Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Belarus și Veliki Novgorod

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Belarus și Veliki Novgorod

Belarus vs. Veliki Novgorod

Belarus (în; în sau Белоруссия, transliterat Belorussia), denumită oficial Republica Belarus, este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa de Est, vecină cu Rusia către nord-est, Ucraina către sud, Polonia către vest, și Lituania și Letonia către nord-vest. Veliki Novgorod (p), cunoscut și ca Marele Novgorod sau Novgorod Veliki, sau simplu Novgorod (care înseamnă „oraș nou”) este unul dintre cele mai vechi și mai importante orașe istorice din Rusia, având peste 1,000 de ani de istorie.

Similarități între Belarus și Veliki Novgorod

Belarus și Veliki Novgorod au 14 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Cnezatul Moscovei, Franța, Germania Nazistă, Iaroslav I cel Înțelept, Imperiul Rus, Ivan al III-lea al Rusiei, Kiev, Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO, Republica Novgorodului, Rusia, Rusia Kieveană, Suedia, Varegi.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Belarus · Al Doilea Război Mondial și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Cnezatul Moscovei

Cnezatul (Principatul/Ducatul) Moscovei (în limba rusă Княжество Московское) sau Marele Cnezat (Principat/Ducat) al Moscovei (Великое Княжество Московское sau Țaratul Rus (Царство Русское) sunt numele sub care este cunoscut statul rus care a existat între secolele al XIV-lea și al XVII-lea. Marele Cnezat al Moscovei, așa cum este cunoscut statul în documentele rusești, este urmașul Rusiei Kievene (în zonele de nord și est ale acestui stat) și predecesorul Imperiului Rus. Domnia țarilor a început în mod oficial cu Ivan al IV-lea (Ivan cel Groaznic), primul monarh care s-a încoronat "Țar al Rusiei", dar practic a început cu Ivan al III-lea (Ivan cel Mare), cel care a desăvârșit centralizarea statului în aceeași perioadă în care Ludovic al XI-lea desăvârșea centralizarea statului francez. Dezvoltarea statului rusesc poate fi urmărită de la Cnezatul Vladimir-Suzdal, prin Cnezatul Moscovei până la Imperiul Rus. Cnezatul Moscovei își datora bogăția și puterea moștenirii lăsate de Rusia Kieveană, drumurilor comerciale care legau Marea Baltică, Marea Albă și Marea Caspică și Siberia și sitemului politic autocratic puternic centralizat. Tradițiile cnezatului și-au pus amprenta puternică pe întreaga societate rusă până în zilele noastre.

Belarus și Cnezatul Moscovei · Cnezatul Moscovei și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Belarus și Franța · Franța și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Germania Nazistă

Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).

Belarus și Germania Nazistă · Germania Nazistă și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Iaroslav I cel Înțelept

Iaroslav I cel Înțelept (în limbile slavice estice: Ярослав Мудрый; nume creștin: Gheorghe; în nordica veche: Jarizleif) a domnit de trei ori ca Mare Cneaz al Novgorodului și Kievului, unind temporar cele două principate.

Belarus și Iaroslav I cel Înțelept · Iaroslav I cel Înțelept și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Belarus și Imperiul Rus · Imperiul Rus și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Ivan al III-lea al Rusiei

Ivan al III-lea cel Mare (n. 22 ianuarie 1440; d. 27 octombrie 1505) a fost din 1462 până în 1503 suveran a întregii Rusii.

Belarus și Ivan al III-lea al Rusiei · Ivan al III-lea al Rusiei și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Kiev

Kiev (în) este capitala și cel mai mare oraș al Ucrainei.

Belarus și Kiev · Kiev și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO

Emblema Patrimoniului Mondial Drapelul Patrimoniului Mondial UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a propus un plan de protejare a bunurilor culturale și naturale din lume, prin Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, aprobată în 1972.

Belarus și Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO · Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Republica Novgorodului

Republica a Novgorodului (în limba rusă Новгородская республика) era un puternic stat medieval care se întindea de la Marea Baltică la Munții Ural și care exista între secolele al XII-lea și al XV-lea.

Belarus și Republica Novgorodului · Republica Novgorodului și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Rusia

Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.

Belarus și Rusia · Rusia și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Rusia Kieveană

Rusia Kieveană sau Rutenia Kieveană a fost cel mai timpuriu stat al slavilor estici dominat de orașul Kiev, aproximativ din anul 880 până la mijlocul secolului al XII-lea.

Belarus și Rusia Kieveană · Rusia Kieveană și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Suedia

Suedia, oficial Regatul Suediei (în), este o din Europa de Nord.

Belarus și Suedia · Suedia și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Varegi

lacului Ladoga Varegi în Bizanț Varegi este numele sub care vikingii erau cunoscuți de către greci și slavii de est,"," Online Etymology Dictionary care în secolele al IX-lea și al X-lea au migrat pe teritoriul actual al Rusiei, Belarusului și Ucrainei, punând bazele statului rus.

Belarus și Varegi · Varegi și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Belarus și Veliki Novgorod

Belarus are 229 de relații, în timp ce Veliki Novgorod are 78. Așa cum au în comun 14, indicele Jaccard este 4.56% = 14 / (229 + 78).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Belarus și Veliki Novgorod. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »