Belarus și Războiul polono-sovietic

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Belarus și Războiul polono-sovietic

Belarus vs. Războiul polono-sovietic

Belarus (în; în sau Белоруссия, transliterat Belorussia), denumită oficial Republica Belarus, este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa de Est, vecină cu Rusia către nord-est, Ucraina către sud, Polonia către vest, și Lituania și Letonia către nord-vest. Războiul polono-sovietic (februarie 1919 – martie 1921) — în limba poloneză denumit și Wojna bolszewicka („Războiul bolșevic”) — a fost un conflict care a opus RSFS Rusă pe de-o parte și a Doua Republică Poloneză și Republica Populară Ucraineană pe de altă parte pentru controlul teritoriilor care corespund în mare în zilele noastre Ucrainei și Belarusului.

A Doua Republică Poloneză

A Doua Republică Poloneză (în) este numele neoficial dat Poloniei între Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial.

A Doua Republică Poloneză și Belarus · A Doua Republică Poloneză și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Belarus · Al Doilea Război Mondial și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Împărțirile Poloniei

Uniunea Polono-Lituaniană în momentul de maximă dezvoltare Împărțirile Poloniei (în limba poloneză Rozbiór sau Rozbiory Polski) se referă la evenimentele care au avut loc în secolul al XVIII-lea și care au făcut să dispară statul suveran polono-lituanian.

Împărțirile Poloniei și Belarus · Împărțirile Poloniei și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Babruisk

Babruisk (în) este un oraș din regiunea Moghilău, Belarus.

Babruisk și Belarus · Babruisk și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Belaruși

Drapelul Belarusului (1918 și 1991–1995) Drapelul Belarusului (în prezent) Belarușii sau bielorușii (în limba belarusă: беларусы) sunt un popor slav care reprezintă majoritatea populației în Republica Belarus și formează minorități naționale în Polonia, Rusia, Lituania și Ucraina.

Belarus și Belaruși · Belaruși și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Białystok

Białystok (AFI:, în) este cel mai mare oraș din nord-estul Poloniei, reședința voievodatului Podlasia.

Belarus și Białystok · Białystok și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Brest, Belarus

Brest (denumirea veche, până în 1921: „Brest-Litovsk”) (în, iar în, apoi Brześć nad Bugiem între 1921-1939) este un oraș cu 298.329 locuitori, fiind capitala regiunii Brest din Belarus.

Belarus și Brest, Belarus · Brest, Belarus și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Dinastia Piast

Dinastia Piast sau a Piaștilor a fost prima dinastie care a condus Polonia.

Belarus și Dinastia Piast · Dinastia Piast și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Encyclopædia Britannica

Logo Publicitate din anul 1913 pentru a 11-a ediție, cu sloganul "Când ai dubii - caută în Encyclopædia Britannica" Encyclopædia Britannica (ortografiat corect cu æ, dar scris frecvent Encyclopedia Britannica) este cea mai veche enciclopedie generală scrisă în limba engleză.

Belarus și Encyclopædia Britannica · Encyclopædia Britannica și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Europa de Est

Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.

Belarus și Europa de Est · Europa de Est și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Fortăreața Brest

Fortăreața Brest (în limbile belarusă: Брэсцкая крэпасць (Bresțkaia krepasți), rusă: Брестская крепость (Bresțkaia kreposti), poloneză: Twierdza brzeska), cunoscută și ca Frotăreața Brest-Litovsk, este o fortăreată rusă construită în secolul al XIX-lea din Brest, Belarus.

Belarus și Fortăreața Brest · Fortăreața Brest și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Grodno

Grodno (în, în, transliterat Grodno, în, în) este un oraș în Belarus, aflat pe râul Neman, în apropierea frontierei cu Polonia și Lituania.

Belarus și Grodno · Grodno și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Imperiul German

Imperiul german (în germană: Deutsches Kaiserreich) a fost un stat național creat la 18 ianuarie 1871 și desființat la 9 noiembrie 1918, odată cu abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea.

Belarus și Imperiul German · Imperiul German și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Belarus și Imperiul Rus · Imperiul Rus și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Iosif Vissarionovici Stalin

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.

Belarus și Iosif Vissarionovici Stalin · Iosif Vissarionovici Stalin și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Kiev

Kiev (în) este capitala și cel mai mare oraș al Ucrainei.

Belarus și Kiev · Kiev și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Letonia

Letonia (în), oficial Republica Letonia (în), este o țară în regiunea Baltică a Europei de Nord, una dintre cele trei Țări Baltice.

Belarus și Letonia · Letonia și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Limba poloneză

Limba poloneză (sau polonă; polszczyzna, język polski) este o limbă slavă de vest, vorbită de aproximativ 42,5 milioane de persoane în întreaga lume, în principal în Polonia.

Belarus și Limba poloneză · Limba poloneză și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Limba ucraineană

Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă.

Belarus și Limba ucraineană · Limba ucraineană și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Linia Curzon

Linia Curzon a fost o linie de demarcație propusă la sfârșitul Primului Război Mondial de către Consiliul Suprem Aliat între A doua Republică Poloneză și Rusia Bolșevică.

