Dobrogea și Războiul de Independență al României

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Dobrogea și Războiul de Independență al României

Dobrogea vs. Războiul de Independență al României

alt. 280x280px Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Pe, România și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul țării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României. Inițial, până târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna. În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, traversând pe nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel. Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la 100 milioane lei aur. În perioada aprilie - august 1877 sediul Marelui Cartier General al Armatei Române a fost în comuna Poiana Mare din județul Dolj. Acesta a fost în casa familiilor Marincu —Magereanu.

Bugeac

Toponimia oficială a Bugeacului sub administrația românească: după Anatol Eremia, puține denumiri moldovene istorice au fost oficializate, majoritatea fiind turcice, rusești sau germane, așa cum intraseră în nomenclatura imperiului Rus. Bugeacul (în ucraineană, rusă și, în turcă și, în) este parte din Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră, în componența Ucrainei de azi.

Bugeac și Dobrogea · Bugeac și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Congresul de la Berlin

3.

Congresul de la Berlin și Dobrogea · Congresul de la Berlin și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Constanța

Constanța (limba greacă veche: Tόμις - Tomis, latină: Tomis Constantiana, limba greacă Κωνστάντζα - Konstandza, limba aromână Custantsa, limba turcă otomană كو ستنجه - Köstendje,, - Kiustendja) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.

Constanța și Dobrogea · Constanța și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Constantinopol

Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.

Constantinopol și Dobrogea · Constantinopol și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Delta Dunării

Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.

Delta Dunării și Dobrogea · Delta Dunării și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Dobrogea și Dunărea · Dunărea și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Dobrogea și Imperiul Otoman · Imperiul Otoman și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Insula Șerpilor

Insula Șerpilor (în Острів Зміїний, în Остров Змеиный, în gr. veche Λευκός, în gr. Φίδονισι, în Yilan Adası) este o insulă din Marea Neagră, clasificată drept „stâncă” în sensul Convenției de la Montego Bay privind Dreptul Mării datorită lipsei de surse proprii de apă potabilă, situată la 45 de km de țărmurile României și Ucrainei, în dreptul golfului Musura.

Dobrogea și Insula Șerpilor · Insula Șerpilor și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Marea Mediterană

Marea Mediterană (sau simplu Mediterana) este o mare de tip mediteraneean cuprinsă între Europa centrală, Asia occidentală și Africa de nord, care comunică cu Atlanticul oriental.

Dobrogea și Marea Mediterană · Marea Mediterană și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Marea Neagră

Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).

Dobrogea și Marea Neagră · Marea Neagră și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Peninsula Balcanică

Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.

Dobrogea și Peninsula Balcanică · Peninsula Balcanică și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Regatul României

Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.

Dobrogea și Regatul României · Regatul României și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Români

Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.

Dobrogea și Români · Români și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Tratatul de la Berlin (1878)

Participanţii la Congresul de la Berlin tablou. Tratatul de la Berlin (13 iunie –13 iulie 1878) a fost tratatul internațional care a pus capăt Războiului Ruso-Turc din anii 1877–1878.

Dobrogea și Tratatul de la Berlin (1878) · Războiul de Independență al României și Tratatul de la Berlin (1878) · Vezi mai mult »

Tratatul de la Paris (1856)

Dezbaterile Participanții tratatului de la Paris Tratatul de la Paris a fost semnat la 30 martie 1856 și a pus capăt, în mod oficial, Războiului Crimeii dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Piemontului, Celui de-al Doilea Imperiu Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte.

Dobrogea și Tratatul de la Paris (1856) · Războiul de Independență al României și Tratatul de la Paris (1856) · Vezi mai mult »

Tratatul de la San Stefano

Tratatul preliminar de la San Stefano a fost semnat de către Imperiul Rus și cel Otoman la 3 martie 1878, după încheierea războiului ruso-turc din 1877-1878.

Dobrogea și Tratatul de la San Stefano · Războiul de Independență al României și Tratatul de la San Stefano · Vezi mai mult »

Turtucaia

Turtucaia (în, în, în) este un oraș port la Dunăre în regiunea Silistra din nord-estul Bulgariei.

Dobrogea și Turtucaia · Războiul de Independență al României și Turtucaia · Vezi mai mult »