Similarități între Alexandr Vasilevski și Gheorghi Jukov
Alexandr Vasilevski și Gheorghi Jukov au 36 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Armata Roșie, Bătălia de la Kursk, Bătălia de la Moscova, Bătălia de la Stalingrad, Boris Șapoșnikov, Erou al Uniunii Sovietice, Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial), Imperiul Rus, Iosif Vissarionovici Stalin, Kliment Voroșilov, Konstantin Rokosovski, Manciukuo, Marea Epurare, Mareșal al Uniunii Sovietice, Mișcarea Albă, Ministru al apărării al Uniunii Sovietice, Moscova, Nicolai Bulganin, Nikita Sergheevici Hrușciov, Odesa, Operațiunea Barbarossa, Ordinul Lenin, Ordinul Steagul Roșu, Ordinul Suvorov, Ordinul Victoriei, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, Primul Război Mondial, Războiul Civil Rus, Revoluția din Octombrie, ..., Rodion Malinovski, Stalingrad (dezambiguizare), STAVKA, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Virtuti Militari, 29 octombrie. Extinde indicele (6 Mai Mult) »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Alexandr Vasilevski · Al Doilea Război Mondial și Gheorghi Jukov ·
Armata Roșie
Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.
Alexandr Vasilevski și Armata Roșie · Armata Roșie și Gheorghi Jukov ·
Bătălia de la Kursk
Frontul de răsărit în timpul bătăliei de la Kursk. Zonele portocalii reprezintă zonele de distrugere ale străpungerii iniţiale sovietice care s-a încheiat cu a treia bătălie de la Harkov. Zonele gri reprezintă înaintarea germană de la Kursk. Bătălia de la Kursk (în limba rusă: Курская битва, Kurskaia bitva; germană: Unternehmen Zitadelle – Operațiunea Citadela), 5 iulie – 23 august 1943), a fost ultima acțiune ofensivă de tip blitzkrieg de pe frontului de răsărit al celui de-al doilea război mondial. Beneficiind de cele mai bune informații asupra intențiilor lui Hitler, sovieticii au proiectat, realizat și disimulat cu grijă mai multe inele de lucrări defensive și câmpuri minate și au concentrat și camuflat cu grijă numeroase rezerve cu scopul declanșării unui contraatac strategic. Bătălia de la Kursk, care include și mai mica bătălie de la Prohorovka, este descrisă de propaganda sovietică, în mod fals, drept cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile (fiind implicate peste 8.000 de tancuri) și a inclus cea mai costisitoare zi de lupte aeriene din întreaga istorie. Germanii consideră drept bătălia de la Kursk numai Operațiunea Zitadelle, în timp ce sovieticii consideră că Zitadelle este numai faza defensivă a bătăliei, urmată de faza ofensivă formată din Operațiunile Kutuzov și Polkovodeț Rumianțev. Deși germanii concepuseră inițial o lovitură ofensivă, apărarea bine organizată a sovieticilor nu numai că a stopat cu succes acțiunea germană, dar le-a permis să contraatace, după încheierea cu succes a fazei defensive, în două operațiuni consecutive:Operațiunea Kutuzov și Operațiunea Polkovodeț Rumianțev. După încheierea luptelor din arcul de la Kursk, sovieticii au câștigat definitiv inițiativa strategică de-a lungul întregii perioade care a mai rămas până la încheierea războiului. Din acest punct de vedere, bătălia de la Kursk poate fi considerată faza a 2-a a punctului de cotitură al războiului, în care prima fază este considerată victoria sovietică de la Stalingrad. Atacurile sovietice care au urmat eliminării forțelor germane de la Kursk au dus la eliberarea Oriolului și Belgorodului pe 5 august și a Kievului pe 23 august, împingându-i înapoi pe germani pe un front larg, primul succes sovietic de amploare din timpul unei ofensive de vară. Bătălia de la Kursk a demonstrat că frontul de răsărit a fost caracterizat de cea mai mare concentrare de trupe din timpurile moderne. Defensiva sovietică a fost atât de bine gândită, încât atunci când Armata Roșie a trecut la faza de contraatac, ea a fost capabilă să dezvolte ofensive pe patru axe separate de înaintare, evitând capcana întinderii prea mari a contraatacului. Această bătălie se numără printre subiectele de studiu din toate academiile militare moderne.Când săptămâna de lupte din jurul Kurkului s-a încheiat, infailibilitatea percepută a blitzkriegului fusese distrusă împreună cu speranțele viitoare ale armatei germane pentru victorie sau măcar pentru un impas în răsărit... Kursk stă ca un obiect de studiu pentru cei care ar fi înfiorați și înfricoșați de teatrele curente de operațiuni. Kursk a anunțat că, pentru fiecare teorie ofensivă este disponibilă o teorie defensivă pentru cei care dedică eforturile necesare găsirii ei.
