Craiova și Țara Românească

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Craiova și Țara Românească

Craiova vs. Țara Românească

Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, Oltenia, România, format din localitățile componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine. Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Alexandru D. Xenopol

Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după alte surse 24 martie 1847, Iași – d. 27 februarie 1920, București) a fost un istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român.

Alexandru D. Xenopol și Craiova · Alexandru D. Xenopol și Țara Românească · Vezi mai mult »

Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania, Radio Chișinău, 20 martie 2021) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.

Alexandru Ioan Cuza și Craiova · Alexandru Ioan Cuza și Țara Românească · Vezi mai mult »

Ban

Banul era un mare dregător teritorial în unele țări sud-est-europene.

Ban și Craiova · Ban și Țara Românească · Vezi mai mult »

Bătălia de la Rovine

Bătălia de la Rovine a fost una dintre cele mai importante bătălii din istoria Țării Românești și a avut loc în data 17 mai 1395.

Bătălia de la Rovine și Craiova · Bătălia de la Rovine și Țara Românească · Vezi mai mult »

Brăila

Brăila (în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.

Brăila și Craiova · Brăila și Țara Românească · Vezi mai mult »

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

București și Craiova · București și Țara Românească · Vezi mai mult »

Carol I al României

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza în urma unei lovituri de stat.

Carol I al României și Craiova · Carol I al României și Țara Românească · Vezi mai mult »

Casa de Habsburg

Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.

Casa de Habsburg și Craiova · Casa de Habsburg și Țara Românească · Vezi mai mult »

Cneaz

Cneaz este un cuvânt întâlnit în unele limbi slave.

Cneaz și Craiova · Cneaz și Țara Românească · Vezi mai mult »

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.

Constantin Brâncoveanu și Craiova · Constantin Brâncoveanu și Țara Românească · Vezi mai mult »

Diploma Ioaniților

Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1246 AD, așa cum este descris în Diploma Ioaniților. Diploma Cavalerilor Ioaniți, acordată acestora de regele Ungariei Béla al IV-lea, oferă prețioase știri despre existența voievodatelor și a cnezatelor românești conduse de voievozii Litovoi și Seneslau și de cnezii Ioan și Farcaș, precum și despre dezvoltarea economică a Țării Românești, ai cărei locuitori se ocupau cu agricultura, creșterea vitelor și pescuitul.

Craiova și Diploma Ioaniților · Diploma Ioaniților și Țara Românească · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Craiova și Dunărea · Dunărea și Țara Românească · Vezi mai mult »

Epoca fanariotă

O imagine a extravaganțelor atribuite fanarioților din Muntenia: Nicolae Mavrogheni călătorind prin București într-o trăsură trasă de cerbi cu coarnele poleite cu aur Fanarioții sau grecii fanarioți (în limba greacă: Φαναριώτες) erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierul Fanar"Phanariote", Encyclopedia Britannica 2006 (Φανάρι).

Craiova și Epoca fanariotă · Epoca fanariotă și Țara Românească · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Craiova și Țara Românească · Țara Românească și Țara Românească · Vezi mai mult »

Țaratul Vlaho-Bulgar

Al doilea țarat bulgar (1185-1258, denumit Țaratul româno-bulgar de unii istorici români sau Al doilea țarat bulgar de bulgari și de istoriografia internațională, 1185-1396) a fost un stat multietnic (regat) apărut la Dunărea de jos în 1186, odată cu victoria bulgarilor și vlahilor răsculați din sudul Dunării împotriva Imperiului bizantin, și dispărut în 1260 prin fragmentarea în state mai mici, cucerite în jur de 1396 de către Imperiul otoman.

Craiova și Țaratul Vlaho-Bulgar · Țara Românească și Țaratul Vlaho-Bulgar · Vezi mai mult »

Evul Mediu

Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.

Craiova și Evul Mediu · Evul Mediu și Țara Românească · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Craiova și Franța · Franța și Țara Românească · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Craiova și Germania · Germania și Țara Românească · Vezi mai mult »

Gheorghe Bibescu

Gheorghe Bibescu (n. 26 aprilie 1804, Craiova – d. 1 iunie 1873, Paris) a fost domn în Țara Românească în perioada 1 ianuarie 1843 - 13/25 iunie 1848.

