Constantin Brâncoveanu și Mitrofan Grigoràs

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Constantin Brâncoveanu și Mitrofan Grigoràs

Constantin Brâncoveanu vs. Mitrofan Grigoràs

Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Mitrofan Grigoràs (n. cca. 1630 - d. iulie-august 1730) a fost un cronicar, poet, scriitor de cărți religioase, cărturar și cleric grec, care a trăit o vreme în Țara Românească.

Antim Ivireanul

Antim Ivireanul (în georgiană: ანთიმოზ ივერიელი; n. circa 1640 - 1650, Iviria — d. 1716, asasinat în Rumelia) numit și Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, a fost un autor, tipograf, gravor, teolog, episcop și mitropolit român de origine georgiană.

Antim Ivireanul și Constantin Brâncoveanu · Antim Ivireanul și Mitrofan Grigoràs · Vezi mai mult »

Anton Maria Del Chiaro

Anton-Maria Del Chiaro a fost un învățat italian, care a servit în Țara Românească ca secretar al domnului Constantin Brâncoveanu și tutore al copiilor lui Ștefan Cantacuzino.

Anton Maria Del Chiaro și Constantin Brâncoveanu · Anton Maria Del Chiaro și Mitrofan Grigoràs · Vezi mai mult »

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

București și Constantin Brâncoveanu · București și Mitrofan Grigoràs · Vezi mai mult »

Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc.

Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir · Dimitrie Cantemir și Mitrofan Grigoràs · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Constantin Brâncoveanu și Țara Românească · Mitrofan Grigoràs și Țara Românească · Vezi mai mult »

Ștefan Cantacuzino

Ștefan Cantacuzino (în greacă: Στέφανος Καντακουζινός; n. cca. 1675 – d. 7 iunie 1716) a fost domnul Țării Românești din aprilie 1714 până la 21 ianuarie 1716, fiind ultimul conducător pământean al țării înainte de instituirea domniilor fanariote.

Constantin Brâncoveanu și Ștefan Cantacuzino · Mitrofan Grigoràs și Ștefan Cantacuzino · Vezi mai mult »

Limba greacă veche

Limba greacă veche (numită și limba greacă antică sau elină) este a doua etapă a limbii grecești (după limba proto-greacă și dialectul micenian) și cuprinde două perioade ale istoriei grecești: arhaică (secolele IX-VI î.Hr.) și clasică (secolele V-IV).

Constantin Brâncoveanu și Limba greacă veche · Limba greacă veche și Mitrofan Grigoràs · Vezi mai mult »