Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Ziua națională a României

Index Ziua națională a României

1 decembrie 2018: Drapelul României fluturând de centenar pe cel mai înalt vârf din țară, vârful Moldoveanu. ''Regimentului 16 Dorobanți „Fălticeni“'' în Cluj, 1918 Ziua națională a României a fost între 1861-1866 ziua de 24 Ianuarie, între 1869-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

51 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Alba Iulia, Banat, Basarabia, Băneasa (cartier), Bucovina, Carol I al României, Cluj-Napoca, Conflictul interetnic de la Târgu Mureș, Constituția României, Corneliu Coposu, Declarația de la Alba Iulia, Europa, Frontul Salvării Naționale, Ion Iliescu, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Maghiarii din România, Mihai I al României, Mineriada din iunie 1990, Neagu Djuvara, Petre Roman, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, Regatul României, Revoluția Română din 1989, România, Sărbători publice în România, Societatea Română de Televiziune, Transilvania, Unirea Transilvaniei cu România, Zoe Petre, 1 august, 1 decembrie, 10 mai, 16 decembrie, 1861, 1866, 1869, 1877, 1881, 1918, 1944, 1947, 1948, 1989, 1990, 1991, 2011, 23 august, 24 ianuarie, 30 decembrie, ..., 31 iulie. Extinde indicele (1 Mai Mult) »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Nou!!: Ziua națională a României și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »

Alba Iulia

Alba Iulia, în slavona veche Bălgrad, (în, în traducere: Cetatea Albă a lui Iuliu, în latina medievală Albensis Transsilvane, în, apoi Karlsburg) este municipiul de reședință al județului Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa.

Nou!!: Ziua națională a României și Alba Iulia · Vezi mai mult »

Banat

Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria.

Nou!!: Ziua națională a României și Banat · Vezi mai mult »

Basarabia

Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).

Nou!!: Ziua națională a României și Basarabia · Vezi mai mult »

Băneasa (cartier)

Zona Bănească este un cartier din partea de nord a orașului București, România, în apropierea lacului cu același nume (0,45 km²).

Nou!!: Ziua națională a României și Băneasa (cartier) · Vezi mai mult »

Bucovina

Bucovina (în.

Nou!!: Ziua națională a României și Bucovina · Vezi mai mult »

Carol I al României

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza în urma unei lovituri de stat.

Nou!!: Ziua națională a României și Carol I al României · Vezi mai mult »

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, (în, în, în) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România.

Nou!!: Ziua națională a României și Cluj-Napoca · Vezi mai mult »

Conflictul interetnic de la Târgu Mureș

Conflictul interetnic de la Târgu Mureș (cunoscut și ca Martie negru, în) s-a concretizat în confruntările grave care au avut loc între 19 martie și 21 martie 1990 la Târgu Mureș, în urma cărora cinci oameni și-au pierdut viața, sute de oameni au fost brutalizați și răniți, iar conviețuirea interetnică în Târgu Mureș a fost alterată considerabil pentru o perioadă de timp.

Nou!!: Ziua națională a României și Conflictul interetnic de la Târgu Mureș · Vezi mai mult »

Constituția României

Constituția României este legea fundamentală a statului român.

Nou!!: Ziua națională a României și Constituția României · Vezi mai mult »

Corneliu Coposu

Corneliu Coposu a fost un politician român, greco-catolic, liderul opoziției din România postcomunistă.

Nou!!: Ziua națională a României și Corneliu Coposu · Vezi mai mult »

Declarația de la Alba Iulia

La 1 decembrie 1918 Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul Român.

Nou!!: Ziua națională a României și Declarația de la Alba Iulia · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Nou!!: Ziua națională a României și Europa · Vezi mai mult »

Frontul Salvării Naționale

Frontul Salvării Naționale (FSN) a fost principala formațiune politică formată în timpul Revoluției din 22 decembrie 1989, sub conducerea lui Ion Iliescu și a lui Petre Roman, a cărui conducere, Consiliul FSN a devenit puterea legislativă și executivă temporară, însărcinată cu pregătirea primelor alegeri libere și corecte din România postcomunistă.

Nou!!: Ziua națională a României și Frontul Salvării Naționale · Vezi mai mult »

Ion Iliescu

Ion Iliescu este un politician român, care a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004.

Nou!!: Ziua națională a României și Ion Iliescu · Vezi mai mult »

Lovitura de stat de la 23 august 1944

23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.

Nou!!: Ziua națională a României și Lovitura de stat de la 23 august 1944 · Vezi mai mult »

Maghiarii din România

Maghiarii din România (2002) Maghiarii din România reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din România.

Nou!!: Ziua națională a României și Maghiarii din România · Vezi mai mult »

Mihai I al României

Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

Nou!!: Ziua națională a României și Mihai I al României · Vezi mai mult »

Mineriada din iunie 1990

Mineriada din iunie 1990 a fost cea de a treia acțiune de acest gen întreprinsă în România postdecembristă.

Nou!!: Ziua națională a României și Mineriada din iunie 1990 · Vezi mai mult »

Neagu Djuvara

Neagu Bunea Djuvara, cunoscut ca Neagu Djuvara („Giu-vára”), a fost un diplomat, filosof, istoric, jurnalist și romancier român.

Nou!!: Ziua națională a României și Neagu Djuvara · Vezi mai mult »

Petre Roman

Petre Roman (n. 22 iulie 1946, București) este un politician român, inginer și profesor universitar.

Nou!!: Ziua națională a României și Petre Roman · Vezi mai mult »

Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești

Principatele Unite Moldova și Țara Românească, uzual Principatele Unite, au fost un stat format prin unirea dintre Principatele Dunărene Moldova și Țara Românească în perioada 1856–1862, printr-un proces al cărui moment definitoriu a fost constituirea în 1859 a uniunii personale prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza.

Nou!!: Ziua națională a României și Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești · Vezi mai mult »

Regatul României

Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.

Nou!!: Ziua națională a României și Regatul României · Vezi mai mult »

Revoluția Română din 1989

Revoluția Română din 1989 a fost o perioadă de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între și, făcând parte din șirul revoluțiilor de la 1989 din întreaga lume.

Nou!!: Ziua națională a României și Revoluția Română din 1989 · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Ziua națională a României și România · Vezi mai mult »

Sărbători publice în România

Aceasta este o listă a zilelor considerate sărbători publice în România.

Nou!!: Ziua națională a României și Sărbători publice în România · Vezi mai mult »

Societatea Română de Televiziune

Societatea Română de Televiziune (SRTv), sau mai simplu Televiziunea Română (TVR), este instituția publică de televiziune din România care își difuzează programele pe opt canale centrale: TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR Info, TVR Folclor, TVR Internațional și TVR Moldova.

Nou!!: Ziua națională a României și Societatea Română de Televiziune · Vezi mai mult »

Transilvania

Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.

Nou!!: Ziua națională a României și Transilvania · Vezi mai mult »

Unirea Transilvaniei cu România

Crișanei, cu posibilitatea extinderii Banatului până la Tisa și Dunăre. Granițele definitive vor fi stabilite abia în 1920. Unirea Transilvaniei cu România a fost proclamată de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918.

Nou!!: Ziua națională a României și Unirea Transilvaniei cu România · Vezi mai mult »

Zoe Petre

Zoe Petre a fost un istoric, publicist și om politic român.

Nou!!: Ziua națională a României și Zoe Petre · Vezi mai mult »

1 august

---- 1 august este a 213-a zi a calendarului gregorian și a 214-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Ziua națională a României și 1 august · Vezi mai mult »

1 decembrie

---- 1 decembrie este a 335-a zi a calendarului gregorian și a 336-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Ziua națională a României și 1 decembrie · Vezi mai mult »

10 mai

---- 10 mai este a 130-a zi a calendarului gregorian și ziua a 131-a în anii bisecți.

Nou!!: Ziua națională a României și 10 mai · Vezi mai mult »

16 decembrie

---- 16 decembrie este a 350-a zi a calendarului gregorian și a 351-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Ziua națională a României și 16 decembrie · Vezi mai mult »

1861

1861 (MDCCCLXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Ziua națională a României și 1861 · Vezi mai mult »

1866

1866 (MDCCCLXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Ziua națională a României și 1866 · Vezi mai mult »

1869

1869 (MDCCCLXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Ziua națională a României și 1869 · Vezi mai mult »

1877

1877 (MDCCCLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Ziua națională a României și 1877 · Vezi mai mult »

1881

1881 (MDCCCLXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Ziua națională a României și 1881 · Vezi mai mult »

1918

1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Ziua națională a României și 1918 · Vezi mai mult »

1944

1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Ziua națională a României și 1944 · Vezi mai mult »

1947

1947 (MCMXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Ziua națională a României și 1947 · Vezi mai mult »

1948

1948 (MCMXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Ziua națională a României și 1948 · Vezi mai mult »

1989

----1989 (MCMLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Ziua națională a României și 1989 · Vezi mai mult »

1990

1990 (MCMXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Ziua națională a României și 1990 · Vezi mai mult »

1991

1991 (MCMXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Ziua națională a României și 1991 · Vezi mai mult »

2011

2011 (MMXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Ziua națională a României și 2011 · Vezi mai mult »

23 august

---- 23 august este a 235-a zi a calendarului gregorian și a 236-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Ziua națională a României și 23 august · Vezi mai mult »

24 ianuarie

---- 24 ianuarie este a 24-a zi a calendarului gregorian.

Nou!!: Ziua națională a României și 24 ianuarie · Vezi mai mult »

30 decembrie

---- 30 decembrie este a 364-a zi a calendarului gregorian și a 365-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Ziua națională a României și 30 decembrie · Vezi mai mult »

31 iulie

---- 31 iulie este a 212-a zi a calendarului gregorian și a 213-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Ziua națională a României și 31 iulie · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Ziua Naţională a României, Ziua Națională a României, Ziua naţională a României, Întâi Decembrie.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »