de enciclopedie stocate într-o mare bază de date de informații utile, accesibilă prin World Wide Web.
Nou!!: Wikipedia în norvegiană și Enciclopedie online · Vezi mai mult »
Limba norvegiană
Limba norvegiană (norsk, AFI sau) este o limbă germanică de nord care aparține familiei limbilor indo-europene. Norvegiana este vorbită ca limbă maternă de aproximativ cinci milioane de oameni, a căror majoritate locuiește în Norvegia. Limba norvegiană este inteligibilă și pentru vorbitorii limbilor suedeză și daneză. Limba norvegiană s-a dezvoltat din limba nordică veche la sfârșitul primului mileniu după Hristos. În timpul stăpânirii daneze, ea a devenit în principal o limbă a poporului, fiind înlocuită cu daneza de către nobilime și orășeni. Preocuparea pentru a crea o variantă scrisă a limbii norvegiene pornește din secolul al XIX-lea; ca urmare directă, limba norvegiană contemporană folosește patru variante scrise – bokmål, nynorsk, riksmål și høgnorsk. Primele două sunt folosite de către guvernul și administrația din Norvegia. Toate variantele scrise ale limbii norvegiene folosesc același alfabet, anume acel latin îmbogățit cu semnele Æ, Ø și Å. Majoritatea cuvintelor provin din nordica veche, iar împrumuturile germane au intrat în limbajul livresc. Astfel, ca și în daneză și suedeză (spre deosebire de islandeză), numărul formelor flexionare este mult redus. Articolul hotărât este postpus. Topica este de regulă de tip SVO. Norvegiana și suedeza sunt de asemenea limbi tonice, ceea ce înseamnă că pronunțarea silabelor se servește de tonuri diferite, prin care se schimbă semnificația cuvântului.
Nou!!: Wikipedia în norvegiană și Limba norvegiană · Vezi mai mult »
Nynorsk
Ivar Aasen, considerat tatăl limbii nynorsk. Nynorsk sau norvegiana nouă (numită până în 1929 landsmål) este una din cele două forme standardizate ale limbii norvegiene.
Nou!!: Wikipedia în norvegiană și Nynorsk · Vezi mai mult »
Riksmål
Sub termenul riksmål se înțelege astăzi în primul limba norvegiană scrisă după normele stabilite de Det Norske Akademi („Academia Norvegiei”) și de Riksmålsforbundet („Asociația Riksmål”).
Nou!!: Wikipedia în norvegiană și Riksmål · Vezi mai mult »
Wikimedia Foundation
Wikimedia Foundation (WMF) este o organizație non-profit din San Francisco, California, care a creat o serie de wiki.
Nou!!: Wikipedia în norvegiană și Wikimedia Foundation · Vezi mai mult »
Wikipedia
Wikipedia (pronunțat în română sau, iar în engleză ▶) este o enciclopedie generală, disponibilă pe Internet în mai multe limbi, având conținut ce poate fi utilizat liber și dezvoltat de oricine.
Nou!!: Wikipedia în norvegiană și Wikipedia · Vezi mai mult »
2001
2001 (MMI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni A fost al 2001-lea an d.Hr., primul an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 2-lea an din deceniul 2000-2009.
Nou!!: Wikipedia în norvegiană și 2001 · Vezi mai mult »
2004
2004 (MMIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Wikipedia în norvegiană și 2004 · Vezi mai mult »
2005
2005 (MMV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Wikipedia în norvegiană și 2005 · Vezi mai mult »
26 noiembrie
---- 26 noiembrie este a 330-a zi a calendarului gregorian și a 331-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Wikipedia în norvegiană și 26 noiembrie · Vezi mai mult »
31 iulie
---- 31 iulie este a 212-a zi a calendarului gregorian și a 213-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Wikipedia în norvegiană și 31 iulie · Vezi mai mult »
