Similarități între Astronomie și Univers
Astronomie și Univers au 47 lucruri în comun (în Uniunpedie): Andromeda (galaxie), Aristarh din Samos, Astrofizică, Astrophysical Journal, Big Bang, Calea Lactee, Electromagnetism, Electron, Energie întunecată, Expansiunea universului, Fuziune nucleară, Galaxie, Geocentrism, Gravitație, Grupul Local, Heliocentrism, Heliu, Hidrogen, Inflație cosmică, Isaac Newton, Johannes Kepler, Kelvin, Legea atracției universale, Luna, Materia întunecată, Mecanică cuantică, Modelul Lambda-CDM, Multivers, Nebuloasă, Neutrin, ..., Nicolaus Copernic, Pământ, Planetă, Plasmă, Ptolemeu, Quasar, Radiație cosmică de fond, Radiație electromagnetică, Sistemul solar, Soare, Soarta finală a universului, Spectru electromagnetic, Stea, Teoria coardelor, Teoria relativității, Teoria relativității generale, Vârsta universului. Extinde indicele (17 Mai Mult) »
Andromeda (galaxie)
Andromeda, cunoscută și ca Messier 31, M31 sau NGC 224 (în textele mai vechi denumită „Marea nebuloasă Andromeda”) este o galaxie spirală care se află la aproximativ 2,5 milioane de ani-lumină depărtare de Pământ.
Andromeda (galaxie) și Astronomie · Andromeda (galaxie) și Univers ·
Aristarh din Samos
Lunii, după o copie din secolul al X-lea Aristarh sau Aristarchus din Samos (n. 310 î.Hr. – d. 230 î.Hr.) a fost un astronom și matematician grec, primul care a susținut că Pământul se rotește în jurul Soarelui, a fost ridiculizat pentru convingerile sale.
Aristarh din Samos și Astronomie · Aristarh din Samos și Univers ·
Astrofizică
Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către astronomie.
Astrofizică și Astronomie · Astrofizică și Univers ·
Astrophysical Journal
Astrophysical Journal este o revistă științifică de astronomie și astrofizică.
Astronomie și Astrophysical Journal · Astrophysical Journal și Univers ·
Big Bang
Big Bang-ul (engl. Big Bang, marea explozie) sau Marea Explozie Inițială este modelul cosmologic care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a Universului.
Astronomie și Big Bang · Big Bang și Univers ·
Calea Lactee
Calea Lactee, rar cu denumirea Calea Laptelui, iar foarte rar cu denumirea Drumul lui Trăian, este o galaxie spirală barată din care face parte Sistemul Solar.
Astronomie și Calea Lactee · Calea Lactee și Univers ·
Electromagnetism
Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.
Astronomie și Electromagnetism · Electromagnetism și Univers ·
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Astronomie și Electron · Electron și Univers ·
Energie întunecată
În cosmologie, energia întunecată este o formă de masă-energie dovedită doar teoretic, prezentă în tot universul.
Astronomie și Energie întunecată · Energie întunecată și Univers ·
Expansiunea universului
Expansiunea metrică a Universului este creșterea distanței măsurate între două obiecte din Univers pe măsură ce timpul se schimbă.
Astronomie și Expansiunea universului · Expansiunea universului și Univers ·
Fuziune nucleară
Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacționează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele inițiale.
Astronomie și Fuziune nucleară · Fuziune nucleară și Univers ·
Galaxie
Coma Berenices; are un diametru de aproximativ 56.000 de ani-lumină și se află la o distanță față de Pământ de aproximativ 60 de milioane de ani O galaxie (cuvântul provine din greacă de la γαλαξίας, galaxias, însemnând „cerc lăptos”, o referire la Calea Lactee) este un sistem cu masă, unit de forțe gravitaționale, alcătuit dintr-o aglomerație de stele, praf și gaz interstelar precum și, dar încă nedovedit, materie întunecată invizibilă și energie întunecată.
Astronomie și Galaxie · Galaxie și Univers ·
Geocentrism
'''Modelul Geocentric al Sistemului Solar''' — Reprezentare din 1568 a sistemului geocentric, autorul fiind cosmograful și cartograful portughez Bartolomeu Velho, (Bibliothèque Nationale, Paris) Geocentrismul este o teorie cosmologică (sau model de fizică cerească) azi abandonată.
Astronomie și Geocentrism · Geocentrism și Univers ·
Gravitație
Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.
Astronomie și Gravitație · Gravitație și Univers ·
Grupul Local
Grupul Local este un grup de galaxii care include Calea Lactee.
Astronomie și Grupul Local · Grupul Local și Univers ·
Heliocentrism
Sistem solar heliocentric În astronomie, heliocentrismul este teoria că Soarele este centrul sistemului solar.
Astronomie și Heliocentrism · Heliocentrism și Univers ·
Heliu
Liniile Spectrale de Heliu Heliul este elementul chimic cu numărul atomic 2 și este reprezentat prin simbolul He.
Astronomie și Heliu · Heliu și Univers ·
Hidrogen
Liniile spectrale de hidrogen Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1.
Astronomie și Hidrogen · Hidrogen și Univers ·
Inflație cosmică
În cosmologia fizică, inflația cosmică, inflația cosmologică sau doar inflația este expansiunea exponențială teoretică a universului de la sfârșitul marii epoci de unificare, la 10-36 de secunde după Big Bang, datorită presiunii negative a densității vidului direct proporțională cu opusul densității sale.
Astronomie și Inflație cosmică · Inflație cosmică și Univers ·
Isaac Newton
Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.
Astronomie și Isaac Newton · Isaac Newton și Univers ·
Johannes Kepler
Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).
Astronomie și Johannes Kepler · Johannes Kepler și Univers ·
Kelvin
* Scara Kelvin este o scară de temperatură termodinamică (absolută) unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanță nu mai există energie sub formă de căldură.
Astronomie și Kelvin · Kelvin și Univers ·
Legea atracției universale
G este constanta gravitațională, o cantitate cheie în Legea atracției universale a lui Isaac Newton Legea atracției universale, enunțată de Isaac Newton, este o lege a mecanicii clasice.
Astronomie și Legea atracției universale · Legea atracției universale și Univers ·
Luna
Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent.
Astronomie și Luna · Luna și Univers ·
Materia întunecată
În astronomie și cosmologie, materia întunecată este în prezent un tip necunoscut de materie despre care se consideră că ar conține o mare parte din masa totală a universului.
Astronomie și Materia întunecată · Materia întunecată și Univers ·
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Astronomie și Mecanică cuantică · Mecanică cuantică și Univers ·
Modelul Lambda-CDM
ΛCDM (Lambda cold dark matter) sau Lambda-CDM este o parametrizare a modelului cosmologic Big Bang în care universul conține trei componente majore: în primul rând, o constantă cosmologică notată Lambda (greacă Λ) și asociată cu energia întunecată; în al doilea rând, materia întunecată rece (abreviată CDM); și a treia, materia obișnuită.
Astronomie și Modelul Lambda-CDM · Modelul Lambda-CDM și Univers ·
Multivers
Concepție artistică a unui multivers Multiversul este o mulțime ipotetică de mai multe universuri posibile (inclusiv universul în care ne aflăm) care împreună cuprind tot ceea ce există și poate exista: totalitatea spațiului, a timpului, materiei și a energiei, precum și constantele fizice și legile care-l descriu.
Astronomie și Multivers · Multivers și Univers ·
Nebuloasă
galaxiei M33, la distanța de 2.7 milioane ani-lumină de Pământ. Această nebuloasă este o regiune în care se formează stele. telescopului spațial Hubble, aparținând de NASA. O nebuloasă (denumire provenită din latină: nebula, -ae: „ceață”, negură, vapori) este un uriaș nor de gaze interstelar (98% hidrogen, 2% alte elemente în stare gazoasă (O, C, S) și silicați în formă de praf interstelar - nisip interstelar) și praf cosmic situat în spațiul care se întinde între stele.
Astronomie și Nebuloasă · Nebuloasă și Univers ·
Neutrin
Neutrinul (denumit și neutrino) este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, totuși cu masa mai mare decât 0, care participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale.
Astronomie și Neutrin · Neutrin și Univers ·
Nicolaus Copernic
Nicolaus Copernic (în poloneză Mikołaj Kopernik, în germană Nikolaus Kopernikus, sau Niklas Koppernigk) a fost un astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, care a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar.
Astronomie și Nicolaus Copernic · Nicolaus Copernic și Univers ·
Pământ
Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Astronomie și Pământ · Pământ și Univers ·
Planetă
O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.