Alexandr Vasilevski și Bătălia de la Kursk · Bătălia de la Kursk și Gheorghi Jukov ·
Bătălia de la Moscova
Batălia de la Moscova (în rusă Битва за Москву, în germană Schlacht um Moskau) se referă la apărarea capitalei sovietice, Moscova, și la contraofensiva ulterioară a Armatei Roșii (armata sovietică) dintre octombrie 1941 și ianuarie 1942 pe frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial, împotriva forțelor Germaniei Naziste.
Alexandr Vasilevski și Bătălia de la Moscova · Bătălia de la Moscova și Gheorghi Jukov ·
Bătălia de la Stalingrad
Bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943 a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial și este considerată cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii. Bătălia a fost marcată de neglijare și brutalitate față de populația civilă. Bătălia a inclus campania de bombardamente aeriene asupra orașului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacuri terestre asupra orașului, precum și lupte pe teritoriul orașului. A urmat contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit și a distrus forțele germane și ale aliaților din cadrul Axei din Stalingrad și din regiunea periferică a orașului. Numărul total al pierderilor de vieți umane este estimat aproximativ la 3 milioane. Lipsa unor date mai exacte se explică prin refuzul guvernului sovietic de a oferi cifre exacte din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari și ar fi demobilizat eforturile de război. Forțele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de răsărit și nu și-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării URSS, luptă care a dus în cele din urmă la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.
Alexandr Vasilevski și Bătălia de la Stalingrad · Bătălia de la Stalingrad și Gheorghi Jukov ·
Boris Șapoșnikov
Boris Mihailovici Șapoșnikov (în; n. 2 octombrie 1882 — d. 26 martie 1945) a fost un mareșal rus, dintre principalii comandanți militari sovietic din timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Alexandr Vasilevski și Boris Șapoșnikov · Boris Șapoșnikov și Gheorghi Jukov ·
Erou al Uniunii Sovietice
Erou al Uniunii Sovietice (în limba rusă: Герой Советского Союза) a fost cel mai înalt titlu onorific și cea mai înaltă distincție a Uniunii Sovietice.
Alexandr Vasilevski și Erou al Uniunii Sovietice · Erou al Uniunii Sovietice și Gheorghi Jukov ·
Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)
Frontul de Răsărit al celui de Al Doilea Război Mondial a fost teatrul războiului dintre patru țări ale puterilor Axei (Germania nazistă, Italia, Ungaria, România) pe de-o parte, și Uniunea Sovietică pe de altă parte, începând cu iunie 1941 până în mai 1945.
Alexandr Vasilevski și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Gheorghi Jukov ·
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Alexandr Vasilevski și Imperiul Rus · Gheorghi Jukov și Imperiul Rus ·
Iosif Vissarionovici Stalin
Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.
Alexandr Vasilevski și Iosif Vissarionovici Stalin · Gheorghi Jukov și Iosif Vissarionovici Stalin ·
Kliment Voroșilov
Kliment Efremovici Voroșilov (în limba) a fost un comandant militar și politician sovietic.
Alexandr Vasilevski și Kliment Voroșilov · Gheorghi Jukov și Kliment Voroșilov ·
Konstantin Rokosovski
Konstantin Konstantinovici Rokosovski (în) (n. 21 decembrie 1896 – d. 3 august 1968) a fost un mareșal rus de origine poloneză, unul dintre principalii comandanți militari sovietici din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Alexandr Vasilevski și Konstantin Rokosovski · Gheorghi Jukov și Konstantin Rokosovski ·
Manciukuo
Manciukuo (în), Manshū-koku (în) sau Manciuria a fost un stat marionetă în Manciuria și estul Mongoliei Interioare guvernat sub forma unei monarhii constituționale.
Alexandr Vasilevski și Manciukuo · Gheorghi Jukov și Manciukuo ·
Marea Epurare
Marea Epurare (- Marea Teroare) este numele dat campaniilor de represiune din Uniunea Sovietică de la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu al secolului XX, care a inclus și epurarea partidului comunist.Termenul de represiune a fost în mod oficial folosit pentru a indica urmărirea oamenilor recunoscuți drept dușmani ai poporului și contrarevoluționari.
Alexandr Vasilevski și Marea Epurare · Gheorghi Jukov și Marea Epurare ·
Mareșal al Uniunii Sovietice
right Gradul de Mareșal al Uniunii Sovietice (în limba rusă: Маршал Советского Союза) era, practic, cel mai înalt grad militar în armata Uniunii Sovietice.
Alexandr Vasilevski și Mareșal al Uniunii Sovietice · Gheorghi Jukov și Mareșal al Uniunii Sovietice ·
Mișcarea Albă
Mișcarea Albă (în) și brațul ei înarmat Armata Albă (în) sau Garda Albă (în), ai căror membri erau cunoscuți ca Albi (în), cuprindeau unele forțe din Rusia, atât politice cât și militare, care se opuneau bolșevicilor după Revoluția din Octombrie și care au luptat împotriva Armatei Roșii (așa cum au făcut-o, de altfel, și naționaliștii ucrainieni din Armata Verde sau anarhiștii din Armata Neagră) pe durata războiului civil din Rusia din 1918 până în 1921.
Alexandr Vasilevski și Mișcarea Albă · Gheorghi Jukov și Mișcarea Albă ·
Ministru al apărării al Uniunii Sovietice
Comisari ai poporului.
Alexandr Vasilevski și Ministru al apărării al Uniunii Sovietice · Gheorghi Jukov și Ministru al apărării al Uniunii Sovietice ·
Moscova
Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².
Alexandr Vasilevski și Moscova · Gheorghi Jukov și Moscova ·
Nicolai Bulganin
Nicolai Alexandrovici Bulganin (în; n. 30 mai 1895 – d. 24 februarie 1975) a fost un politician sovietic care a ocupat funcții importante guvernamentale: ministru al apărării (1953-1955) și prim-ministru (1955-1958).
Alexandr Vasilevski și Nicolai Bulganin · Gheorghi Jukov și Nicolai Bulganin ·
Nikita Sergheevici Hrușciov
Nikita Sergheevici Hrușciov (în) a fost un om politic rus care a condus Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
Alexandr Vasilevski și Nikita Sergheevici Hrușciov · Gheorghi Jukov și Nikita Sergheevici Hrușciov ·
Odesa
Odesa sau Odessa (în, în, în, în turcă Hacıbey) este un important oraș și port ucrainean situat în nord-vestul Mării Negre, este, totodată reședință a regiunii omonime.
Alexandr Vasilevski și Odesa · Gheorghi Jukov și Odesa ·
Operațiunea Barbarossa
Operațiunea Barbarossa (în germană Unternehmen Barbarossa) a fost numele de cod secret acoperitor folosit de conducerea Germaniei naziste pentru operația militară de invadare a Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiune începută la 22 iunie 1941.
Alexandr Vasilevski și Operațiunea Barbarossa · Gheorghi Jukov și Operațiunea Barbarossa ·
Ordinul Lenin
Ordinul Lenin (în limba rusă: Орден Ленина), numit în cinstea conducătorului Revoluției din Octombrie, Vladimir Ilici Lenin, a fost cea mai înaltă distincție națională a Uniunii Sovietice.
Alexandr Vasilevski și Ordinul Lenin · Gheorghi Jukov și Ordinul Lenin ·
Ordinul Steagul Roșu
Ordinul Steagului Roșu de Luptă, cunoscut mai degrabă ca Ordinul Steagul Roșu sau Ordinul Drapelul Roșu, (în) a fost înființat de guvernul Rusiei Bolșevice pe 16 septembrie 1918, în timpul răzbiului civil.
