42 relaţii: Acronim, Africa, Alfabetul fonetic NATO, Alfabetul grec, Alfabetul latin, Anterioritate vocalică, Consoană, Consoană africată, Consoană alveolară, Consoană bilabială, Consoană dentală, Consoană fricativă, Consoană labiodentală, Consoană nazală, Consoană oclusivă, Consoană palatală, Consoană sonantă, Consoană velară, Deschidere vocalică, Fonetică, Fonologie, Limba chineză, Limba engleză, Limba franceză, Limba italiană, Limba japoneză, Limba română, Limba rusă, Limba suedeză, Limbă (comunicare), Limbă vorbită, Loc de articulare, Mod de articulare, MP3, Ton (lingvistică), Vocală, Vocală rotunjită, 1888, 1900, 1932, 1989, 1993.
Acronim
În lingvistică, un acronim este prescurtarea unei sintagme, de regulă păstrându-se segmente inițiale ale cuvintelor și ale componentelor de cuvânt compus cu sens lexical.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Acronim · Vezi mai mult »
Africa
Africa este al doilea continent ca mărime de pe Terra și cel mai populat după Asia.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Africa · Vezi mai mult »
Alfabetul fonetic NATO
FAA radiotelephony phonetic alphabet and Morse code chart. The FAA uses the ICAO phonetic alphabet. Alfabetul fonetic NATO este un alfabet fonetic, folosit în transmisiile telefonice și radiotelefonice, prin care se asociază un cuvânt unic fiecărei litere din alfabetul limbii engleze și fiecărei cifre de la 0 la 9.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Alfabetul fonetic NATO · Vezi mai mult »
Alfabetul grec
Alfabetul grec este o culegere a celor 24 de litere folosite pentru a scrie în limba greacă din secolul VIII î.Hr. până astăzi.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Alfabetul grec · Vezi mai mult »
Alfabetul latin
right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Alfabetul latin · Vezi mai mult »
Anterioritate vocalică
În fonetică, anterioritatea vocalică se referă la clasificarea vocalelor în funcție de poziția avansată (anterioară) sau retrasă (posterioară) a limbii în timpul articulării.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Anterioritate vocalică · Vezi mai mult »
Consoană
O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Consoană · Vezi mai mult »
Consoană africată
În fonetică, o consoană se numește africată sau semioclusivă dacă începe ca o consoană oclusivă prin blocarea fluxului de aer din canalul fonator și se termină ca o consoană fricativă prin eliberarea parțială și de obicei șuierătoare a aerului.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Consoană africată · Vezi mai mult »
Consoană alveolară
În fonetică, se numesc consoane alveolare acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona alveolelor incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Consoană alveolară · Vezi mai mult »
Consoană bilabială
În fonetică, se numesc consoane bilabiale acele consoane pronunțate prin acțiunea ambelor buze; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Consoană bilabială · Vezi mai mult »
Consoană dentală
În fonetică, se numesc consoane dentale acele consoane al căror loc de articulare este la nivelul dinților.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Consoană dentală · Vezi mai mult »
Consoană fricativă
În fonetică, o consoană se numește fricativă (sau constrictivă, spirantă) dacă la pronunțarea sa canalul fonator se strâmtează astfel încât aerul să se poată scurge tot timpul emisiunii.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Consoană fricativă · Vezi mai mult »
Consoană labiodentală
În fonetică, se numesc consoane labiodentale acele consoane pronunțate prin acțiunea buzei inferioare și a incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Consoană labiodentală · Vezi mai mult »
Consoană nazală
În fonetică, consoanele nazale sunt acele consoane în timpul emiterii cărora aerul este expirat pe nas.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Consoană nazală · Vezi mai mult »
Consoană oclusivă
Consoanele oclusive (sau explozive) sunt acele consoane pronunțate printr-o ocluzie a canalului fonator.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Consoană oclusivă · Vezi mai mult »
Consoană palatală
În fonetică, se numesc consoane palatale acele consoane pronunțate prin atingerea sau apropierea părții mijlocii a limbii de palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Consoană palatală · Vezi mai mult »
Consoană sonantă
În fonetică, o consoană sonantă este o consoană în articularea căreia nu se produce un zgomot caracteristic consoanelor, ci mai degrabă se aseamănă vocalelor.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Consoană sonantă · Vezi mai mult »
Consoană velară
În fonetică, se numesc consoane velare consoanele pronunțate în partea posterioară a cavității bucale, prin atingerea sau apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Consoană velară · Vezi mai mult »
Deschidere vocalică
În fonetică, deschiderea vocalică (sau apertura) se referă la clasificarea vocalelor în funcție gradul de deschidere a maxilarului, deci de poziția ridicată sau coborîtă a limbii în timpul articulării.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Deschidere vocalică · Vezi mai mult »
Fonetică
Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Fonetică · Vezi mai mult »
Fonologie
În lingvistică, termenul fonologie denumește, conform definiției Școlii lingvistice de la Praga, un grup de lingviști structuraliști care l-a impus, acea ramură care studiază fenomenele sonore din punctul de vedere al funcției acestora de a distinge sensuri într-o limbă dată, relațiile dintre aceste elemente distinctive și regulile după care pot fi combinate în cuvinte și propozițiiVachek 2003, 128.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Fonologie · Vezi mai mult »
Limba chineză
Limba chineză este cea mai vorbită limbă din lume (după numărul de vorbitori), fiind limba oficială în China, Taiwan și una din limbile oficiale în Singapore.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Limba chineză · Vezi mai mult »
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Limba engleză · Vezi mai mult »
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Limba franceză · Vezi mai mult »
Limba italiană
Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Limba italiană · Vezi mai mult »
Limba japoneză
Japoneza sau nipona, este principala limbă vorbită și scrisă în Japonia.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Limba japoneză · Vezi mai mult »
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Limba română · Vezi mai mult »
Limba rusă
Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Limba rusă · Vezi mai mult »
Limba suedeză
Limba suedeză este o limbă din familia limbilor germanice de nord sau scandinave, vorbită în majoritate de către aproximativ 9 milioane de oameni în Suedia și alte zone din Finlanda, unde are același statut legal cu limba finlandeză.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Limba suedeză · Vezi mai mult »
Limbă (comunicare)
Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Limbă (comunicare) · Vezi mai mult »
Limbă vorbită
O limbă vorbită este o limbă ale cărei cuvinte sunt pronunțate (exprimate prin viu grai.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Limbă vorbită · Vezi mai mult »
Loc de articulare
Locuri de articulare, pasive şi active În fonetică, locul sau punctul de articulare al unei consoane este locul de pe canalul fonator în care fluxul de aer este blocat sau strîmtat pentru a produce o turbulență audibilă.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Loc de articulare · Vezi mai mult »
Mod de articulare
În fonetică, pronunțarea consoanelor se clasifică după modul de articulare a acestora.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Mod de articulare · Vezi mai mult »
MP3
Logo-ul MP3 MP3 (MPEG-1/2 Layer 3) este un format audio multimedia, având la bază comprimarea sunetului cu ajutorul metodei de comprimare a datelor cu pierdere, numite în engleză „lossy MPEG compression” (datele care nu pot fi auzite în mod normal nu sunt incluse în fișier).
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și MP3 · Vezi mai mult »
Ton (lingvistică)
limbi cu sistem de tonuri simplu sau complex (220) În lingvistică, termenul „ton” este folosit cu mai multe sensuri.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Ton (lingvistică) · Vezi mai mult »
Vocală
Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Vocală · Vezi mai mult »
Vocală rotunjită
În fonetică, o vocală se numește rotunjită (sau labială) dacă se pronunță cu participarea activă a buzelor, care formează o deschidere circulară.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și Vocală rotunjită · Vezi mai mult »
1888
1888 (MDCCCLXXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și 1888 · Vezi mai mult »
1900
1900 (MCM) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni și un an bisect al calendarului iulian. Ca rezultat, diferența de 12 zile dintre cele două calendare s-a mărit la 13 zile.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și 1900 · Vezi mai mult »
1932
1932 (MCMXXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și 1932 · Vezi mai mult »
1989
----1989 (MCMLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și 1989 · Vezi mai mult »
1993
1993 (MCMXCIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Alfabetul Fonetic Internațional și 1993 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Alfabetul Fonetic Internaţional, Alfabetul fonetic internaţional, Alfabetul fonetic internațional, International Phonetic Alphabet.