Electrodinamică și Mecanică clasică

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Electrodinamică și Mecanică clasică

Electrodinamică vs. Mecanică clasică

Maxwell Monument dedicat lui Maxwell în ''Parton, Dumfries and Galloway'', Scoția.Textul inscripției (fragment): ''Scurta sa viață a fost bogată în distinse contribuții la toate ramurile științelor fizice — căldură, lumină, mecanică. Mai presus de toate, prin unificarea teoriilor electricității și magnetismului el a stabilit un fundament sigur pentru fizica modernă, electrotehnică și astronomie și a pregătit calea pentru comunicațiile radio și televiziune.'' Electrodinamica e teoria clasică a interacțiunilor electromagnetice la scară macroscopică. Mecanica clasică descrie mișcarea obiectelor macroscopice, de la proiectile la părți de mașinării și obiecte astronomice precum nave spațiale, planete, stele și galaxii.

Electromagnetism

Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.

Electrodinamică și Electromagnetism · Electromagnetism și Mecanică clasică · Vezi mai mult »

Electron

Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.

Electrodinamică și Electron · Electron și Mecanică clasică · Vezi mai mult »

Experimentul Michelson-Morley

Date din experimentul Michelson-Morley Experimentul Michelson–Morley, unul din cele mai importante și celebre experimente din istoria fizicii, a fost efectuat în 1887 de Albert Michelson și Edward Morley la ceea ce este astăzi Case Western Reserve University.

Electrodinamică și Experimentul Michelson-Morley · Experimentul Michelson-Morley și Mecanică clasică · Vezi mai mult »

Gravitație

Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.

Electrodinamică și Gravitație · Gravitație și Mecanică clasică · Vezi mai mult »

Lumină

Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.

Electrodinamică și Lumină · Lumină și Mecanică clasică · Vezi mai mult »

Mecanică cuantică

Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.

Electrodinamică și Mecanică cuantică · Mecanică clasică și Mecanică cuantică · Vezi mai mult »

Scară macroscopică

Scară macroscopică (din greacă: μακρος.

Electrodinamică și Scară macroscopică · Mecanică clasică și Scară macroscopică · Vezi mai mult »

Teoria relativității restrânse

Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.

Electrodinamică și Teoria relativității restrânse · Mecanică clasică și Teoria relativității restrânse · Vezi mai mult »

Viteza luminii

Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.

Electrodinamică și Viteza luminii · Mecanică clasică și Viteza luminii · Vezi mai mult »