Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

București și Litoralul românesc

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între București și Litoralul românesc

București vs. Litoralul românesc

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării. Litoralul românesc reprezintă o parte din țărmul occidental al Mării Negre și se întinde de la granița cu Ucraina (Nord, în golful Musura) până la cea cu Bulgaria (Sud, la câteva sute de metri de localitatea Vama Veche).

Similarități între București și Litoralul românesc

București și Litoralul românesc au 26 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Brăila, Bulgari, Câmpia Bărăganului, Constanța, Cultura Gumelnița, Departamentul Securității Statului, Dunărea, Ecosistem, Europa, Evul Mediu, Galați, Lipoveni, Moldova, Neolitic, Petre Antonescu, Primul Război Mondial, Republica Populară Română, Revoluțiile de la 1989, România, România Mare, Secolul al XIX-lea, Secolul al XX-lea, Sinaia, Tătari, Urbanizare.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și București · Al Doilea Război Mondial și Litoralul românesc · Vezi mai mult »

Brăila

Brăila (în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.

Brăila și București · Brăila și Litoralul românesc · Vezi mai mult »

Bulgari

Spațiul etnic bulgar și zonele adiacente în 1912. La vremea respectivă macedonenii slavi se considerau ca fiind bulgari. Popoare migratoare pe teritoriul României și al Republicii Moldova Bulgarii sunt un popor sud slav care trăiește preponderent în Bulgaria, dar și în Macedonia de Nord (existența unei etnii macedonene slave este negată de către unii oameni de știință, mai ales bulgari, care consideră că aceștia ar fi de fapt tot bulgari), Ucraina (în sud), Republica Moldova (în sud), Serbia (în nord și în est), Grecia (în est), Turcia (în partea europeană) și în România.

București și Bulgari · Bulgari și Litoralul românesc · Vezi mai mult »

Câmpia Bărăganului

Amplasarea geografică pe teritoriul României Câmpia Bărăganului din sud-estul României este o câmpie cunoscută pentru solul său negru și cu un conținut bogat de humus, precum și pentru vegetația de stepă datorată climatului deosebit de aspru: veri fierbinți și uscate; ierni foarte geroase cu bătăi de crivăț). Face parte din Câmpia Română, fiind sectorul estic al acesteia. Este delimitată în sud și est de Dunăre, iar în nord de râul Buzău. Limita vestică este un aliniament care unește localitățile Buzău-Urziceni-Budești-Oltenița. Orașul București nu face parte din Bărăgan, ci din Câmpia Vlăsiei.

București și Câmpia Bărăganului · Câmpia Bărăganului și Litoralul românesc · Vezi mai mult »

Constanța

Constanța (limba greacă veche: Tόμις - Tomis, latină: Tomis Constantiana, limba greacă Κωνστάντζα - Konstandza, limba aromână Custantsa, limba turcă otomană كو ستنجه - Köstendje,, - Kiustendja) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.

București și Constanța · Constanța și Litoralul românesc · Vezi mai mult »

Cultura Gumelnița

Teritoriul pe care îl ocupa cultura gumelnița-kocadermen-karanovo. Gumelnița este numele dat de arheologi unei culturi neolitice din a doua jumătate a mileniului V î.e.n. Aria de răspândire a culturii cuprinde Muntenia (pe locul fostei culturi Boian), Dobrogea (pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia), precum și Bugeacul.

București și Cultura Gumelnița · Cultura Gumelnița și Litoralul românesc · Vezi mai mult »

Departamentul Securității Statului

Departamentul Securității Statului (denumire uzuală: Securitatea) a fost numele dat serviciului de informații din România în perioada comunistă.

București și Departamentul Securității Statului · Departamentul Securității Statului și Litoralul românesc · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

București și Dunărea · Dunărea și Litoralul românesc · Vezi mai mult »

Ecosistem

- organismele moarte modifică proprietățile solului, îmbogățindu-l în săruri minerale; - eroziunea solului reduce intensitatea vântului; - coroana arborilor reduce cantitatea de radiații care ajunge la nivelul solului.

