Similarități între Dualismul undă-particulă și Introducere în mecanica cuantică
Dualismul undă-particulă și Introducere în mecanica cuantică au 23 lucruri în comun (în Uniunpedie): Albert Einstein, Atom, Constanta Planck, Efect fotoelectric, Electron, Energie, Fizică, Fizică clasică, Foton, Funcție de undă, Heinrich Hertz, Interferență, Louis de Broglie, Materie, Max Planck, Mecanică cuantică, Principiul incertitudinii, Radiație electromagnetică, Tensiune electrică, Teoria relativității, Undă, Viteza luminii, Werner Heisenberg.
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Albert Einstein și Dualismul undă-particulă · Albert Einstein și Introducere în mecanica cuantică ·
Atom
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Atom și Dualismul undă-particulă · Atom și Introducere în mecanica cuantică ·
Constanta Planck
O placă comemorativă în memoria lui Max Planck și descoperirea de către acesta a constantei Planck, în fața Universității Humboldt, Berlin. Traducere în română: „În acestă clădire a predat Max Planck descoperitorul cuantei elementare de acțiune ''h'' între 1889 și 1928.” Constanta Planck, notată cu h\,, este o constantă fizică fundamentală care reprezintă unitatea naturală de acțiune (energie × timp) în mecanica cuantică.
Constanta Planck și Dualismul undă-particulă · Constanta Planck și Introducere în mecanica cuantică ·
Efect fotoelectric
Sub acțiunea luminii electronii părăsesc metalul. Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.
Dualismul undă-particulă și Efect fotoelectric · Efect fotoelectric și Introducere în mecanica cuantică ·
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Dualismul undă-particulă și Electron · Electron și Introducere în mecanica cuantică ·
Energie
Trăsnete în Oradea Cuvântul energie (din ενέργεια, energheia, „activitate”, "εν" având semnificația „în” și "έργον" având semnificația „lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai general, în știință, tehnică și tehnologie, „energia”, „potențialul care determină schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea și descrierea proceselor fizice și chimice.
Dualismul undă-particulă și Energie · Energie și Introducere în mecanica cuantică ·
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Dualismul undă-particulă și Fizică · Fizică și Introducere în mecanica cuantică ·
Fizică clasică
Fizica clasică cuprinde ramurile fizicii datând de dinainte de "revoluțiile" de la începutul secolului XX, datorate mecanicii cuantice și teoriei relativității.
Dualismul undă-particulă și Fizică clasică · Fizică clasică și Introducere în mecanica cuantică ·
Foton
Fotonul, numit și cuantă de lumină, este particula elementară responsabilă pentru toate fenomenele electromagnetice.
Dualismul undă-particulă și Foton · Foton și Introducere în mecanica cuantică ·
Funcție de undă
Funcție de undă este denumirea tradițională pentru funcția de stare a unei particule sau a unui sistem de particule, în formularea dată de Erwin Schrödinger mecanicii cuantice, numită și mecanică ondulatorie.
Dualismul undă-particulă și Funcție de undă · Funcție de undă și Introducere în mecanica cuantică ·
Heinrich Hertz
Heinrich Rudolf Hertz (n. 22 februarie 1857, Hamburg - d. 1 ianuarie 1894, Bonn) a fost un fizician german.
Dualismul undă-particulă și Heinrich Hertz · Heinrich Hertz și Introducere în mecanica cuantică ·
Interferență
Irizațiile bulelor de săpun sunt datorate interferenței. Interferența reprezintă fenomenul de suprapunere a două sau mai multe unde care se întâlnesc într-un punct din spațiu.
Dualismul undă-particulă și Interferență · Interferență și Introducere în mecanica cuantică ·
Louis de Broglie
Louis de Broglie (circa 1930),desen de Gheorghe Manu Louis-Victor-Pierre-Raymond, al 7-lea duce de Broglie a fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru descoperirea unui anumit tip de unde (vezi Dualismul corpuscul-undă).
Dualismul undă-particulă și Louis de Broglie · Introducere în mecanica cuantică și Louis de Broglie ·
Materie
Materia (lat. materia.
Dualismul undă-particulă și Materie · Introducere în mecanica cuantică și Materie ·
Max Planck
Max Karl Ernst Ludwig Planck a fost un fizician german, fondator al mecanicii cuantice.
Dualismul undă-particulă și Max Planck · Introducere în mecanica cuantică și Max Planck ·
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Dualismul undă-particulă și Mecanică cuantică · Introducere în mecanica cuantică și Mecanică cuantică ·
Principiul incertitudinii
În mecanica cuantică, chiar și rezultatul unei măsurători a unui sistem nu este determinist, ci este caracterizat printr-o distribuție de probabilitate, în care cu cât este mai mare deviația standard, cu atât mai multă „incertitudine” se va putea spune că respectiva caracteristică este pentru acel sistem.
Dualismul undă-particulă și Principiul incertitudinii · Introducere în mecanica cuantică și Principiul incertitudinii ·
Radiație electromagnetică
Undele electromagnetice sau radiația electromagnetică sunt fenomene fizice în general naturale care constau într-un câmp electric și unul magnetic în același spațiu și care se generează reciproc pe măsură ce se propagă.
Dualismul undă-particulă și Radiație electromagnetică · Introducere în mecanica cuantică și Radiație electromagnetică ·
Tensiune electrică
Aparat de măsură setat să măsoare tensiuni electrice. Simbolul internațional care avertizează asupra existenței unei tensiuni electrice periculoase. Tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit electric este diferența de potențial între cele două puncte și este proporțională cu energia necesară deplasării de la un punct la celălalt a unei sarcini electrice.
Dualismul undă-particulă și Tensiune electrică · Introducere în mecanica cuantică și Tensiune electrică ·
Teoria relativității
Teoria relativității reprezintă în fizica modernă un ansamblu a două teorii formulate de Albert Einstein: relativitatea restrânsă și relativitatea generală.
Dualismul undă-particulă și Teoria relativității · Introducere în mecanica cuantică și Teoria relativității ·
Undă
Prin undă se înțelege fenomenul de propagare a unei oscilații într-un mediu material sau spațiu și care este însoțit de transport de energie.
Dualismul undă-particulă și Undă · Introducere în mecanica cuantică și Undă ·
Viteza luminii
Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.
Dualismul undă-particulă și Viteza luminii · Introducere în mecanica cuantică și Viteza luminii ·
Werner Heisenberg
leftWerner Karl Heisenberg a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932 și unul dintre fondatorii fizicii cuantice.
Dualismul undă-particulă și Werner Heisenberg · Introducere în mecanica cuantică și Werner Heisenberg ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Dualismul undă-particulă și Introducere în mecanica cuantică
- Ceea ce au în comun cu Dualismul undă-particulă și Introducere în mecanica cuantică
- Similarități între Dualismul undă-particulă și Introducere în mecanica cuantică
Comparație între Dualismul undă-particulă și Introducere în mecanica cuantică
Dualismul undă-particulă are 58 de relații, în timp ce Introducere în mecanica cuantică are 112. Așa cum au în comun 23, indicele Jaccard este 13.53% = 23 / (58 + 112).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Dualismul undă-particulă și Introducere în mecanica cuantică. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: