Familia Craiovescu și Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea)

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Familia Craiovescu și Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea)

Familia Craiovescu vs. Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea)

Familia Craioveștilor este una din cele mai vechi și renumite familii boierești din Țara Românească. Mănăstirea Bistrița, ctitorie a boierilor Craiovești (Barbu, Banul Craiovei și frații săi Pârvu vornicul, Danciu armașul și Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492–1494.

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.

Constantin Brâncoveanu și Familia Craiovescu · Constantin Brâncoveanu și Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) · Vezi mai mult »

Constantin Șerban

Constantin Șerban (numit și Cârnul) a fost domn al Țării Românești și al Moldovei.

Constantin Șerban și Familia Craiovescu · Constantin Șerban și Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) · Vezi mai mult »

Craiova

Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, Oltenia, România, format din localitățile componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine.

Craiova și Familia Craiovescu · Craiova și Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Familia Craiovescu și Țara Românească · Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) și Țara Românească · Vezi mai mult »

Mihnea cel Rău

Mihnea cel Rău a fost domnul al Țării Românești între 1508 și 1509, fiu al lui Vlad Țepeș.

Familia Craiovescu și Mihnea cel Rău · Mihnea cel Rău și Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) · Vezi mai mult »

Neagoe Basarab

Neagoe Basarab a fost domnul Țării Românești între 1512 și 1521.

Familia Craiovescu și Neagoe Basarab · Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) și Neagoe Basarab · Vezi mai mult »

Radu Șerban

Radu Șerban a fost domnul Țării Românești în octombrie 1601, între iulie 1602 și decembrie 1610 și între mai și septembrie în anul 1611.

Familia Craiovescu și Radu Șerban · Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) și Radu Șerban · Vezi mai mult »

Vlad Călugărul

Vlad Călugărul a fost fiul lui Vlad Dracul, fiind frate după tată cu Vlad Țepeș.

Familia Craiovescu și Vlad Călugărul · Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) și Vlad Călugărul · Vezi mai mult »