acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Constantin Sănătescu și Ocupația sovietică a României
Constantin Sănătescu și Ocupația sovietică a României au 12 lucruri în comun (în Uniunpedie): Barbu A. Știrbey, Craiova, Dumitru Dămăceanu, Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial), Germania Nazistă, Ghiță Popp, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Lucrețiu Pătrășcanu, Nicolae Rădescu, România, 15 septembrie, 23 august.
Barbu A. Știrbey
Prințul Barbu Alexandru Știrbey a fost un om politic din România, cel de-al 30-lea președinte al Consiliului de Miniștri/prim-ministru al României, ministru de interne și ad-interim la Finanțe și la Externe, membru de onoare al Academiei Române.
Barbu A. Știrbey și Constantin Sănătescu · Barbu A. Știrbey și Ocupația sovietică a României ·
Craiova
Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, Oltenia, România, format din localitățile componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine.
Constantin Sănătescu și Craiova · Craiova și Ocupația sovietică a României ·
Dumitru Dămăceanu
Dumitru Dămăceanu a fost un general român care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial și a jucat un rol important în Lovitura de stat de la 23 august 1944.
Constantin Sănătescu și Dumitru Dămăceanu · Dumitru Dămăceanu și Ocupația sovietică a României ·
Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)
Frontul de Răsărit al celui de Al Doilea Război Mondial a fost teatrul războiului dintre patru țări ale puterilor Axei (Germania nazistă, Italia, Ungaria, România) pe de-o parte, și Uniunea Sovietică pe de altă parte, începând cu iunie 1941 până în mai 1945.
Constantin Sănătescu și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Ocupația sovietică a României ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Constantin Sănătescu și Germania Nazistă · Germania Nazistă și Ocupația sovietică a României ·
Ghiță Popp
Ghiță Popp, ortografiat și Ghiță Pop sau Gheorghe Pop, (n. 3 ianuarie 1883, Poiana Sărată, comitatul Trei Scaune, Regatul Ungariei – d. 25 octombrie 1967, București, RSR) a fost un gazetar și om politic român.
Constantin Sănătescu și Ghiță Popp · Ghiță Popp și Ocupația sovietică a României ·
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Constantin Sănătescu și Lovitura de stat de la 23 august 1944 · Lovitura de stat de la 23 august 1944 și Ocupația sovietică a României ·
Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu (n. 4 noiembrie 1900, Bacău – d. 17 aprilie 1954, Închisoarea Jilava, București) a fost un om politic român, membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog și economist.
Constantin Sănătescu și Lucrețiu Pătrășcanu · Lucrețiu Pătrășcanu și Ocupația sovietică a României ·
Nicolae Rădescu
Nicolae Rădescu a fost un militar de carieră (general de corp de armată adjutant) și om politic, cel de-al 45-lea și ultimul prim-ministru al unui guvern român liber înainte de instaurarea regimului comunist în România.
Constantin Sănătescu și Nicolae Rădescu · Nicolae Rădescu și Ocupația sovietică a României ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Constantin Sănătescu și România · Ocupația sovietică a României și România ·
15 septembrie
---- 15 septembrie este a 258-a zi a calendarului gregorian și a 259-a zi în anii bisecți.
15 septembrie și Constantin Sănătescu · 15 septembrie și Ocupația sovietică a României ·
23 august
---- 23 august este a 235-a zi a calendarului gregorian și a 236-a zi în anii bisecți.
23 august și Constantin Sănătescu · 23 august și Ocupația sovietică a României ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Constantin Sănătescu și Ocupația sovietică a României
- Ceea ce au în comun cu Constantin Sănătescu și Ocupația sovietică a României
- Similarități între Constantin Sănătescu și Ocupația sovietică a României
Comparație între Constantin Sănătescu și Ocupația sovietică a României
Constantin Sănătescu are 72 de relații, în timp ce Ocupația sovietică a României are 143. Așa cum au în comun 12, indicele Jaccard este 5.58% = 12 / (72 + 143).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Constantin Sănătescu și Ocupația sovietică a României. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