București și Ecosistem · Ecosistem și Litoralul românesc · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

București și Europa · Europa și Litoralul românesc · Vezi mai mult »

Evul Mediu

Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.

București și Evul Mediu · Evul Mediu și Litoralul românesc · Vezi mai mult »

Galați

Galați este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.

București și Galați · Galați și Litoralul românesc · Vezi mai mult »

Lipoveni

Rușii și lipovenii din România (2002) Slava Cercheză din Județul Tulcea (2004) Lipovean O verviță, mătanie tipic lipoveană Flamură lipoveană Lipovenii sunt un grup etnic de origine rusească (numără aprox. 19.300 persoane), care locuiesc în special în județul Tulcea din România precum și în zona Bugeacului (mai ales în preajma orașului Vâlcov) din regiunea Odesa, Ucraina și în Bulgaria.

București și Lipoveni · Lipoveni și Litoralul românesc · Vezi mai mult »

Moldova

Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.

București și Moldova · Litoralul românesc și Moldova · Vezi mai mult »

Neolitic

Neoliticul (din limba greacă neos, „nou” și lithos, „piatră”, sau noua epocă de piatră) este o perioadă din istoria omenirii, fiind ultima perioadă a epocii de piatră.

București și Neolitic · Litoralul românesc și Neolitic · Vezi mai mult »

Petre Antonescu

Petre Antonescu (n. 29 iunie 1873, Râmnicu Sărat – d. 22 aprilie 1965, București) a fost un arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice și academician român, care s-a impus printre personalitățile de frunte ale școlii de arhitectură românească, marcând activitatea arhitecturală din prima jumătate a secolului al 20-lea prin promovarea unui stil arhitectural neo-românesc.

București și Petre Antonescu · Litoralul românesc și Petre Antonescu · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

București și Primul Război Mondial · Litoralul românesc și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »

Republica Populară Română

Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.

București și Republica Populară Română · Litoralul românesc și Republica Populară Română · Vezi mai mult »

Revoluțiile de la 1989

Revoluțiile de la 1989 au fost o serie de revoluții de la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90, care a rezultat în prăbușirea regimurilor comuniste atât din Europa Central-Răsăriteană, cât și din alte părți ale lumii.

București și Revoluțiile de la 1989 · Litoralul românesc și Revoluțiile de la 1989 · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

București și România · Litoralul românesc și România · Vezi mai mult »

România Mare

România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.

București și România Mare · Litoralul românesc și România Mare · Vezi mai mult »

Secolul al XIX-lea

Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.

București și Secolul al XIX-lea · Litoralul românesc și Secolul al XIX-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XX-lea

Conform calendarului gregorian, secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.

București și Secolul al XX-lea · Litoralul românesc și Secolul al XX-lea · Vezi mai mult »

Sinaia

Sinaia este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România.

București și Sinaia · Litoralul românesc și Sinaia · Vezi mai mult »

Tătari

Steagul Tatarstanului, al tătarilor din Rusia, Bielorusia și Polonia. Tătari (sec. al XVII-lea d.C.) la vreo întrecere, probabil pe teritoriul Hanatului Crimeei. Tătarii sunt o comunitate de origine mongolo-turco-turanică dispersați pe arii întinse ale Asiei, dar prezenți pe arii restrânse și în anumite regiuni ale Europei de Est, inclusiv în Dobrogea.

București și Tătari · Litoralul românesc și Tătari · Vezi mai mult »

Urbanizare

Peisaj urban în București Datorită creșterii populației și a teritoriului, dezvoltării activităților economice și de altă natură, marile orașe înglobează, treptat, așezările din jur, inclusiv alte orașe, formând mari concentrări urbane.

București și Urbanizare · Litoralul românesc și Urbanizare · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între București și Litoralul românesc

București are 760 de relații, în timp ce Litoralul românesc are 231. Așa cum au în comun 26, indicele Jaccard este 2.62% = 26 / (760 + 231).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre București și Litoralul românesc. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »