acces mai rapid decât browser-ul!
14 relaţii: Califat, Califatul Omeiad, Constantin al IV-lea, Constantinopol, Focul grecesc, Imperiul Roman de Răsărit, Leon al III-lea Isaurianul, Listă de asedii ale Constantinopolului, Primul Asediu Arab al Constantinopolului (674-678), Primul Țarat Bulgar, Războaiele Bizantino-Arabe, Tervel al Bulgariei, 717, 718.
Califat
Istoria Islamului Denumirea de califat provine din arabă: khilāfa respectiv khalīfatu rasūl Allāh (arab: خليفة رسول الله, DMG Ḫalīfa, plural Ḫulafāʾ, urmaș, calif, locțiitor al Profetului).
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Califat · Vezi mai mult »
Califatul Omeiad
Califatul Omeiad, Califatul Ummayyad sau Califatul de la Damasc (în arabă الخلافة الأموية, trans. Al-Ḫilāfa al-ʾumawiyya) a urmat primului califat din istorie, numit Califatul Rashidun condus de cei patru califi Rashidun sau "ortodocși".
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Califatul Omeiad · Vezi mai mult »
Constantin al IV-lea
Constantin al IV-lea (652 - 685), cunoscut și sub numele de Constantin cel Nou, a fost împărat bizantin între 668 și 685.
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Constantin al IV-lea · Vezi mai mult »
Constantinopol
Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Constantinopol · Vezi mai mult »
Focul grecesc
Imagine din manuscrisul ilustrat „Skylitzes” din Madrid. Focul grecesc era un produs incendiar de calitățile napalmului din epoca noastră, folosit de bizantinii din evul mediu.
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Focul grecesc · Vezi mai mult »
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Imperiul Roman de Răsărit · Vezi mai mult »
Leon al III-lea Isaurianul
Leon al III-lea Isaurianul, sau Isauricul, a fost împărat bizantin între 717 și 741.
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Leon al III-lea Isaurianul · Vezi mai mult »
Listă de asedii ale Constantinopolului
O imagine din 1537 de la Mănăstirea Moldovița despre Asediul Constantinopolului Asediul Constantinopolului (1203). De-a lungul istoriei, au existat mai multe încercări de cucerire a orașului Constantinopole.
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Listă de asedii ale Constantinopolului · Vezi mai mult »
Primul Asediu Arab al Constantinopolului (674-678)
Constantin al IV-lea, conducătorul Imperiului Bizantin și suita sa Primul Asediu Arab al Constantinopolului din 674 - 678 a fost un conflict major din timpul războaielor bizantino-arabe, și a fost unul dintre numeroasele asedii în care apărarea Constantinopolului a fost testată.
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Primul Asediu Arab al Constantinopolului (674-678) · Vezi mai mult »
Primul Țarat Bulgar
Țaratul Bulgar (sau Imperiul Bulgar) (în limba bulgară modernă: Първo Българско царство, Părvo bălgarsko tsarstvo) a fost un stat medieval fondat de vechii bulgari în Balcanii de nord-est în jurul anului 681. La apogeul puterii sale se întindea până la Budapesta și Marea Neagră și de la Nipru (azi în Ucraina) până la Marea Adriatică. Pe măsură ce statul și-a întărit poziția în Balcani, a început o relație cu Imperiul Bizantin, uneori prietenoasă, uneori ostilă. În cele din urmă Bulgaria a devenit principalul rival al Bizanțului la nord, începând mai multe războaie. Cele două puteri au avut, însă, și perioade de pace și aliere, cel mai relevant în timpul Celui de-al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului, când armata bulgară a jucat un rol esențial în oprierea asediului și prevenirea unei invazii arabe în Europa răsăriteană. Bizanțul a avut o influență culturală puternică asupra Bulgariei, așa încât în 864 statul a adoptat creștinismul ca religie de stat. Împărțirea Hanatului Avar a permis Bulgariei să își extindă granițele către nord-vest până în Câmpia Panoniei (Ungaria de astăzi). Mai târziu, bulgarii s-au confruntat cu sosirea pecenegilor și a cumanilor și au oprit incursiunile maghiarilor în Europa, obligându-i să se așeze definitiv în Panonia. La sfârșitul secolului al IX-lea și începutul secolului al X-lea, țarul Simeon I a obținut mai multe victorii asupra bizantinilor și a realizat maxima întindere teritorială a imperiului său. După distrugerea armatei bizantine în bătălia de la Achelous, în 917, bulgarii au asediat Constantinopolul în 923 și 924. După ce și-au refăcut forțele, în 1014, sub împăratul Vasile al II-lea, bizantinii au învins bulgarii printr-o lovitură zdrobitoare, Bătălia de la Kleidion. Până în 1018, toate fortărețele bulgare din Imperiul Bizantin se predaseră și în cele din urmă țaratul s-a destrămat. Lui i-a urmat Cel de-al Doilea Țarat Bulgar, în 1185. După adoptarea creștinismului, în 864, Bulgaria a devenit centrul cultural al Europei slave. Această poziție fruntașă din punct de vedere cultural a fost întărită de crearea de către bizantini a alfabetelor grecești modificate alfabetelor glagolitic și chirilic, urmată de răspândirea scrierii în limba bulgară veche către nord. Slavona (sau bulgara veche) a devenit limba cancelariilor unei părți însemnate din Europa de est. În 927 a fost recunoscută independența Patriarhiei Bulgariei. Între secolele al VII-lea și al X-lea, populația locală de protobulgari, de origine turcică, a fost treptat asimilată de restul populației, de origine slavă. Începând cu secolul al X-lea, s-a statornicit numele de bulgar pentru a denumi poporul nou-format, atât în vorbire cât și în scris. Răspândirea cunoașterii limbii slavone vechi a prevenit asimilarea slavilor sudici în țările vecine, susținând crearea unei identități bulgare.
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Primul Țarat Bulgar · Vezi mai mult »
Războaiele Bizantino-Arabe
Războaiele bizantino-arabe reprezintă o serie de conflicte din perioada 634 – 1180 între Imperiul Roman de Răsărit și califatele arabe.
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Războaiele Bizantino-Arabe · Vezi mai mult »
Tervel al Bulgariei
Monograma lui Tervel al Bulgariei Hanul Tervel (în), numit și Tarvel, Terval sau Terbelis în unele surse bizantine, a fost han al Bulgariei, în timpul Primului Imperiu Bulgar la începutul secolului al VIII-lea.
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și Tervel al Bulgariei · Vezi mai mult »
717
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VII-lea - Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea Decenii: Anii 660 Anii 670 Anii 680 Anii 690 Anii 700 - Anii 710 - Anii 720 Anii 730 Anii 740 Anii 750 Anii 760 Ani: 712 713 714 715 716 - 717 - 718 719 720 721 722 ----.
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și 717 · Vezi mai mult »
718
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VII-lea - Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea Decenii: Anii 660 Anii 670 Anii 680 Anii 690 Anii 700 - Anii 710 - Anii 720 Anii 730 Anii 740 Anii 750 Anii 760 Ani: 713 714 715 716 717 - 718 - 719 720 721 722 723 ----.
Nou!!: Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) și 718 · Vezi mai mult »