Craiova și Gheorghe Bibescu · Gheorghe Bibescu și Țara Românească · Vezi mai mult »

Ioan (voievod)

Formaţiuni politice româneşti în secolele IX - XIIIOvidiu Drimba - Istoria culturii şi civilizaţiei româneşti, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987, vol.2, pag.404 Ioan, cneaz/voievod pe valea Jiului, se presupune din așezarea sa pe Diploma cavalerilor Ioaniți că reședința voievodatului era Craiova.

Craiova și Ioan (voievod) · Ioan (voievod) și Țara Românească · Vezi mai mult »

Ioniță Caloian

Ioniță Caloian, numit și „Omorâtorul de romei (greci)” (în), (n. 1168 – d. 8 octombrie 1207), a fost țar de al celui de al doilea Țarat Bulgar între anii 1197 și 1207.

Craiova și Ioniță Caloian · Ioniță Caloian și Țara Românească · Vezi mai mult »

Litovoi

Formaţiuni politice româneşti în secolele IX - XIIIOvidiu Drimba - Istoria culturii şi civilizaţiei româneşti, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987, vol.2, pag.404 Litovoi (Lytuoy) este menționat în diploma regelui Béla al IV-lea al Ungariei din 1247 (Diploma Ioaniților) ca voievod la sud de Carpați.

Craiova și Litovoi · Litovoi și Țara Românească · Vezi mai mult »

Matei Basarab

Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu) a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654.

Craiova și Matei Basarab · Matei Basarab și Țara Românească · Vezi mai mult »

Mihai Viteazul

Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.

Craiova și Mihai Viteazul · Mihai Viteazul și Țara Românească · Vezi mai mult »

Mircea cel Bătrân

Mircea cel Bătrân a fost domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418.

Craiova și Mircea cel Bătrân · Mircea cel Bătrân și Țara Românească · Vezi mai mult »

Moldova

Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.

Craiova și Moldova · Moldova și Țara Românească · Vezi mai mult »

Oltenia

Oltenia în România Oltenia este o regiune istorică din sud-vestul României delimitată la est de râul Olt, la sud și vest de Dunăre, iar la nord de Carpații Meridionali.

Craiova și Oltenia · Oltenia și Țara Românească · Vezi mai mult »

Pacea de la Passarowitz

Teritoriile atribuite Habsburgilor în urma '''tratatului de la Pojarevăț''' Tratatul de la Passarowitz sau de la Pojarevăț din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman pe de-o parte și Imperiul Habsburgic și Republica Venețiană de cealaltă parte.

Craiova și Pacea de la Passarowitz · Pacea de la Passarowitz și Țara Românească · Vezi mai mult »

Radu Șerban

Radu Șerban a fost domnul Țării Românești în octombrie 1601, între iulie 1602 și decembrie 1610 și între mai și septembrie în anul 1611.

Craiova și Radu Șerban · Radu Șerban și Țara Românească · Vezi mai mult »

Români

Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.

Craiova și Români · Români și Țara Românească · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Craiova și România · România și Țara Românească · Vezi mai mult »

Transilvania

Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.

Craiova și Transilvania · Transilvania și Țara Românească · Vezi mai mult »

Tratatul de pace de la Adrianopol (1829)

Arcul de triumf de la Moscova, 1834. Schimbările teritoriale rezultate în urma tratatului de la AdrianopolH.E.Stier (dir.): Grosser Atlas zur Weltgeschichte, Westermann 1984, p.134, ISBN 3141009198.. Tratatul de pace de la Adrianopol, (numit și Tratatul de la Edirne), a fost finalizat la încheierea războiului ruso-turc din 1828-1829 dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman, fiind semnat pe 14 septembrie 1829 în Adrianopol de Alexei Orlov și Abdul Kadîr-bei.

Craiova și Tratatul de pace de la Adrianopol (1829) · Tratatul de pace de la Adrianopol (1829) și Țara Românească · Vezi mai mult »

Tudor Vladimirescu

Tudor Vladimirescu a fost o figură emblematică pentru istoria Țării Românești, de la începutul secolului al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluției de la 1821, al pandurilor și domn al Țării Românești.

Craiova și Tudor Vladimirescu · Tudor Vladimirescu și Țara Românească · Vezi mai mult »