Alexandr Vasilevski și Ordinul Steagul Roșu · Gheorghi Jukov și Ordinul Steagul Roșu ·
Ordinul Suvorov
Ordinul Suvorov (în limba rusă: Орден Суворова) este un ordin sovietic, care a primit numele lui Alexandr Suvorov și a fost înființat pe 29 iulie 1942 (în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial), printr-o decizie a Prezidiului Sovietului Suprem al URSS.
Alexandr Vasilevski și Ordinul Suvorov · Gheorghi Jukov și Ordinul Suvorov ·
Ordinul Victoriei
Ordinul Victoriei (Pobeda) (în) a fost cea mai înaltă decorație militară a Uniunii Sovietice, și unul dintre cele mai rare ordine din lume.
Alexandr Vasilevski și Ordinul Victoriei · Gheorghi Jukov și Ordinul Victoriei ·
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (în rusă: Коммунисти́ческая па́ртия Сове́тского Сою́за.
Alexandr Vasilevski și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice · Gheorghi Jukov și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Alexandr Vasilevski și Primul Război Mondial · Gheorghi Jukov și Primul Război Mondial ·
Războiul Civil Rus
Războiul Civil Rus (în; 7 noiembrie 1917 — 16 iunie 1923) a fost un război civil multipartit în fostul Imperiu Rus, declanșat de răsturnarea monarhiei și de eșecul noului guvern republican în a menține stabilitatea, deoarece multe facțiuni se întreceau pentru a determina viitorul politic al Rusiei.
Alexandr Vasilevski și Războiul Civil Rus · Gheorghi Jukov și Războiul Civil Rus ·
Revoluția din Octombrie
Evenimentul istoric cunoscut ca Revoluția din Octombrie sau Revoluția bolșevică, din 25 octombrie 1917 (stil vechi), care a devenit 7 noiembrie (stil nou), a fost lovitura de stat prin care bolșevicii au preluat puterea cu forța de la guvernul lui Kerenski, și care a inaugurat a doua fază a Revoluției Ruse din 1917.
Alexandr Vasilevski și Revoluția din Octombrie · Gheorghi Jukov și Revoluția din Octombrie ·
Rodion Malinovski
Mareșalul sovietic Rodion Malinovski. Rodion Iakovlevici Malinovski (în) a fost un mareșal rus, unul dintre principalii comandanți militari sovietici din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Alexandr Vasilevski și Rodion Malinovski · Gheorghi Jukov și Rodion Malinovski ·
Stalingrad (dezambiguizare)
Stalingrad este fostul nume a două orașe.
Alexandr Vasilevski și Stalingrad (dezambiguizare) · Gheorghi Jukov și Stalingrad (dezambiguizare) ·
STAVKA
STAVKA (în limba rusă: Ставка верховного Главнокомандующего prescurtat СТАВКА) a fost Marele Cartier General al armatei imperiale ruse în ultimii ani de existență și al Armatei Roșii.
Alexandr Vasilevski și STAVKA · Gheorghi Jukov și STAVKA ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Alexandr Vasilevski și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Gheorghi Jukov și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
Virtuti Militari
Ordinul Virtuti Militari (în limba latină "Pentru virtute militară") a fost creat în 1792 ca cel mai înalt ordin militar al Poloniei.
Alexandr Vasilevski și Virtuti Militari · Gheorghi Jukov și Virtuti Militari ·
29 octombrie
---- 29 octombrie este a 302-a zi a calendarului gregorian și a 303-a zi în anii bisecți.
29 octombrie și Alexandr Vasilevski · 29 octombrie și Gheorghi Jukov ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Alexandr Vasilevski și Gheorghi Jukov
- Ceea ce au în comun cu Alexandr Vasilevski și Gheorghi Jukov
- Similarități între Alexandr Vasilevski și Gheorghi Jukov
Comparație între Alexandr Vasilevski și Gheorghi Jukov
Alexandr Vasilevski are 118 de relații, în timp ce Gheorghi Jukov are 114. Așa cum au în comun 36, indicele Jaccard este 15.52% = 36 / (118 + 114).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Alexandr Vasilevski și Gheorghi Jukov. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: