acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Carol I al României și România
Carol I al României și România au 35 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adevărul, Al Doilea Război Balcanic, Alexandru Ioan Cuza, Berlin, București, Bulgaria, Cadrilater, Carol al II-lea al României, Castelul Peleș, Cernavodă, Constituția României, Croația, Dobrogea, Drobeta-Turnu Severin, Dunărea, Țara Românească, Europa, Ferdinand I al României, Iași, Imperiul Otoman, Lumea occidentală, Moldova, Munții Carpați, Parlamentul României, Primul Război Mondial, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, Războiul de Independență al României, Războiul Ruso-Turc (1877–1878), Regele României, Regina Maria a României, ..., Republica Populară Română, Sergiu Nicolaescu, Titu Maiorescu, Unirea Principatelor Române, 27 mai. Extinde indicele (5 Mai Mult) »
Adevărul
Adevărul (până la reforma ortografică: Adevĕrul) este un cotidian central, înființat de Alexandru Beldiman, care a apărut inițial la Iași, în perioada 15 decembrie 1871 - 15 aprilie 1872, apoi la București, de la 15 august 1888 până la 21 noiembrie 1916 și, după Primul Război Mondial, de la 3 ianuarie 1919 până la 30 decembrie 1937.
Adevărul și Carol I al României · Adevărul și România ·
Al Doilea Război Balcanic
Cel de-al doilea război balcanic (în - Războiul între aliați) a avut loc în 1913 între Bulgaria pe de o parte și în principal Grecia și Serbia pe cealaltă.
Al Doilea Război Balcanic și Carol I al României · Al Doilea Război Balcanic și România ·
Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania, Radio Chișinău, 20 martie 2021) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.
Alexandru Ioan Cuza și Carol I al României · Alexandru Ioan Cuza și România ·
Berlin
Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării cu aproximativ și acoperind o suprafață aproximativ 892 km² (2020).
Berlin și Carol I al României · Berlin și România ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Carol I al României · București și România ·
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Bulgaria și Carol I al României · Bulgaria și România ·
Cadrilater
Legea de alipire a Cadrilaterului la România, 1913 Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine.
Cadrilater și Carol I al României · Cadrilater și România ·
Carol al II-lea al României
Carol al II-lea al României a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940.
Carol I al României și Carol al II-lea al României · Carol al II-lea al României și România ·
Castelul Peleș
Castelul Peleș este un palat din Sinaia, construit între anii 1873 și 1914.
Carol I al României și Castelul Peleș · Castelul Peleș și România ·
Cernavodă
Cernavodă (în antichitate: Axiopolis (greacă: Ἀξιούπολις), bulgară: Черна вода (Cerna voda), turcă: Boğazköy) este un oraș în județul Constanța, Dobrogea, România.
Carol I al României și Cernavodă · Cernavodă și România ·
Constituția României
Constituția României este legea fundamentală a statului român.
Carol I al României și Constituția României · Constituția României și România ·
Croația
Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.
Carol I al României și Croația · Croația și România ·
Dobrogea
alt.
Carol I al României și Dobrogea · Dobrogea și România ·
Drobeta-Turnu Severin
Orasul Drobeta Turnu-Severin cu vedere din satelit la rezolutie mare Drobeta-Turnu Severin (denumire până în 1972: Turnu Severin, în maghiară: Szörényvár sau Szörénytornya, în germană: Turm Severin) este municipiul de reședință al județului Mehedinți, Oltenia, România, format din localitățile componente Drobeta-Turnu Severin (reședința), Dudașu Schelei, Gura Văii și Schela Cladovei.
Carol I al României și Drobeta-Turnu Severin · Drobeta-Turnu Severin și România ·
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Carol I al României și Dunărea · Dunărea și România ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Carol I al României și Țara Românească · România și Țara Românească ·
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Carol I al României și Europa · Europa și România ·
Ferdinand I al României
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia), numit și Întregitorul și Ferdinand cel Loial, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.
Carol I al României și Ferdinand I al României · Ferdinand I al României și România ·
Iași
Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.
Carol I al României și Iași · Iași și România ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Carol I al României și Imperiul Otoman · Imperiul Otoman și România ·
Lumea occidentală
Samuel P. Huntington, ''Ciocnirea civilizațiilor'' (1996). Lumea occidentală (lumea vestică, lumea apuseană), prin metonimie Vestul, Occidentul, Apusul, definea în evul mediu teritoriul respectiv autoritățile politice localizate geografic în Europa de Vest.
Carol I al României și Lumea occidentală · Lumea occidentală și România ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Carol I al României și Moldova · Moldova și România ·
Munții Carpați
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.
Carol I al României și Munții Carpați · Munții Carpați și România ·
Parlamentul României
Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României.
Carol I al României și Parlamentul României · Parlamentul României și România ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Carol I al României și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și România ·
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești
Principatele Unite Moldova și Țara Românească, uzual Principatele Unite, au fost un stat format prin unirea dintre Principatele Dunărene Moldova și Țara Românească în perioada 1856–1862, printr-un proces al cărui moment definitoriu a fost constituirea în 1859 a uniunii personale prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza.
Carol I al României și Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești · Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești și România ·
Războiul de Independență al României
280x280px Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Pe, România și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul țării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României. Inițial, până târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna. În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, traversând pe nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel. Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la 100 milioane lei aur. În perioada aprilie - august 1877 sediul Marelui Cartier General al Armatei Române a fost în comuna Poiana Mare din județul Dolj. Acesta a fost în casa familiilor Marincu —Magereanu.
Carol I al României și Războiul de Independență al României · România și Războiul de Independență al României ·
Războiul Ruso-Turc (1877–1878)
Războiul Ruso-Turc din 1877–1878 și-a avut originea într-o răspândire a naționalismului în Peninsula Balcanică și în dorința Rusiei de a recupera pierderile teritoriale suferite în Războiul Crimeei, recăpătând supremația în Marea Neagră și încurajând mișcările politice de eliberare a popoarelor din Balcani de sub dominația otomană.
Carol I al României și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · România și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) ·
Regele României
Pavilionul regelui (1881-1922) Pavilionul regelui, în forma adoptată de regele Carol al II-lea (1930-1947) Regele României a fost titlul oficial al conducătorului Regatului României din 1881 până în 1947, când România a fost proclamată republică de către autoritățile comuniste.
Carol I al României și Regele României · Regele României și România ·
Regina Maria a României
Maria a României (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Ashford, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, Castelul Pelișor, Sinaia, Regatul României) a fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui devenit ulterior regele Ferdinand I al României.
Carol I al României și Regina Maria a României · Regina Maria a României și România ·
Republica Populară Română
Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.
Carol I al României și Republica Populară Română · Republica Populară Română și România ·
Sergiu Nicolaescu
Sergiu Florin Nicolaescu (n. 13 aprilie 1930, Târgu Jiu, România – d. 3 ianuarie 2013, București, România) a fost un regizor, scenarist, actor și politician român.
Carol I al României și Sergiu Nicolaescu · România și Sergiu Nicolaescu ·
Titu Maiorescu
Titu Liviu Maiorescu a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estet, filosof, pedagog, politician și scriitor român, mason, cel de-al 23-lea prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX.
Carol I al României și Titu Maiorescu · România și Titu Maiorescu ·
Unirea Principatelor Române
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești Drapelul noului stat Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Carol I al României și Unirea Principatelor Române · România și Unirea Principatelor Române ·
27 mai
---- 27 mai este a 147-a zi a calendarului gregorian și ziua a 148-a în anii bisecți.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Carol I al României și România
- Ceea ce au în comun cu Carol I al României și România
- Similarități între Carol I al României și România
Comparație între Carol I al României și România
Carol I al României are 192 de relații, în timp ce România are 1055. Așa cum au în comun 35, indicele Jaccard este 2.81% = 35 / (192 + 1055).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Carol I al României și România. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