Belarus și Linia Curzon · Linia Curzon și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Lituania

Lituania (în ), oficial Republica Lituania (în), este o țară din Europa de Nord.

Belarus și Lituania · Lituania și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Marele Ducat al Lituaniei

Marele Ducat al Lituaniei (în limba lituaniană: Lietuvos Didžioji Kunigaikštystė, în limba belarusă: Вялі́кае Кня́ства Літо́ўскае, în limba ucraineană: Велике Князівство Литовське, în limba poloneză: Wielkie Księstwo Litewskie), mai exact Marele Principat al Lituaniei, a fost un stat din Europa Răsăriteană care a existat între secolele al XIII-lea și al XVIII-lea.

Belarus și Marele Ducat al Lituaniei · Marele Ducat al Lituaniei și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Minsk

Minsk (în limba belarusă — Менск și Мінск), cu o populație de de locutori, este capitala Republicii Belarus.

Belarus și Minsk · Minsk și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Neman

Neman (în, în, în, în) este un râu situat în Belarus, Lituania și Rusia, având lungimea de 937 km, care se varsă în Marea Baltică.

Belarus și Neman · Neman și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Nipru

Niprul (în ucraineană: Дніпро, Dnipro, rusă: Днепр, Dnjepr, bielorusă: Дняпро, Dnjapro; a nu se confunda cu fluviul Nistru) este un fluviu de 2.145 km lungime care izvorăște din Rusia și curge prin Belarus și Ucraina, înainte de a se vărsa în mare.

Belarus și Nipru · Nipru și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Belarus și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Râul Prîpeat

Prîpeat (în, în, în, în) este un râu ce izvorăște la granița dintre Polonia și Ucraina.

Belarus și Râul Prîpeat · Râul Prîpeat și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Regatul Prusiei

Regatul Prusiei a fost un regat german ce e existat între 1701 și 1918 și care, din 1871, a fost principalul stat din Imperiul German, ce reprezenta aproximativ două treimi din teritoriul acestuia.

Belarus și Regatul Prusiei · Regatul Prusiei și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.

Belarus și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană · Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Republicile Uniunii Sovietice

Evoluția republicilor sovietice, din 1922 până în 1958. În ultimele decenii de existență, Uniunea Sovietică era formată din 15 Republici Sovietice Socialiste (RSS), denumite de cele mai multe ori simplu, Republici Sovietice.

Belarus și Republicile Uniunii Sovietice · Republicile Uniunii Sovietice și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Revoluția Rusă din 1917

Revoluția rusă a fost o serie de evenimente care au condus în februarie 1917 la răsturnarea spontană a regimului țarist din Rusia, și apoi, în luna octombrie a aceluiași an, la preluarea puterii de către bolșevici și instalarea unui regim leninist („comunist”).

Belarus și Revoluția Rusă din 1917 · Revoluția Rusă din 1917 și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Ruși

Rușii (în limba rusă русские – russkie) sunt un grup etnic al slavilor răsăriteni, locuind în principal în Rusia, dar și în alte țări, în special în cele învecinate.

Belarus și Ruși · Ruși și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Rusia Kieveană

Rusia Kieveană sau Rutenia Kieveană a fost cel mai timpuriu stat al slavilor estici dominat de orașul Kiev, aproximativ din anul 880 până la mijlocul secolului al XII-lea.

Belarus și Rusia Kieveană · Rusia Kieveană și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Tratatul de la Brest-Litovsk

Tratatul de la Brest-Litovsk a fost un tratat de pace semnat pe 3 martie 1918 la Brest, (cunoscut în epocă cu numele de "Brest-Litovsk"), între Rusia și Puterile Centrale, marcând ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial.

Belarus și Tratatul de la Brest-Litovsk · Războiul polono-sovietic și Tratatul de la Brest-Litovsk · Vezi mai mult »

Tratatul de la Riga (1921)

Pacea de la Riga (cunoscută și sub numele Tratatul de la Riga), a fost semnat la 18 martie 1921 în Riga, între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic.

Belarus și Tratatul de la Riga (1921) · Războiul polono-sovietic și Tratatul de la Riga (1921) · Vezi mai mult »

Ucraina

Fără descriere.

Belarus și Ucraina · Războiul polono-sovietic și Ucraina · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Belarus și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Războiul polono-sovietic și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Uniunea statală polono-lituaniană

Uniunea statală polono-lituaniană, numită în mod oficial „Republica celor două națiuni” ori „Federația celor două națiuni” (în, în, în, în), a fost o federație monarhică formată în 1569 de Regatul Poloniei și Marele Ducat al Lituaniei și care a existat până la ultima împărțire a Poloniei din 1795.

Belarus și Uniunea statală polono-lituaniană · Războiul polono-sovietic și Uniunea statală polono-lituaniană · Vezi mai mult »

Vilnius

Vilnius (în, în poloneză Wilno, în belarusă Vilnia) este capitala Lituaniei și a județului Vilnius cu 542.287 locuitori (2003).

Belarus și Vilnius · Războiul polono-sovietic și Vilnius · Vezi mai mult »