Astronomie și Planetă · Planetă și Univers ·
Plasmă
Lampă cu plasmăCulorile se datorează relaxării electronilor din stări excitate în stări cu energie mai mică. Spectrul emis este caracteristic gazului ionizat. Lampă cu plasmă În fizică, plasma reprezintă o stare a materiei, fiind constituită din ioni, electroni și particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic neutri.
Astronomie și Plasmă · Plasmă și Univers ·
Ptolemeu
Ptolemeu (n. circa 87 d.Hr., probabil în Ptolemais Hermii — d. circa 165 d.Hr., Alexandria) a fost un astronom, astrolog, cartograf, matematician, fizician, filozof și muzician antic.
Astronomie și Ptolemeu · Ptolemeu și Univers ·
Quasar
Quasarul 3C 273 fotografiat de Telescopul spațial Hubble Un quasar este un nucleu galactic activ (galaxie activă) îndepărtat, care emite enorme cantități de energie.
Astronomie și Quasar · Quasar și Univers ·
Radiație cosmică de fond
300px Radiația cosmică de fond este o formă de radiație electromagnetică care se găsește peste tot în Univers.
Astronomie și Radiație cosmică de fond · Radiație cosmică de fond și Univers ·
Radiație electromagnetică
Undele electromagnetice sau radiația electromagnetică sunt fenomene fizice în general naturale care constau într-un câmp electric și unul magnetic în același spațiu și care se generează reciproc pe măsură ce se propagă.
Astronomie și Radiație electromagnetică · Radiație electromagnetică și Univers ·
Sistemul solar
Sistemul solar (scris și Sistemul SolarScrierea numelui cu inițiale majuscule nu este unanim acceptată. UAI, organul care deține autoritatea în domeniul nomenclaturii astronomice, specifică (Sistemul solar). Cu toate acestea, numele este frecvent scris cu litere mici (sistemul solar) – de exemplu în Dicționarul Oxford al limbii engleze și) este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.
Astronomie și Sistemul solar · Sistemul solar și Univers ·
Soare
Soarele este steaua din centrul Sistemului Solar.
Astronomie și Soare · Soare și Univers ·
Soarta finală a universului
Soarta finală a Universului este un subiect al cosmologiei fizice ale cărei restricții teoretice permit descrierea și evaluarea posibilelor scenarii privind evoluția și soarta finală a universului.
Astronomie și Soarta finală a universului · Soarta finală a universului și Univers ·
Spectru electromagnetic
Diagrama spectrului electromagnetic Spectrul electromagnetic reprezintă totalitatea lungimilor de unda sau a frecvențelor radiațiilor electromagnetice existente în Univers.
Astronomie și Spectru electromagnetic · Spectru electromagnetic și Univers ·
Stea
O stea este un obiect astronomic format dintr-un sferoid luminos de plasmă ținut împreună de propria sa gravitație.
Astronomie și Stea · Stea și Univers ·
Teoria coardelor
Spațiul Calabi-Yau - O reprezentare grafică ipotetică a aranjării extradimensiunilor Teoria coardelor este un concept ipotetic din fizică.
Astronomie și Teoria coardelor · Teoria coardelor și Univers ·
Teoria relativității
Teoria relativității reprezintă în fizica modernă un ansamblu a două teorii formulate de Albert Einstein: relativitatea restrânsă și relativitatea generală.
Astronomie și Teoria relativității · Teoria relativității și Univers ·
Teoria relativității generale
găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.
Astronomie și Teoria relativității generale · Teoria relativității generale și Univers ·
Vârsta universului
Calculele din 2009 arată că vârsta universului este de 13,75 ± 0,17 miliarde de ani S. H. Suyu, P. J. Marshall, M. W. Auger, S. Hilbert, R. D. Blandford, L. V. E. Koopmans, C. D. Fassnacht and T. Treu.
Astronomie și Vârsta universului · Univers și Vârsta universului ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Astronomie și Univers
- Ceea ce au în comun cu Astronomie și Univers
- Similarități între Astronomie și Univers
Comparație între Astronomie și Univers
Astronomie are 199 de relații, în timp ce Univers are 219. Așa cum au în comun 47, indicele Jaccard este 11.24% = 47 / (199 + 219).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Astronomie și Univers. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: