Similarități între Constantin Sănătescu și Mihai I al României
Constantin Sănătescu și Mihai I al României au 15 lucruri în comun (în Uniunpedie): Barbu A. Știrbey, Dumitru Dămăceanu, Familia Regală a României, General de divizie, Germania Nazistă, Ion Antonescu, Iuliu Maniu, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Lucrețiu Pătrășcanu, Nicolae Rădescu, Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”, Palatul Regal din București, Primul Război Mondial, România, 23 august.
Barbu A. Știrbey
Prințul Barbu Alexandru Știrbey a fost un om politic din România, cel de-al 30-lea președinte al Consiliului de Miniștri/prim-ministru al României, ministru de interne și ad-interim la Finanțe și la Externe, membru de onoare al Academiei Române.
Barbu A. Știrbey și Constantin Sănătescu · Barbu A. Știrbey și Mihai I al României ·
Dumitru Dămăceanu
Dumitru Dămăceanu a fost un general român care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial și a jucat un rol important în Lovitura de stat de la 23 august 1944.
Constantin Sănătescu și Dumitru Dămăceanu · Dumitru Dămăceanu și Mihai I al României ·
Familia Regală a României
Familia Regală a României sau Dinastia Română (numită uneori și „Casa Regală a României”, însă denumirea generează confuzii) este o instituție regală ce desfășoară, în numele României, activități publice de reprezentare a națiunii.
Constantin Sănătescu și Familia Regală a României · Familia Regală a României și Mihai I al României ·
General de divizie
General de divizie este un grad de ofițer care în unele țări comandă o forță militară corespunzătoare unei divizii.
Constantin Sănătescu și General de divizie · General de divizie și Mihai I al României ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Constantin Sănătescu și Germania Nazistă · Germania Nazistă și Mihai I al României ·
Ion Antonescu
Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.
Constantin Sănătescu și Ion Antonescu · Ion Antonescu și Mihai I al României ·
Iuliu Maniu
Iuliu Maniu a fost un politician român, greco-catolic, deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet.
Constantin Sănătescu și Iuliu Maniu · Iuliu Maniu și Mihai I al României ·
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Constantin Sănătescu și Lovitura de stat de la 23 august 1944 · Lovitura de stat de la 23 august 1944 și Mihai I al României ·
Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu (n. 4 noiembrie 1900, Bacău – d. 17 aprilie 1954, Închisoarea Jilava, București) a fost un om politic român, membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog și economist.
Constantin Sănătescu și Lucrețiu Pătrășcanu · Lucrețiu Pătrășcanu și Mihai I al României ·
Nicolae Rădescu
Nicolae Rădescu a fost un militar de carieră (general de corp de armată adjutant) și om politic, cel de-al 45-lea și ultimul prim-ministru al unui guvern român liber înainte de instaurarea regimului comunist în România.
Constantin Sănătescu și Nicolae Rădescu · Mihai I al României și Nicolae Rădescu ·
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” este cea mai înaltă distincție militară de război a României, instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr.
Constantin Sănătescu și Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” · Mihai I al României și Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” ·
Palatul Regal din București
Mihai. Palatul Regal este o clădire monumentală din București, situată pe Calea Victoriei, în Piața Palatului (redenumită Piața Revoluției după evenimentele din decembrie 1989).
Constantin Sănătescu și Palatul Regal din București · Mihai I al României și Palatul Regal din București ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Constantin Sănătescu și Primul Război Mondial · Mihai I al României și Primul Război Mondial ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Constantin Sănătescu și România · Mihai I al României și România ·
23 august
---- 23 august este a 235-a zi a calendarului gregorian și a 236-a zi în anii bisecți.
23 august și Constantin Sănătescu · 23 august și Mihai I al României ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Constantin Sănătescu și Mihai I al României
- Ceea ce au în comun cu Constantin Sănătescu și Mihai I al României
- Similarități între Constantin Sănătescu și Mihai I al României
Comparație între Constantin Sănătescu și Mihai I al României
Constantin Sănătescu are 72 de relații, în timp ce Mihai I al României are 342. Așa cum au în comun 15, indicele Jaccard este 3.62% = 15 / (72 + 342).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Constantin Sănătescu și Mihai I al României. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: