Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Eșantionare (procesare de semnal) și Infraeșantionare

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Eșantionare (procesare de semnal) și Infraeșantionare

Eșantionare (procesare de semnal) vs. Infraeșantionare

Reprezentare a eşantionării unui semnal. Semnalul continuu este reprezentat prin culoarea verde pe când eşantioanele discrete sunt în albastru. În procesarea semnalelor, eșantionarea reprezintă transformarea unui semnal continuu (analogic) într-un semnal discret. În procesarea semnalelor, infraeșantionarea sau eșantionarea descensivă este procesul reducerii ratei de eșantionare a unui semnal.

Similarități între Eșantionare (procesare de semnal) și Infraeșantionare

Eșantionare (procesare de semnal) și Infraeșantionare au 6 lucruri în comun (în Uniunpedie): Dedublare (procesare de semnal), Filtru antidedublare, Pixel, Subeșantionare, Supraeșantionare, Ultraeșantionare.

Dedublare (procesare de semnal)

Imagine a unui zid de cărămizi eșantionată adecvat. moar. În procesarea semnalelor și disciplinele înrudite, dedublarea sau efectul alias se referă la un efect care cauzează ca semnale diferite să devină de nedistins (sau „dubluri”/„alias” unul altuia) când sunt eșantionate.

Dedublare (procesare de semnal) și Eșantionare (procesare de semnal) · Dedublare (procesare de semnal) și Infraeșantionare · Vezi mai mult »

Filtru antidedublare

Un filtru antidedublare sau filtru antialias este un filtru folosit înaintea eșantionatorului de semnal, pentru a restrânge lărgimea de bandă a unui semnal în vederea satisfacerii aproximative a teoremei eșantionării.

Eșantionare (procesare de semnal) și Filtru antidedublare · Filtru antidedublare și Infraeșantionare · Vezi mai mult »

Pixel

Pixelul este un element component, de obicei foarte mic, al imaginilor grafice (fotografii, desene etc.) digitale.

Eșantionare (procesare de semnal) și Pixel · Infraeșantionare și Pixel · Vezi mai mult »

Subeșantionare

Grafic al ratelor de eșantionare (axa y) față de frecvența limită superioară (axa x) pentru o bandă de lărgime 1; zonele gri sunt combinații care sunt „permise” în sensul că nicio pereche de două frecvențe din bandă nu se dedublează la aceeași frecvență. Zonele gri închis corespund subeşantionării cu valoarea maximă a lui ''n'' în ecuațiile acestei secțiuni. În procesarea semnalelor, subeșantionarea sau eșantionarea trece-bandă/benzii de trecere este o tehnică în care se eșantionează un semnal cu bandă de trecere filtrată la o rată de eșantionare sub rata Nyquist obișnuită (jumătate din lărgimea de bandă a benzii de bază, altfel spus jumătate din frecvența de tăiere superioară), dar încă este posibilă reconstruirea semnalului.

Eșantionare (procesare de semnal) și Subeșantionare · Infraeșantionare și Subeșantionare · Vezi mai mult »

Supraeșantionare

În procesarea semnalelor, supraeșantionarea reprezintă procesul eșantionării unui semnal cu o frecvență de eșantionare semnificativ mai mare decât dublul lățimii de bandă sau al celei mai înalte frecvențe a semnalului care este eșantionat.

Eșantionare (procesare de semnal) și Supraeșantionare · Infraeșantionare și Supraeșantionare · Vezi mai mult »

Ultraeșantionare

Ultraeșantionarea sau eșantionarea ascensivă este procesul creșterii ratei de eșantionare a unui semnal.

Eșantionare (procesare de semnal) și Ultraeșantionare · Infraeșantionare și Ultraeșantionare · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Eșantionare (procesare de semnal) și Infraeșantionare

Eșantionare (procesare de semnal) are 35 de relații, în timp ce Infraeșantionare are 8. Așa cum au în comun 6, indicele Jaccard este 13.95% = 6 / (35 + 8).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Eșantionare (procesare de semnal) și Infraeșantionare. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »