acces mai rapid decât browser-ul!
79 relaţii: Abscisă, Accelerație, Algebră abstractă, Analiză complexă, Apoloniu din Perga, Aproximare liniară, Argumentul unei funcții, Arhimede, Arie, Augustin Louis Cauchy, Bernhard Riemann, Blaise Pascal, Calcul infinitezimal, Cerc, Christiaan Huygens, Constantă (matematică), Curbă, Deplasare (geometrie), Derivată, Derivată de ordinul al doilea, Derivată parțială, Dimensiune, Dreaptă, Ecuație cu derivate parțiale, Ecuație diferențială, Ecuație diferențială ordinară, Elementele, Euclid, Fizică, Fizică teoretică, Forță, Funcție, Funcție analitică, Funcție derivabilă, Geodezică, Geometrie diferențială, Gottfried Wilhelm von Leibniz, Gradient, Graficul unei funcții, Grecia Antică, Impuls, Integrală, Isaac Barrow, Isaac Newton, James Gregory (matematician), John Wallis, Karl Weierstrass, MacTutor History of Mathematics archive, Manuscrisul lui Arhimede, Matematică, ..., Maxim și minim, Măsură (matematică), Mecanică clasică, Optimizare, Pantă, Parabolă, Pierre de Fermat, Planul complex, Polinom, Punct (geometrie), Punct șa, Punct staționar, Reacție chimică, René Descartes, Scalar, Secantă, Serie Taylor, Spațiu euclidian, Spațiu unidimensional, Suprafață, Tangentă (geometrie), Teorema fundamentală a calculului integral, Timp, Valoare (matematică), Vecinătate (matematică), Vectori și valori proprii, Viteză, Viteză de reacție, Zero al unei funcții. Extinde indicele (29 Mai Mult) »
Abscisă
În matematică, abscisa (plural abscise) este: 1. (Pentru un punct de pe o axă).
Nou!!: Calcul diferențial și Abscisă · Vezi mai mult »
Accelerație
În fizică, accelerația arată cât de rapid se modifică în timp viteza unui mobil.
Nou!!: Calcul diferențial și Accelerație · Vezi mai mult »
Algebră abstractă
Algebra abstractă este acel domeniu al matematicii care studiază structurile algebrice, cum ar fi: grupuri, inele, corpuri, module, spații vectoriale și alte algebre.
Nou!!: Calcul diferențial și Algebră abstractă · Vezi mai mult »
Analiză complexă
Analiza complexă, cunoscută și ca teoria funcțiilor de variabilă complexă, este o ramură a analizei matematice care studiază funcțiile pe mulțimea numerelor complexe.
Nou!!: Calcul diferențial și Analiză complexă · Vezi mai mult »
Apoloniu din Perga
Apoloniu (gr. Απολλονηος) (c.262 î.e.n., Perga, Pamfilia — c.190 î.e.n., Alexandria) a fost un geometru și astronom grec, ce aparținea Școlii Alexandrine, celebru mai ales prin scrierile sale privind secțiunile conice.
Nou!!: Calcul diferențial și Apoloniu din Perga · Vezi mai mult »
Aproximare liniară
Tangenta în (''a'', ''f''(''a'')) În matematică o aproximare liniară este o aproximare a unei funcții generale folosind o funcție liniară (mai exact, o). Procedeul este utilizat pe scară largă în metoda pentru a produce metode de ordinul întâi pentru rezolvarea sau aproximarea soluțiilor ecuațiilor.
Nou!!: Calcul diferențial și Aproximare liniară · Vezi mai mult »
Argumentul unei funcții
În matematică un argument al unei funcții este o valoare care trebuie furnizată pentru a obține valoarea (rezultatul) funcției.
Nou!!: Calcul diferențial și Argumentul unei funcții · Vezi mai mult »
Arhimede
Arhimede din Siracuza (în greacă Αρχιμήδης, Archimedes; n. aprox. 287 î.Hr. în Siracuza, pe atunci colonie grecească – d. 212 î.Hr.) a fost un învățat al lumii antice.
Nou!!: Calcul diferențial și Arhimede · Vezi mai mult »
Arie
Aria unei suprafețe este o mărime asociată unei suprafețe, care exprimă cantitativ, adică printr-o valoare numerică, proprietatea cât de întinsă este acea suprafață.
Nou!!: Calcul diferențial și Arie · Vezi mai mult »
Augustin Louis Cauchy
Augustin Louis Cauchy (n. 21 august 1789, Paris - d. 23 mai 1857, Sceaux, Hauts-de-Seine) a fost unul dintre cei mai importanți matematicieni francezi.
Nou!!: Calcul diferențial și Augustin Louis Cauchy · Vezi mai mult »
Bernhard Riemann
Georg Friedrich Bernhard Riemann (17 septembrie 1826 – 20 iulie, 1866) a fost un matematician german cu importante contribuții în analiza matematică și geometria diferențială, unele dintre ele deschizând drumul ulterior spre teoria relativității generalizate.
Nou!!: Calcul diferențial și Bernhard Riemann · Vezi mai mult »
Blaise Pascal
Blaise Pascal (n. 19 iunie 1623, Clermont-Ferrand, Franța – d. 19 august 1662, Paris) a fost un matematician, fizician și filosof francez având contribuții în numeroase domenii ale științei, precum construcția unor calculatoare mecanice, considerații asupra teoriei probabilităților, studiul fluidelor prin clarificarea conceptelor de presiune și vid.
Nou!!: Calcul diferențial și Blaise Pascal · Vezi mai mult »
Calcul infinitezimal
Calcul infinitezimal (sau calcul integral și diferențial) este denumirea dată ramurii analizei matematice care studiază schimbarea, operând cu mărimi infinitezimale, prin intermediul a două mari subramuri: calcul diferențial (rate de variație și pante ale curbelor) și calcul integral (suprafața sub o curbă și dintre curbe).
Nou!!: Calcul diferențial și Calcul infinitezimal · Vezi mai mult »
Cerc
Elemente geometrice ale unui cerc: ''centrul'' este mov, ''raza'' roșie, ''diametrul'' albastru, iar ''circumferința'' neagră. În geometria euclidiană, cercul este mulțimea tuturor punctelor din plan, egal depărtate de un punct fix numit centru.
Nou!!: Calcul diferențial și Cerc · Vezi mai mult »
Christiaan Huygens
Christiaan Huygens (n. 14 aprilie 1629 – d. 8 iulie 1695) a fost un matematician, astronom și fizician neerlandez.
Nou!!: Calcul diferențial și Christiaan Huygens · Vezi mai mult »
Constantă (matematică)
În matematică cuvântul constantă are mai multe sensuri.
Nou!!: Calcul diferențial și Constantă (matematică) · Vezi mai mult »
Curbă
În matematică, noțiunea de curbă se referă la o categorie largă de obiecte unidimensionale continue.
Nou!!: Calcul diferențial și Curbă · Vezi mai mult »
Deplasare (geometrie)
O reflexie translată este un tip de deplasare euclidiană În geometrie, o deplasareV.
Nou!!: Calcul diferențial și Deplasare (geometrie) · Vezi mai mult »
Derivată
curbă în orice moment; este colorată în verde dacă este pozitivă, în negru dacă este zero, respectiv în roșu, dacă este negativă. În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei, adică integrala).
Nou!!: Calcul diferențial și Derivată · Vezi mai mult »
Derivată de ordinul al doilea
funcții algebrice de gradul al treilea este o dreaptă În calculul diferențial derivata de ordinul al doilea sau derivata a doua a unei funcții este derivata derivatei lui.
Nou!!: Calcul diferențial și Derivată de ordinul al doilea · Vezi mai mult »
Derivată parțială
În matematică, derivata parțială a unei funcții de mai multe variabile este derivata în raport cu una din acele variabile, în condițiile în care celelalte variabile sunt ținute constante (spre deosebire de derivata totală, la care toate variabilele pot varia).
Nou!!: Calcul diferențial și Derivată parțială · Vezi mai mult »
Dimensiune
În fizică și matematică, dimensiunea unui spațiu (sau obiect) matematic este definită informal ca fiind numărul minim de coordonate necesare pentru a specifica orice punct din interiorul acestuia.
Nou!!: Calcul diferențial și Dimensiune · Vezi mai mult »
Dreaptă
Reprezentarea unei porțiuni dintr-o '''dreaptă''' În matematică o dreaptă este o figură geometrică ce are doar o dimensiune, lungimea.
Nou!!: Calcul diferențial și Dreaptă · Vezi mai mult »
Ecuație cu derivate parțiale
O ecuație cu derivate parțiale este un tip de ecuație diferențială care include funcții necunoscute de mai multe variabile și derivatele parțiale ale acestora.
Nou!!: Calcul diferențial și Ecuație cu derivate parțiale · Vezi mai mult »
Ecuație diferențială
În matematică, o ecuație diferențială este o ecuație pentru o funcție necunoscută de una sau mai multe variabile; ea are forma unei relații între funcția însăși și un număr de derivate ale sale de diferite ordine.
Nou!!: Calcul diferențial și Ecuație diferențială · Vezi mai mult »
Ecuație diferențială ordinară
În matematică, o ecuație diferențială ordinară este o ecuație diferențială care descrie o relație prestabilită între o funcție necunoscută, argumentele acesteia și derivatele ordinare ale sale.
Nou!!: Calcul diferențial și Ecuație diferențială ordinară · Vezi mai mult »
Elementele
Cea mai veche traducere latină existentă a ''Elementelor'', tradusă din arabă, datată în sec. al XIII-lea.Bertrand Russell, ''A History of Western Philosophy'', p.212. Elementele reprezintă o celebră lucrare a lui Euclid, scrisă cam prin anul 300 î.Hr. și care a influențat întreaga evoluție a matematicii europene.
Nou!!: Calcul diferențial și Elementele · Vezi mai mult »
Euclid
Euclid (în Εὐκλείδης, Eukleídēs, latinizat: Euclides), numit și Euclid din Alexandria, a fost un matematician grec care a trăit și a predat în Alexandria în Egipt, în timpul domniei lui Ptolemeu I (323 – 283 î.Hr.). Este cunoscut prin opera sa principală, Elementele, care sistematizează cunoașterea matematică dezvoltată în cursul secolelor anterioare, explicitând noțiunile și propozițiile primitive printr-un sistem de axiome.
Nou!!: Calcul diferențial și Euclid · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Calcul diferențial și Fizică · Vezi mai mult »
Fizică teoretică
Fizica teoretică folosește modele matematice și raționamente sau abstracții ale fizicii, în loc de procese experimentale, în încercarea de a înțelege natura.
Nou!!: Calcul diferențial și Fizică teoretică · Vezi mai mult »
Forță
gravitația, magnetismul, sau orice altceva care cauzează imprimarea de accelerație unei mase. În fizică, o forță este o mărime fizică ce exprimă cantitativ o acțiune care imprimă unui obiect cu masă o modificare de viteză, de direcție sau de formă (aspect).
Nou!!: Calcul diferențial și Forță · Vezi mai mult »
Funcție
Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).
Nou!!: Calcul diferențial și Funcție · Vezi mai mult »
Funcție analitică
În matematică, o funcție analitică este o funcție care este local dată de o serie de puteri convergentă.
Nou!!: Calcul diferențial și Funcție analitică · Vezi mai mult »
Funcție derivabilă
O funcție derivabilă În matematică o funcție derivabilă de variabilă reală este o funcție a cărei derivată există în orice punct din domeniul său.
Nou!!: Calcul diferențial și Funcție derivabilă · Vezi mai mult »
Geodezică
Liniile curbe AB, BC și CA de pe sferă sunt arce de sferă, deci '''geodezice''', alcătuind un triunghi curbiliniu sau '''geodezic'''. În matematică O geodezică (plural, geodezice) este o generalizare a noțiunii de linie dreaptă într-un spațiu curbiliniu.
Nou!!: Calcul diferențial și Geodezică · Vezi mai mult »
Geometrie diferențială
Geometria diferențială este o ramură a matematicii, care combină geometria analitică cu analiza matematică.
Nou!!: Calcul diferențial și Geometrie diferențială · Vezi mai mult »
Gottfried Wilhelm von Leibniz
Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz a fost un filozof și matematician german, unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german și important continuator (alături de filozoful Baruch Spinoza) al cartezianismului, curent filozofic fondat de polimatul René Descartes.
Nou!!: Calcul diferențial și Gottfried Wilhelm von Leibniz · Vezi mai mult »
Gradient
În cele două imagini de mai sus, câmpul scalar este în alb și negru, negru reprezentând valori mai mari, iar gradientul corespunzător acestui câmp este reprezentat de săgeți albastre. În calculul vectorial, gradientul unui câmp scalar este un câmp vectorial ai cărui vectori sunt îndreptați, în fiecare punct, în direcția celei mai mari rate de creștere a câmpului scalar, și al cărui modul este cea mai mare rată de schimbare.
Nou!!: Calcul diferențial și Gradient · Vezi mai mult »
Graficul unei funcții
punctul de minim global pentru intervalul respectiv. În matematică, graficul unei funcții din în este mulțimea perechilor ordonate.
Nou!!: Calcul diferențial și Graficul unei funcții · Vezi mai mult »
Grecia Antică
Grecia Antică (în, în) a fost o civilizație antică din bazinul mediteranean, provenită din peninsula balcanică, care a durat din secolul al XII-lea î.Hr. până în anul 313 d.Hr., la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea academiei ateniene de către împăratul Iustinian I în 529 d.Hr. După colapsul civilizației grecești antice, a urmat perioada romano-bizantină.
Nou!!: Calcul diferențial și Grecia Antică · Vezi mai mult »
Impuls
„Pendulul lui Newton”, un dispozitiv care ilustrează principiul conservării impulsului. Impulsul unui corp este o mărime fizică vectorială definită ca fiind produsul dintre masă și viteză.
Nou!!: Calcul diferențial și Impuls · Vezi mai mult »
Integrală
În analiza matematică, integrala unei funcții este o generalizare a noțiunilor de arie, masă, volum și sumă.
Nou!!: Calcul diferențial și Integrală · Vezi mai mult »
Isaac Barrow
Isaac Barrow (n. octombrie 1630 - d. 4 mai 1677) a fost matematician, filolog și teolog englez, celebru mai ales pentru contribuțiile în matematică în dezvoltarea calculului modern (calculul diferențial și integral - pe acea vreme domenii noi ale matematicii).
Nou!!: Calcul diferențial și Isaac Barrow · Vezi mai mult »
Isaac Newton
Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.
Nou!!: Calcul diferențial și Isaac Newton · Vezi mai mult »
James Gregory (matematician)
James Gregory James Gregory a fost un matematician și astronom scoțian.
Nou!!: Calcul diferențial și James Gregory (matematician) · Vezi mai mult »
John Wallis
John Wallis (n. 23 noiembrie 1616, Ashford, Regatul Angliei – d. 28 octombrie 1703, Oxford, Regatul Angliei) a fost un matematician și teolog englez.
Nou!!: Calcul diferențial și John Wallis · Vezi mai mult »
Karl Weierstrass
Karl Theodor Wilhelm Weierstrass (Weierstraß) a fost un matematician german, considerat părintele analizei matematice.
Nou!!: Calcul diferențial și Karl Weierstrass · Vezi mai mult »
MacTutor History of Mathematics archive
MacTutor History of Mathematics archive este o pagină Website a universității „University of St Andrews” din Scoția care a fost de mai multe ori premiată.
Nou!!: Calcul diferențial și MacTutor History of Mathematics archive · Vezi mai mult »
Manuscrisul lui Arhimede
Manuscrisul lui Arhimede este un manuscris pe pergament sub forma de codex.
Nou!!: Calcul diferențial și Manuscrisul lui Arhimede · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Calcul diferențial și Matematică · Vezi mai mult »
Maxim și minim
Maxime și minime locale și globale pentru funcția \quad \fraccos(3\pi x)x, \quad 0,1 \le x \le 1,1 În analiza matematică, maximele și minimele (pluralele respective ale maxim și minim) ale unei funcții, cunoscute împreună drept puncte extreme (pluralul de la punct extrem), sunt cea mai mare și cea mai mică valoare a funcției, fie în cadrul unui interval (extremul local sau relativ), sau pe întregul domeniu al unei funcții (extremul global sau absolut).
Nou!!: Calcul diferențial și Maxim și minim · Vezi mai mult »
Măsură (matematică)
ansamlu gol trebuie să fie 0. În teoria măsurilor, o măsură (măsură.
Nou!!: Calcul diferențial și Măsură (matematică) · Vezi mai mult »
Mecanică clasică
Mecanica clasică descrie mișcarea obiectelor macroscopice, de la proiectile la părți de mașinării și obiecte astronomice precum nave spațiale, planete, stele și galaxii.
Nou!!: Calcul diferențial și Mecanică clasică · Vezi mai mult »
Optimizare
Optimizarea reprezintă activitatea de selectare, din mulțimea soluțiilor posibile unei probleme, a acelei soluții care este cea mai avantajoasă în raport cu un criteriu predefinit.
Nou!!: Calcul diferențial și Optimizare · Vezi mai mult »
Pantă
Panta: m.
Nou!!: Calcul diferențial și Pantă · Vezi mai mult »
Parabolă
O parabolă este o curbă plană, din familia conicelor, ce poate fi definită, în mod echivalent, ca.
Nou!!: Calcul diferențial și Parabolă · Vezi mai mult »
Pierre de Fermat
Pierre de Fermat a fost un avocat, funcționar public și matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale vaste în diferite domenii ale matematicii, precursor al calculului diferențial, geometriei analitice și calculului probabilităților.
Nou!!: Calcul diferențial și Pierre de Fermat · Vezi mai mult »
Planul complex
Reprezentarea geometrică a ''z'' și a conjugatului său ''z̅'' în planul complex. O diagramă care ilustrează formulele de conversie În matematică, planul complex sau planul z este o reprezentare geometrică a numerelor complexe într-un plan geometric definit de axa reală și axa imaginară, ortogonale.
Nou!!: Calcul diferențial și Planul complex · Vezi mai mult »
Polinom
În matematică, un polinom este o expresie construită dintr-una sau mai multe variabile și constante, folosind doar operații de adunare, scădere, înmulțire și ridicare la putere cu exponent întreg pozitiv.
Nou!!: Calcul diferențial și Polinom · Vezi mai mult »
Punct (geometrie)
În geometrie un punct este un obiect idealizat (un concept) dintr-un spațiu dat.
Nou!!: Calcul diferențial și Punct (geometrie) · Vezi mai mult »
Punct șa
(0;0). În matematică, un punct șa (în) al unei funcții definite pe un produs cartezian a două mulțimi și este un punct (\bar,\bar)\in X\times Y în așa fel încât.
Nou!!: Calcul diferențial și Punct șa · Vezi mai mult »
Punct staționar
puncte de inflexiune în matematică, în special în calculul diferențial, un punct staționar al unei funcții derivabile de o variabilă este un punct de pe graficul funcției în care derivata funcției este zero.
Nou!!: Calcul diferențial și Punct staționar · Vezi mai mult »
Reacție chimică
Reacțiile chimice sunt interacțiuni la nivel molecular dintre substanțe chimice, sau altfel spus sunt procese chimice prin care are loc transformarea unor substanțe chimice numite reactanți în produși de reacție.
Nou!!: Calcul diferențial și Reacție chimică · Vezi mai mult »
René Descartes
René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.
Nou!!: Calcul diferențial și René Descartes · Vezi mai mult »
Scalar
Scalar se poate referi la.
Nou!!: Calcul diferențial și Scalar · Vezi mai mult »
Secantă
Cuvântul secantă provine din limba latina"secare" (a tăia) și este un termen folosit în matematică.
Nou!!: Calcul diferențial și Secantă · Vezi mai mult »
Serie Taylor
grad 1, 3, 5, 7, 9, 11 și 13. În matematică, o serie Taylor este o reprezentare a unei funcții ca o sumă infinită de termeni calculați din valorile derivatelor acelei funcții într-un punct.
Nou!!: Calcul diferențial și Serie Taylor · Vezi mai mult »
Spațiu euclidian
Un spațiu euclidian este omogen și izotrop, structura lui metrică fiind independentă de distribuția materiei în spațiu.
Nou!!: Calcul diferențial și Spațiu euclidian · Vezi mai mult »
Spațiu unidimensional
numerelor În fizică și matematică o secvență de n numere poate specifica o poziție în spațiul n-dimensional.
Nou!!: Calcul diferențial și Spațiu unidimensional · Vezi mai mult »
Suprafață
În matematică, o suprafață este o mulțime de puncte având local în fiecare punct o structură asemănătoare cu un plan (o varietate bidimensională).
Nou!!: Calcul diferențial și Suprafață · Vezi mai mult »
Tangentă (geometrie)
Tangenta la o curbă; dreapta roșie este tangentă la curbă în punctul marcat Plan tangent la o sferă În geometrie o tangentă la o curbă într-un punct dat este o dreaptă care „doar atinge” curba în acel punct.
Nou!!: Calcul diferențial și Tangentă (geometrie) · Vezi mai mult »
Teorema fundamentală a calculului integral
Teorema fundamentală a calculului integral specifică relația dintre cele două operații de bază ale calculului integral, derivarea și integrarea.
Nou!!: Calcul diferențial și Teorema fundamentală a calculului integral · Vezi mai mult »
Timp
"Big Ben", marele ceas al Palatului Westminster din Londra, unul dintre cele mai renumite ceasuri din lume. Timpul este mersul înainte continuu și nedefinit al existenței și al evenimentelor care survin într-o succesiune după toate constatările ireversibile din trecut, prin prezent, spre viitor.
Nou!!: Calcul diferențial și Timp · Vezi mai mult »
Valoare (matematică)
În matematică o valoare poate fi orice obiect matematic.
Nou!!: Calcul diferențial și Valoare (matematică) · Vezi mai mult »
Vecinătate (matematică)
O mulţime ''V'', conţinută în plan, este o vecinătate a unui punct ''p'' dacă există un disc în jurul lui ''p'', care este inclus în ''V''. Un dreptunghi nu este vecinătate pentru niciunul dintre vârfurile sale. În topologie, noțiunea de vecinătate este esențială în studiul spațiilor topologice.
Nou!!: Calcul diferențial și Vecinătate (matematică) · Vezi mai mult »
Vectori și valori proprii
În fotografia alăturată (O transformare liniară asupra lui \mathbbR^2, arătată prin efectul ei asupra unei imagini (stânga - imaginea originală (Mona Lisa), dreapta - imaginea transformată). Vectorul marcat cu săgeata roșie este un ''vector propriu'' al transformării, deoarece direcția lui este păstrată de transformare. Deoarece lungimea lui nu se modifică, valoarea proprie asociată este 1. Orice vector având aceeași direcție este de asemenea nemodificat. Ceilalți vectori, de exemplu cel marcat cu albastru, sunt modificați de transformare, deci nu sunt vectori proprii. În matematică, un vector propriu al unei transformări liniare pe un spațiu vectorial este un vector nenul a cărui direcție rămâne neschimbată de către acea transformare.
Nou!!: Calcul diferențial și Vectori și valori proprii · Vezi mai mult »
Viteză
În fizică, viteza reprezintă raportul dintre distanța parcursă și durata deplasării corpului.
Nou!!: Calcul diferențial și Viteză · Vezi mai mult »
Viteză de reacție
Ruginirea fierului are o viteză de reacție mică. De aceea, această reacție este ''lentă''. Arderea lemnului are o viteză de reacție foarte mare. De aceea, această reacție este ''rapidă'' Viteza de reacție (denumită și rată de reacție) pentru un reactant sau produs dintr-o anumită reacție reprezintă cât de repede sau de lent are loc o reacție chimică.
Nou!!: Calcul diferențial și Viteză de reacție · Vezi mai mult »
Zero al unei funcții
În matematică un zero (uneori numit și rădăcină) al unei funcții reale, complexe sau, în general, vectoriale f este o valoare x din domeniul de definiție al funcției f astfel încât f(x) se anulează în x; adică funcția f are valoarea 0 în x, sau, echivalent, x este o soluție a ecuației f(x).
Nou!!: Calcul diferențial și Zero al unei funcții · Vezi mai mult »
