acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Alchimie și Chimie
Alchimie și Chimie au 20 lucruri în comun (în Uniunpedie): Astronomie, Aur, Biologie, Chimie organică, Democrit, Egiptul Antic, Ernest Rutherford, Europa, Fizică, Geber, India, Istoria chimiei, Paracelsus, Piatră filozofală, Radioactivitate, Rhazes, Robert Boyle, Sodiu, Spania, Sulf.
Astronomie
Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.
Alchimie și Astronomie · Astronomie și Chimie ·
Aur
Aurul este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul Au și numărul atomic 79.
Alchimie și Aur · Aur și Chimie ·
Biologie
Animale și plantePești Biologia este știința naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor organismelor vii.
Alchimie și Biologie · Biologie și Chimie ·
Chimie organică
Metanul, CH4, este cel mai simplu compus organic; aparține clasei hidrocarburilor și este un alcan cu geometrie tetraedrică. Chimia organică este ramura chimiei care se ocupă cu studiul structurii, proprietăților, reacțiilor (de sinteză, de descompunere, etc) a compușilor organici.
Alchimie și Chimie organică · Chimie și Chimie organică ·
Democrit
Democrit Democritos (în, Democritos) a fost un filosof grec presocratic.
Alchimie și Democrit · Chimie și Democrit ·
Egiptul Antic
Egiptul Antic a fost o veche civilizație din nord-estul Africii, care s-a dezvoltat în zonele joase de-a lungul fluviului Nil, suprafața actuală a statului modern Egipt.
Alchimie și Egiptul Antic · Chimie și Egiptul Antic ·
Ernest Rutherford
Ernest Rutherford Ernest Rutherford a fost un fizician și chimist din Noua Zeelandă, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1908.
Alchimie și Ernest Rutherford · Chimie și Ernest Rutherford ·
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Alchimie și Europa · Chimie și Europa ·
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Alchimie și Fizică · Chimie și Fizică ·
Geber
Geber într-un manuscris alchimist din sec. al XV-lea Jabir ibn Hayyan, latinizat Geber (c. 721- c. 815) a fost un celebru învățat de origine arabă (după unele surse) sau persană (după alte surse), ce a adus o contribuție substanțială la dezvoltarea culturii islamice.
Alchimie și Geber · Chimie și Geber ·
India
India, oficial Republica India, este o țară din sudul Asiei.
Alchimie și India · Chimie și India ·
Istoria chimiei
''Alchimistul căutând piatra filozofală'', pictură de Joseph Wright of Derby ilustrând de fapt descoperirea fosforului de către Hennig Brandt Istoria chimiei începe încă din antichitate, când omul primitiv începe să transforme mediul înconjurător pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și continuă și în zilele noastre, când sunt descoperite o multitudine de noi materiale, necesare în toate domeniile de activitate.
Alchimie și Istoria chimiei · Chimie și Istoria chimiei ·
Paracelsus
Paracelsus (Teofrast, Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von Hohenheim) (n. 1493 sau 1494 - d. 24 septembrie 1541, Salzburg) a fost un celebru alchimist, medic, fizician, astrolog, teolog, filozof elvețian și inițiatorul mișcării iatrochimice.
Alchimie și Paracelsus · Chimie și Paracelsus ·
Piatră filozofală
Alchimist în căutarea pietrei filozofale,pictură în ulei de Joseph Wright (1771) Piatra filozofală (în latină: Lapis philosophorum, în arabă: El Iksir, de unde și cuvântul „elixir”) este o substanță legendară cu ajutorul căreia alchimiștii pretindeau că pot transmuta metalele inferioare în aur.
Alchimie și Piatră filozofală · Chimie și Piatră filozofală ·
Radioactivitate
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.
Alchimie și Radioactivitate · Chimie și Radioactivitate ·
Rhazes
Abu Bakr Muhammad ibn Zakariya al-Razi (în persană: زكريای رازی Zakaria ye Razi; în arabă: ابو بکر محمد بن زكريا الرازی; în latină: Rhazes sau Rasis) (865 - 925) a fost alchimist, fizician, medic, filozof, savant persan.
Alchimie și Rhazes · Chimie și Rhazes ·
Robert Boyle
Robert Boyle (n. 25 ianuarie 1627; d. 30 decembrie 1691, Londra) a fost fizician, chimist și inventator irlandez.
Alchimie și Robert Boyle · Chimie și Robert Boyle ·
Sodiu
Sodiu Sodiul (câteodată denumit și natriu) este un element chimic cu simbolul Na și numărul atomic 11.
Alchimie și Sodiu · Chimie și Sodiu ·
Spania
Fără descriere.
Alchimie și Spania · Chimie și Spania ·
Sulf
Sulful (numit și pucioasă) este elementul chimic cu simbolul S și cu numărul atomic 16.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Alchimie și Chimie
- Ceea ce au în comun cu Alchimie și Chimie
- Similarități între Alchimie și Chimie
Comparație între Alchimie și Chimie
Alchimie are 207 de relații, în timp ce Chimie are 207. Așa cum au în comun 20, indicele Jaccard este 4.83% = 20 / (207 + 207).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Alchimie și Chimie. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
